PUTEREA EXECUTIVA - Guvernul, actele Guvernului, raspunderea membrilor Guvernului si angajarea raspunderii Guvernului

PUTEREA EXECUTIVA

Guvernul, actele Guvernului, raspunderea membrilor Guvernului si angajarea raspunderii Guvernului

In cadrul puterilor statului, se distinge, prin continutul si trasaturile specifice, puterea executiva. Interes pentru Dreptul Constitutional prezinta urmatoarele structuri executive: Seful de Stat ,Guvernul, Ministerele, si celelalte organe centrale ale administratiei publice ,organele locale ale administratiei publice.

Seful de stat, deseori denumit seful executivului, purtand denumirea de monarh sau presedinte, se prezinta cu trasaturi diferite in functie de forma de guvernamant;

Guvernul este consacrat in Constitutii sub denumiri diferite precum cele de: Cabinet, Guvern, Consiliu de Ministri. Guvernul are doua componente: seful guvernului (Prim-ministru) si ministrii si secretarii de stat;

Ministerele si celelalte organe centrale ale administratiei publice executa legile in domeniile lor de activitate. Ele se subordoneaza guvernului;

Organele administratiei publice locale isi desfasoara activitatea in unitatile administrativ-teritoriale.

GUVERNUL, conform programului sau de guvernare, acceptat de Parlament asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice. '

Guvernul este alcatuit din Prim-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin legea organica.     

Presedintele-Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru, in urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament.

Candidatul pentru functia de prim-ministru va cere, in termen-de zece zile de la desemnare, votul de incredere al Parlamentului asupra programului si a intregii liste a Guvernului. Programul si lista Guvernului se dezbat de Camera Deputatilor si 3e Senat in sedinta comuna.

Parlamentul acorda incredere Guvernului cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor. Primul-ministru, ministrii si ceilalti membri ai Guvernului depun individual in fata Presedintelui Romaniei, juramantul. Functia de membru al Guvernului este incompatibila cu exercitarea altei functii publice de autoritate, u exceptia celei de deputat sau de senator.

Functia de membru al Guvernului inceteaza in urma demisiei, a revocarii, i pierderii drepturilor electorale, a starii de incompatibilitate, a decesului precum si' alte cazuri prevazute de lege.

Primul-ministru conduce Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor; respectand atributiile ce le revin. De asemenea prezinta Camerei Deputatilor sau Senatului rapoarte si declaratii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.

Actele Guvernului. Guvernul adopta hotarari si ordonante. Hotararile se emit pentru organizarea executarii legilor.

Ordonantele se emit in temeiul unei legi speciale de abilitare, in limitele si in conditiile prevazute de aceasta.

Hotararile si ordonantele adoptate de Guvern se semneaza de primul-ministru, se contrasemneaza de ministrii care au obligatia punerii lor in executare si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. Nepublicarea atrage inexistenta hotarari sau a ordonantelor.

Raspunderea membrilor Guvernului. Guvernul raspunde politic numai in fata Parlamentului pentru intreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului raspunde
politic solidar cu ceilalti membri pentru activitatea Guvernului si pentru actele acestuia. Numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor.

Daca s-a cerut urmarirea penala, Presedintele Romaniei poate dispune suspendarea acestora din functie. Trimiterea in judecata a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din functie. Competenta de judecata apartine inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Guvernul si fiecare dintre membrii sai au obligatia sa raspunda la intrebarile sau la interpelarile formulate de deputati sau de senatori, in conditiile prevazute de regulamentele celor doua Camere ale Parlamentului.

Camera Deputatilor sau Senatul poate adopta o motiune simpla prin care sa-si exprime pozitia cu privire la o problema de politica interna sau externa sau, dupa caz cu privire la o problema ce a facut obiectul unei interpelari.

Motiunea de Cenzura este prevazuta in articolul (113) din Constitutie. Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, pot retrage increderea acordata Guvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzura, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.

Motiunea de cenzura poate fi initiata de cel putin o patrime din numarul total al deputatilor si senatorilor si se comunica Guvernului la data depunerii.

