Parlamentul European

Cuprins

I. Scurta prezentare

II. Compunere

III.1.Organizare si functionare

III.2.Mediatorul European

IV Rolul si atributiile Parlamentului European

V Concluzii

VI Bibliografie

I. Scurta prezentare

Este institutia comunitara cu cea mai dinamica evolutie;daca in 1952,in cadrul CECA ,Adunarea era relativ fara putere,astazi Parlamentul dispune de competente considerabile.

Tratatele originare - CECA,CEE si EUROATM- au dat putine competente Adunarilor lor; desi printr-o rezolutie din 1958 cele 3 au fost reunite intr-o Adunare parlamentara; desi si-a luat numele de Parlament European printr-o rezolutie proprie din 1962,oficial s-a numit inca Adunare pana la Actul Unic European din 1986 si avea doar competente consultative si de supraveghere,fara un rol legislativ substantial.

Influenta Parlamentului a crescut o data cu cele doua tratate bugetare din 1970 si 1975.Tratatul bugetar din 1975 a extins competentele bugetare ale Parlamentului si i-a dat dreptul de a respinge bugetul propus de Consiliu,Dupa alegerea membrilor sai prin vot direct si universal,s-a trecut treptat de la procedura de consultare la stabilirea treptata a procedurilor de participare la procesul legislativ prin "cooperare" si "asentiment",conform Actului Unic European si apoi prin"co-decizie",introdusa prin Tratatul de la Maastricht din 1992 si extinsa prin Tratatul de la Amsterdam din 1997.Chiar si in domeniul politicii externe si de securitate comuna,care ramanea un domeniual cooperarii interguvernamentale,Parlamentul a primit competenta de a aproba sau a respinge(asentiment sau aviz conform) acordurile privind aderarea de noi membri si acordurile de asociere,precum si unele acorduri comerciale cu terte state.

Parlamentul European este considerat instituita care reprezinta interesele popoarelor din statele membre ale UE.Format, initial,din reprezentanti ai parlamentelor nationale,Parlamentul European este astazi singura institutie ai carei membri sunt alesi in mod direct de cetatenii europeni.

Primele alegeri prin sufragiu universal direct pentru Parlamentul European au avut loc in 1979.

II. Compunere

Parlamentul European este compus din reprezentanti ai popoarelor statelor membre, desemnati prin vot universal, direct si secret, de catre cetatenii europeni pentru un mandat de 5 ani.

De vreme ce membrii Parlamentului European reprezinta popoarele, ei nu pot fi mandatati de guvernele statelor din care provin pentru a indeplini anumite instructiuni si nici nu se poate sa le incumbe vreo obligatie de consultare sau conformare cu guvernele statelor din care provin. Membrii Parlamentului European reprezinta nu numai propriile lor popoare, ci si alte popoare ale Uniunii, respectiv pe cetatenii europeni.

De la infiintare si pana in prezent, numarul membrilor Parlamentului European, precum si repartizarea numarului de parlamentari intre statele membre s-au schimbat succesiv ca urmare a aderarii de noi state la Uniunea Europeana.

In momentul in care Uniunea numara 12 membri, numarul parlamentarilor se ridica la 518, dupa extinderea Uniunii la 15 membri, numarul parlamentarilor a crescut la 626. in prezent Uniunea Europeana are 27 de state membre, iar numarul parlamentarilor de 785, reprezentand interesele a aproximativ 492 de milioane de cetateni ai Uniunii Europene. Actualul Parlament European, este ales in iunie 2004, iar mandatul sau se va intinde pana in anul 2009.

Parlamentarii europeni sunt alesi proportional cu numarul
populatiei din tara membra din care provin, fiind un numar de maximum 99 si minimum 5 din partea unui stat.

Conform Tratatului de instituire a unei Constitutii pentru Europa - neintrat in vigoare Parlamentul European este format din reprezentantii cetatenilor Uniunii. Numarul lor nu depaseste 750. Reprezentarea cetatenilor este asigurata in mod descrescator proportional, cu un prag minim de 6 membri pentru fiecare stat membru. Nici unui stat membru nu i se atribuie mai mult de 96 de locuri.

Incepand de la 1 ianuarie 2007, ca urmare a aderarii la Uniunea Europeana a Romaniei si Bulgariei, acestea sunt reprezentate in Parlamentul European cu 36 membrii, prima si cu 18 membrii cea de-a doua.

Actul de Aderare, parte integranta a Tratatului privind aderarea Republicii Bulgaria si a Romaniei la Uniunea Europeana, care este si va ramane in vigoare pana la data intrarii in vigoare a Tratatului de la Lisabona, in Partea a doua - Adaptari ale Tratatelor, Titlul I - Dispozitii institutionale prevede:

"Articolul 9

(1) Al doilea alineat al articolului 189 din Tratatul CE si al doilea alineat al articolului 107 din Tratatul CEEA se inlocuiesc cu urmatorul text:

"Numarul membrilor Parlamentului European nu poate fi mai mare de 736."

(2) Cu efect de la inceputul mandatului 2009-2014, la alineatul (2) al articolului 190 din Tratatul CE si la alineatul (2) al articolului 108 din Tratatul CEEA, primul paragraf se inlocuieste cu urmatorul text:

" (2) Numarul reprezentantilor alesi in fiecare stat membru este urmatorul:

Belgia 22 Bulgaria 17 Republica Ceha 22

Danemarca 13      Germania 99 Estonia 6

Grecia 22      Spania 50 Franta 72

Irlanda 12      Italia 72 Cipru 6

Letonia 8 Lituania 12 Luxemburg 6

Ungaria 22      Malta 5 Tarile de Jos 25

Austria Polonia 50 Portugalia 22

Romania 33      Slovenia 7 Slovacia 13

Finlanda 13 Suedia 18 Regatul Unit 72 "

III.1.Organizare si functionare

Parlamentul se intruneste in sesiune anuala ordinara, impartita in 12 perioade de sesiune, de cate o saptamana in fiecare luna, care sunt prevazute sa se tina lunar, incepand cu a doua zi de marti a lunii martie (sau in prima zi de marti a lunii urmatoare datei alegerii acestuia). Durata acestora este de o saptamana, totalizand aproximativ 60 de zile pe an. Parlamentul se poate intruni si in sesiuni extraordinare, daca acestea sunt convocate ca urmare a cererii majoritatii membrilor sai, a Consiliului sau a Comisiei.

Parlamentul poate lucra in mod valabil si indeplini atributiile sale daca este realizat un cvorum de o treime din membrii sai.

Dreptul de vot este personal, votul prin procura fiind interzis. Dezbaterile sunt publice, cu exceptia cazului in care Parlamentul decide altfel cu o majoritate de doua treimi din voturile exprimate. Parlamentul European este singura institutie comunitara ale carei dezbateri sunt publice. Dezbaterile, opiniile si rezolutiile Parlamentului se publica in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

In organizarea si functionarea sa Parlamentul European se conduce dupa un Regulament Interior care este permanent actualizat.

Conform art. 9 din Regulamentul interior al Parlamentului European, sesiunile nu sunt limitate in timp, putand dura in toata perioada unui an calendaristic, fapt care le deosebeste de situatia sesiunilor parlamentelor nationale. De asemenea Parlamentul poate decide intreruperea sesiunilor anuale (conform art. 9 din Regulamentul interior).

Parlamentul European este unicameral, iar structura sa cuprinde: Biroul, Conferinta Presedintilor, Presedintia, Comisiile parlamentare, Grupurile politic, Serviciile administrative, Mediatorul european (ombudsman-ul).

Biroul este compus din Presedintele Parlamentului European si 14 Vicepresedinti, alesi de Parlament pentru o perioada de 2 ani si jumatate, reprezentand jumatate din durata mandatului parlamentarilor, cu posibilitatea de a fi realesi.

Presedintele este desemnat cu majoritatea absoluta a voturilor exprimate la primele tururi de scrutin. Daca se ajunge la cel de-al patrulea tur de scrutin, va fi ales dintre primii doi, cel care a obtinut cele mai multe voturi, iar in caz de egalitate, cel mai in varsta.

Vicepresedintii sunt alesi in 3 tururi de scrutin, daca se impune, in primele doua fiind necesara majoritatea calificata, iar in cel de-al treilea majoritatea simpla. Totodata, sunt alesi si 6 chestori, membrii ai biroului cu drept de vot consultativ.

Chestorii sunt alesi dupa acelasi criterii ca si vicepresedintii, iar indatoririle lor sunt de natura administrativa si financiara. Biroul rezolva problemele financiare si de organizare, adopta reglementari privind functionarii parlamentului si numeste secretarul general al acestuia, care conduce activitatea serviciilor parlamentare si a functionarilor Parlamentului.

Secretarul general, la fel ca si secretarii generali ai Consiliului si Comisiei, au un rol important in functionarea parlamentului, desfasurand o activitate permanenta.

Biroul largit este format din Presedinte si din presedintii grupurilor politice parlamentare, suplimentati eventual de cate un membru al grupurilor. Biroul largit are atributii de organizare interna, de stabilire a relatiilor cu alte institutii si organe comunitare si asigura functionarea politica a Parlamentului European.

Conferinta Presedintilor reprezinta organul Parlamentului European, cu rol politic, compus din Presedintele Parlamentului si din presedintii grupurilor politice parlamentare. Conferinta presedintilor are ca scop incercarea de a ajunge la un consens asupra problemelor cu care este sesizata. Daca nu reuseste, se recurge la un vot ponderat in functie de efectivele partidelor reprezentate.

Conferinta presedintilor comisiilor este formata din presedintii tuturor comisiilor permanente si temporare si este condusa de un presedinte ales de acestia. Ea poate sa faca recomandari Conferintei presedintilor cu privire la lucrarile comisiilor, precum si la stabilirea ordinii de zi a sesiunilor parlamentare.

Conferinta presedintilor delegatiilor este compusa din presedintii tuturor delegatiilor interparlamentare permanente si poate sa faca recomandari Conferintei presedintilor cu privire la activitatea delegatiilor.

Presedintele Parlamentului este un deputat propus de un grup parlamentar si ales cu o majoritate absoluta de voturi, pentru o perioada de doi ani si jumatate. Teoretic, Presedintele este ales in fiecare an la inceputul sesiunii anuale, adica in martie, la Strasbourg. In realitate, pentru a evita o rotatie prea rapida, el este ales pentru doi ani si jumatate, ceea ce inseamna ca schimbarea presedintelui are loc la mijlocul legislaturii. Alegerea comporta mai multe tururi de scrutin, deoarece pentru a fi ales in cadrul primelor trei tururi este necesara o majoritate absoluta. In al patrulea tur de scrutin, pot fi candidati doar primii doi, care au obtinut cel mai mare numar de voturi in turul al treilea de scrutin.

Atributiile Presedintelui Parlamentului European sunt:

-Reprezinta Parlamentul in relatiile internationale, la ceremonii, etc. - putand delega aceste puteri.

-Prezideaza si asigura buna desfasurare a dezbaterilor parlamentare; mentine ordinea pe timpul dezbaterilor; da cuvantul; declara discutiile inchise; supune votului problemele dezbatute si anunta rezultatele acestuia;

-Deschide, suspenda sau inchide sedintele si decide asupra admisibilitatii amendamentelor, cu privire la chestiunile adresate Consiliului si Comisiei si asupra conformitatii rapoartelor cu regulamentul;

-Adreseaza comisiilor comunicarile care intra in competenta lor;

Comisiile parlamentare care pot fi create in cadrul Parlamentului sunt permanente, temporare (maxim 12 luni) sau comisii de ancheta (prevazute de Tratatul de la Maastricht). Comisiile elaboreaza rapoarte care sunt supuse votului in sesiunile plenare in cadrul procedurilor de emitere a avizelor conforme, avizelor consultative, cooperarii sau co-deciziei, prevazute de catre tratate.

In prezent, in cadrul Parlamentului European exista urmatoarele 20 de comisii permanente, cu domenii de activitate precis stabilite in Regulamentul Intern al Parlamentului:

-Comisia de afaceri externe, securitate si de aparare;

-Comisia pentru agricultura si dezvoltare rurala;

-Comisia pentru buget;

-Comisia economica, monetara si de politica industriala;

-Comisia de cercetare, a dezvoltarii tehnologice si de energie;

-Comisia de relatii economice externe;

-Comisia juridica si a drepturilor cetatenilor;

-Comisia pentru afaceri sociale si incadrarea in munca;

-Comisia de politica regionala;

-Comisia pentru transport si turism;

-Comisia mediului, pentru sanatate publica si protectia consumatorilor;

-Comisia de cultura, tineret, educatie si mijloace mass-media;

-Comisia pentru dezvoltare si cooperare;

-Comisia pentru libertati publice si afaceri interne;

-Comisia pentru control bugetar;

-Comisia institutionala;

-Comisia pentru pescuit;

-Comisia regulamentara, de verificare a puterilor si imunitatilor;

-Comisia pentru drepturile femeii;

-Comisia de petitii.

Membrii titulari ai comisiilor parlamentare sunt alesi pentru o perioada de doi ani si jumatate, iar fiecare dintre ei este dublat de cate un supleant, care nu este ales, ci desemnat de grupul parlamentar respectiv.

Comisiile temporare pot fi constituite oricand de catre Parlament, la propunerea Conferintei presedintilor, in acelasi timp fiind fixate si atributiile, compozitia si mandatul, care poate fi de maxim 12 luni, cu posibilitatea prelungirii de catre Parlament.

Comisiile de ancheta se constituite tot de catre Parlament, la cererea unui sfert din numarul total al deputatilor. Scopul acestora este de a examina acuzatiile aduse fie institutiilor sau organelor comunitare, fie administratiei publice a unui stat membru, fie persoanelor mandatate, de infractiune la dreptul comunitar sau de rea administrare in aplicarea acestuia.

In forul european parlamentarii nu mai sunt grupati pe blocuri nationale, ci pe grupuri ideologice (politice), oferind in acest fel o imagine a spectrului politic al Uniunii Europene. In prezent, in cadrul Parlamentului European se disting opt grupuri politice, cu organizare proprie (presedinte, birou, secretariat). Pentru constituirea unui grup politic este necesar un numar minim de 20 de parlamentari si ca minim o cincime din state membre sa fie reprezentate in cadrul grupului. Un parlamentar poate face parte dintr-un singur grup politic, cu precizarea ca exista si parlamentari neafiliati.

Grupul se constituie printr-o declaratie facuta Presedintelui Parlamentului European, care contine denumirea grupului, semnatura membrilor si componenta biroului grupului.

Grupurile controleaza repartizarea functiilor in interiorul Parlamentului European si participa activ la pregatirea ordinii de zi, au o contributie sustinuta si au repartizat mai mult timp la dezbateri, au administratori specializati, permanent atasati pe langa comisiile parlamentare, contribuind la pregatirea lucrarilor comisiilor."

Constituirea unui grup politic trebuie sa fie declarata Parlamentului, indicandu-se denumirea grupului; numele membrilor si compunerea biroului grupului, toate acestea fiind publicate in Jurnalul Oficial.

Principalele grupuri politice aflate in Parlamentul European sunt urmatoarele:

-Grupul Partidului Popular European si al Democratilor Europeni (PPE-DE);

-Grupul Partidului Socialistilor Europeni (PSE);

-Grupul Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa (ALDE);

-Grupul Verzilor/Alianta Liberala Europeana (GREENS/EFA);

-Grupul Confederal al Stangii Unitare Europene/Stanga Verde Nordica (EUL/NGL);

-Grupul Uniunii pentru Europa Natiunilor (UEN);

-Grupul Democratiei/Independenta (DG/I);

-Grupul celor Neinscrisi (IND).

Structura organizatorica a serviciilor administrative ale Parlamentului este determinata de grupurile politice si nu de departamentele administrative ca in cazul Comisiei.

In cadrul acestei structuri se distinge un Secretariat General care conlucreaza cu Directia Informatica si cu Departamentul Juridic. In subordinea secretariatului isi desfasoara activitatea 7 directii generale:

Directia Generala I - Biroul Secretariat, sesiuni, documente si minute;

-Directia Generala II - Organizarea si coordonarea comitetelor;

-Directia Generala III - Informare. Presa. Relatii publice;

-Directia Generala IV - Cercetare. Arhiva;

-Directia Generala V - Personal, finante, buget;

-Directia Generala VI - Administratie;

-Directia Generala VII - Traduceri, tiparire, publicatii.

III:2.Mediatorul European

Mediatorul (Ombudsman-ul) este o institutie de reprezentare a cetatenilor in relatiile cu administratia, fiind desemnat de Parlamentul European pe perioada mandatului parlamentarilor, cu posibilitatea reinnoirii mandatului. Mediatorul are ca atributie sa primeasca plangerile din partea oricarui cetatean al Uniunii, ale oricarei persoane fizice sau juridice care are resedinta sau sediul social intr-un stat membru, referitoare la cazurile de administrare defectuoasa in actiunea institutiilor, organismelor sau agentiilor Uniunii, cu exceptia Curtii de Justitie si Tribunalului de Prima Instanta in exercitarea functiilor lor jurisdictionale.

Conform art. G 41 din Tratatul de la Maastricht care modifica art. 138 E din Tratatul C.E.E., "administrare defectuoasa" poate consta in:

-o neregula administrativa;

-o nedreptate;

-o discriminare;

-abuzul de putere;

-lipsa sau refuzul de a informa;

-o intarziere nejustificata.

Mediatorul European nu poate cerceta plangeri impotriva autoritatilor nationale, regionale sau locale, chiar daca plangerile privesc chestiuni legate de Uniunea Europeana, precum nici plangeri impotriva unor persoane fizice sau juridice private. Potrivit statutului sau, Mediatorul European procedeaza la anchetele pe care le considera oportune, fie din proprie initiativa, fie in baza plangerilor care i-au fost inaintate direct sau prin intermediul unui membru al Parlamentului European, cu exceptia faptelor care fac sau au facut obiectul unei proceduri jurisdictionale. In cazul in care Mediatorul European constata un caz de "administrare defectuoasa", atunci acesta:

se va referi la problema institutiei in cauza;

-va conduce o ancheta;

-va cauta o solutie la problema

Daca va fi necesar, va face recomandari catre institutia respectiva, care va trebui sa raspunda detaliat intr-un termen de 3 luni.

In continuarea procedurii, Mediatorul redacteaza un raport cu privire la cauza, raport ce urmeaza a fi prezentat Parlamentului European si institutiei, organismului sau agentiei in cauza. Persoana care a inaintat plangerea va fi informata cu privire la rezultatul anchetelor. De asemenea, Mediatorul este obligat sa prezinte anual in fata Parlamentului European, spre aprobare, un raport privind rezultatul investigatiilor, solutionarile pe cale amiabila si alte aspecte legate de activitatea acestei institutii in apararea drepturilor si intereselor legitime ale cetatenilor europeni, fie ca este vorba de drepturi fundamentale, fie de cazuri de litigii contractuale sau acte administrative.

Mediatorul European are vaste puteri de investigare. Institutiile si organismele Comunitatii sunt obligate sa-i furnizeze informatiile solicitate sau sa-i permita accesul la dosarele in cauza. De asemenea, statele membre sunt obligate sa-i furnizeze informatiile care pot ajuta clasificarea cazurilor de administrare defectuoasa a activitatilor institutiilor sau organismelor Uniunii Europene.

Puterea de ancheta a Mediatorului este considerata o componenta de investigare a cazurilor de "administrare defectuoasa", iar nu una de sanctionare a acestora.

In aceeasi ordine de idei, reafirmand obligatia din tratate conform careia Mediatorul European trebuie sa prezinte un raport Parlamentului European cu privire la rezultatele anchetelor, Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa protejeaza atat interesele cetatenilor europeni, cat si competentele de dezbatere si deliberare ale Parlamentului European, avandu-se in vedere inclusiv procedura de destituire. Astfel, la cererea Parlamentului European, Ombudsman-ul va putea fi destituit de catre Curtea de Justitie ori de cate ori nu mai indeplineste conditiile necesare exercitarii functiilor sale sau daca a comis o fapta grava.

Pentru a conferi un grad de independenta acestei institutii, in indeplinirea sarcinilor sale Ombudsman-ul nu solicita si nici nu accepta instructiuni din partea unei institutii comunitare sau nationale.

Mai mult decat atat, ca o garantie suplimentara a independentei sale, Mediatorul European nu poate desfasura, pe durata exercitarii functiei sale, nici o alta activitate profesionala, remunerata sau nu.

Asadar, Institutia Mediatorului European apare nu numai ca un factor de mediere, ci si ca o institutie care, prin anchetele desfasurate si rapoartele elaborate, asigura implicit protectia si promovarea drepturilor fundamentale ale cetatenilor europeni.

IV Rolul si atributiile Parlamentului European

Parlamentul European nu exercita inca principalele atributii ale unui parlament national, el participa insa la procesul decizional, are prerogative in ceea ce priveste supravegherea bugetului Uniunii, poate sa blocheze o propuneri executive si are atributii de control al Comisiei Europene. Parlamentul are chiar dreptul de a dizolva Comisia Europeana, daca o asemenea hotarare intruneste doua treimi din voturi.

Atributiile Parlamentului European in cadrul sistemului institutional al Uniunii Europene au crescut urmare a fiecarei revizuiri a tratatelor comunitare.

Sintetizand, in prezent, Parlamentul European are urmatoarele atributii:

-Atributii legislative (normative) - participa la procesul de adoptare a actelor normative comunitare (prin cele patru proceduri decizionale principale: avizul consultativ, avizul conform, cooperarea si codecizia);

-Are un drept decizional individual numai in materie bugetara

-Atributii de ancheta si de avocat al poporului

-Atributii de supraveghere si control exercitate in special cu privire la Comisia Europeana, avand dreptul de a adopta motiuni de cenzura, atunci cand dezaproba actiunile Comisiei Europene si de a dezbate raportul general anual prezentat de Comisia Europeana. De asemenea

-Atributii consultative - in general, este utilizata expresia "dupa consultarea Parlamentului european";

Conform Tratatului constitutional "Parlamentul European exercita, impreuna cu Consiliul, functiile legislativa si bugetara. Exercita functii de control politic si consultative, conform conditiilor prevazute in Constitutie. Parlamentul European alege presedintele Comisiei" (art. I - 21 din Tratatul Constitutional).

V. Concluzii

Odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona vor aprea unele schimbari in cadrul modului de organizare si functionare a Parlamentului European . Acestea au fost anexate prin introducerea unui nou articol , Articolul 9A avand urmatorul continut

"ARTICOLUL 9 A

(1) Parlamentul European exercita, impreuna cu Consiliul, functiile legislativa si bugetara.

Acesta exercita functii de control politic si consultative, in conformitate cu conditiile prevazute in tratate . Parlamentul European alege presedintele Comisiei.

(2) Parlamentul European este compus din reprezentantii cetatenilor Uniunii.

Numarul acestora nu poate depasi sapte sute cincizeci, plus presedintele.

Reprezentarea cetatenilor este asigurata in mod proportional descrescator, cu un prag minim de sase membri pentru fiecare stat membru. Niciunui stat membru nu i se atribuie mai mult de nouazeci si sase de locuri.

Consiliul European adopta in unanimitate, la initiativa Parlamentului European si cu aprobarea acestuia, o decizie de stabilire a componentei Parlamentului European, cu

respectarea principiilor mentionate la primul paragraf.

(3) Membrii Parlamentului European sunt alesi prin vot universal direct, liber si secret, pentru un mandat de cinci ani.

(4) Parlamentul European isi alege presedintele si biroul dintre membrii sai."

VI. Bibliografie :

VOICU,Marin : "Introducere in Dreptul European" Editura Universul Juridic Bucuresti 2007

POPESCU,Andrei , DIACONU,Ion "Organizatii Europene si Euroatlantice" Editura Universul Juridic Bucuresti 2009

COMAN Florian, "Drept Comunitar European", editia a III-a revizuita, Editura Pro Universalis, Bucuresti, 2005

DACIAN,Cosmin Dragos, "Uniunea Europeana. Institutii. Mecanisme", editia a 2-a, Editura C.H. BECK, Bucuresti, 2006

www.mie.ro

www.mae.ro

www.europarl.europa.eu