Motiunea de cenzura se dezbate dupa trei zile de la data cand a fost prezentata in sedinta comuna a celor doua Camere. Daca motiunea de cenzura a fost respinsa, deputatii si senatorii care au semnat-o nu mai pot initia, in aceeasi sesiune, o noua motiune de cenzura, cu exceptia cazului in care Guvernul isi angajeaza raspunderea.

Angajarea raspunderii Guvernului este stipulata in articolul      (114) din Constitutia Romaniei.

Guvernul isi poate angaja raspunderea in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta comuna, asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege. Guvernul este demis daca o motiune de cenzura, depusa in termen de trei zile de la prezentarea programului, a declaratiei de politica generala sau a proiectului de lege, a fost votata cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.

Daca Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat ,modificat sau completat, dupa caz, cu amendamentele acceptate de Guvern, se considera adoptat, iar aplicarea programului sau a declaratiei de politica generala devine obligatorie pentru Guvern.

In articolul (115) din Constitutia Romaniei este prevazuta Delegarea legislativa. Parlamentul poate adopta o lege speciala de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante in domenii care nu fac obiectul legilor organice. Legea de abilitare va stabili, in mod obligatoriu, domeniul si data pana la care se pot emite ordonante. Daca legea de abilitare o cere, ordonantele se supun aprobarii Parlamentului, conform procedurii legislative, pana la implinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage incetarea efectelor ordonantei. Guvernul poate adopta ordonante de urgenta numai in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata, avand obligatia de a motiva urgenta in cuprinsul acestora.

Ordonanta de urgenta intra in vigoare numai dupa depunerea sa spre dezbatere in procedura de urgenta la camera competenta sa fie sesizata si dupa publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei.

Camerele, daca nu se afla in sesiune, se convoaca in mod obligatoriu, in cinci zile de la depunere sau, dupa caz, de la trimitere.

Daca in termenul de cel mult treizeci de zile de la depunere, Camera sesizata nu se pronunta asupra ordonantei, aceasta este considerata adoptata si se trimite celeilalte Camere care decide, de asemenea, in procedura de urgenta.

Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica.

Administratia Publica

Conform Constitutiei Romaniei, administratia publica este cuprinsa in articolul (116). Administratia publica este structurata in:

Administratia publica centrala de specialitate;

Administratia publica locala.

In articolul (116) din Constitutie este prevazuta administratia publica centrala de specialitate. Ministerele se organizeaza numai in subordinea Guvernului. Alte organe de specialitate se pot organiza in subordinea Guvernului sau a ministerelor sau ca autoritati administrative autonome.     

Ministerele se infiinteaza, se organizeaza si functioneaza conform legii. :

Guvernul si ministerele, cu avizul Curtii de Conturi, pot infiinta organe de specialitate in subordinea lor, numai daca legea le recunoaste aceasta competenta.

Autoritatile administrative autonome se pot infiinta prin lege organica. Administratia publica locala este prevazuta in articolul (120) din Constitutie.

Administratia publica din unitatile administrative teritoriale se intemeiaza pe principiile descentralizarii autonomiei locale si deconcentrarii serviciilor publice.

In unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere semnificativa, se asigura folosirea limbii minoritatilor nationale respective in scris si oral ia relatiile cu autoritatile administratiei publice locale si cu serviciile publice deconcentrate in conditiile prevazute de legea organica.) .

Autoritatile administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala in comune si in orase, sunt consiliile locale alese si primarii alesi, conform legii.

Consiliile locale si primarii functioneaza, in conditiile legii, ca autoritati administrative autonome si rezolva treburile publice din comune si din orase.

Consiliul judetean articolul (122) este autoritatea administratiei publice pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean. Consiliul judetean este ales si functioneaza conform legii 215/2001.

Prefectul

Guvernul numeste un prefect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti-articolul (123) din Constitutie.

Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale. Atributiile prefectului sunt stabilite conform legii 215/2001.

Intre prefecti, pe de o parte, consiliile locale si primarii, precum si consiliile judetene si presedintii acestora, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare. Prefectul poate ataca, in fata instantei de contencios administrativ, un act al Consiliului Judetean, al Consiliului local sau al primarului, in cazul in care considera actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept.