Plan anticriza

PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT

DEPARTAMENTUL DE POLITICI ECONOMICE

Plan anticriza

Caracterul si semnificatia crizei.

Criza principiilor de baza

Criza financiara si economica care bantuie lumea este o criza a capitalismului neo-liberal. Doctrina neoliberala a pretins ca piata, respectiv concurenta libera a initiativelor private, poate rezolva totul si ca atare statul trebuie sa dispara nu numai din calitatea de agent economic ci si din aceea de agent de reglementare si control al manifestarilor concurentiale. Vazand in inegalitate cel mai bun stimulent pentru initiativa si actiune, aceasta doctrina a redus si rolul statului ca factor de redistribuire si garant al serviciilor publice.

In aceste conditii, este adevarat, nivelul general de impozitare a scazut iar economia a crescut. Cresterea i-a imbogatit, insa, numai pe unii, din ce in ce mai putini, lasandu-i pe tot mai multi tot mai saraci. In acelasi timp, cantitatea si calitatea serviciilor publice (sanatate, scoala, transporturi etc.) au scazut afectand fibra vitala a societatii.

Pe o atare linie Romania risca sa redevina o tara bogata cu oameni saraci.

In acelasi timp, neo-conservatorismul a exarcebat rolul statului. Contradictia acestuia cu neo-liberalismul este numai aparenta. In timp ce statul s-a retras din economie si din sfera serviciilor publice, el s-a implicat mai mult in problemele de ordine publica. In locul promovarii justitiei sociale a fost dezvoltata justitia penala; in loc de servicii publice, ordine publica. In sinteza, in locul statului social s-a dezvoltat statul politienesc justificat prin punerea in opozitie a libertatii si securitatii.

In atare context, chiar si securitatea a capatat o expresie inidividualista: nu securitatea sociala a fost cautata ci securitatea individuala si de aceea, daca pe plan economic securitatea sociala a devenit imposibila, pe plan politic drepturile individuale au fost sacrificate. Totodata, o mare parte a cresterii economice a fost stimulata dar si consumata de cheltuielile de razboi. Capitalismul neo-conservator fara interventie militara (mai ales pentru schimbarea regimurilor politice adverse) este ca floarea fara parfum.

Romania a fost si ea, de la (pseudo) revolutia portocalie din 2004, martora limitarii drepturilor civile. In plan extern, nefiind suficient de puternica spre a promova interventionismul pe cont propriu, a practicat, totusi, un discurs neo-conservator si s-a inserat servil in politica marelui sau mentor neo-conservator din SUA. Lectia pentru romani este ca aceia care nu dispun de mijloacele specifice expansionismului dar adopta agende expansioniste sfarsesc in izolare.

In fata crizei si a agitatiilor sociale anuntate de ea, aceasta dreapta neo-liberala si neo-conservatoare a fost prima care, fara nici un accent autocritic, a schimbat discursul. De la retorica inegalitatii, dezbinarii si excluderii ea a trecut la reabilitarea rolului statului iar de la fetisizarea privatizarii la sacralizarea nationalizarilor, cu un elan care, in lipsa convingerilor ideologice, risca sa o propulseze - evident, pana cand va trece furtuna - in extrema opusa.

PSD nu vede in actuala criza sfarsitul capitalismului, sau o infrangere a fortelor pietei libere in fata reglementarilor agresive. Credem ca dihotomia intre filozofia statului ca actor activ in economie si a statului pasiv este un conflict fals. Este unul dintr-o serie de false conflicte intre conceptii aparent opuse asupra politicii economice: liberalism versus protectionism, disciplina fiscala versus investitii publice, si asa mai departe.

Lectia actualei crize nu tine de guvernanta activa care ia locul guvernantei pasive. Este lectia guvernantei inteligente, a statului care isi asuma datoria de a fi activ in economie dar care stie sa fie activ acolo unde trebuie, cat trebuie si cum trebuie. Noua era a economiei mondiale, care incepe odata cu actuala criza, nu apartine filozofiei falselor optiuni, care spune ca trebuie sa alegem intre lucruri esentiale. Nu este un regim de slabire in care scapam de kilogramele in plus prin amputarea unei maini sau a unui picior. Reusim acelasi lucru mancand sanatos si facand sport.

Aceasta noua era a globalizarii le va apartine acelor tari care vor sti sa ajunga la echilibrul intre disciplina fiscala si investitii publice, intre reglementari si piata libera, intre crestere economica si protectia sociala si a mediului. Va fi o era a politicilor publice inteligente, care tempereaza excesele riscurilor asumate gresit dar care nu sufoca inovatia, care canalizeaza dinamismul sectorului privat catre binele colectiv al intregii societati fara a perturba mecanismele functionale din piata, care trebuie sa genereze crestere participativa. Va fi o era a politicilor care utilizeaza tehnologii moderne pentru a atinge obiective de guvernare bine definite.

Criza economica globala este de fapt provocata de reducerea masiva a cererii agregate. Nu se mai cumpara bunuri, firmele nu mai au comenzi, sunt concediati oameni, costul de finantare creste, scad investitiile etc Pentru ca nu mai au comenzi, firmele isi reduc investitiile si isi revizuiesc planurile de afaceri in jos.

Pentru Romania pe care se intemeiaza, sub guvernarea de dreapta, este vorba de o tripla criza: 1. a principiilor de baza, pe care se intemeiaza viziunea liberala si conservatoare; 2. a politicilor economice excesiv marcate de asteptari ideologice pure; 3. a increderii in modelul liberal si conservator de gestiune a problemelor economice si sociale si in tipul de lider captiv dogmelor neoliberale si neoconservatoare.

2. Criza externa se suprapune peste criza interna. Criza de incredere si criza politicilor economice de dreapta

Efectul de contagiune al crizei economice globale va fi cu siguranta insotit de efectul de cauzalitate cumulativa - situatia in care turbulentele financiare globale se vor suprapune peste dezechilibrele interne - creand un soc cu impact major.

Mixul inadecvat de politici economice din ultimii 4 ani a condus la cresterea vulnerabilitatilor si a expus Romania la riscuri crescute. Romania a devenit dependenta de finantarea din strainatate si acum aceasta este din ce in ce mai scumpa. Guvernele PNL-PDL - incompetente din punct de cedere al deciziilor macroeconomice - au facut eroarea strategica de a creste deficitul bugetar in anii de expansiune, in loc sa foloseasca aceasta ocazie pentru a face economii. Romania are deficitul extern de 14% din PIB, in timp ce tari care sunt considerate in plina criza au deficite mult mai mici: Ungaria 5,5% din PIB, Danemarca (care este in recesiune) are excedent de 1,3%, Spania (in recesiune) -9,8%.

Inconsecventa politicii bugetare caracterizeaza ultimii ani de guvernare. Practica unor cheltuieli bugetare masive facute pe ultima suta de metri nu mai constituie o noutate (aproximativ 3 miliarde euro cheltuiti in fiecare an in luna decembrie 2005, 2006 si 2007). Cele 3-4 rectificari bugetare pe an reflecta incompetenta in alcatuirea proiectiei bugetare. Nu a fost introdusa programarea bugetara multianuala, asa cum cere Uniunea Europeana.

A existat iresponsabilitate in privinta cheltuirii banilor publici. Ministerele nu reusesc sa aloce pe proiecte mai mult de 40% din cheltuielile de capital alocate de la buget.Guvernarea de dreapta a mintit permanent romanii privind cresterea cheltuielilor alocate infrastructurii: in bugetul pe 2007 s-a luat in considerare o alocare de 6,6% din PIB. In realitate a fost 3,7% din PIB deci 3,5 miliarde euro necheltuite pentru infrastructura.

Fundamentarea bugetelor publice pe date reale nu a existat. De 3 ani de zile, Guvernul prognozeaza venituri iluzorii la buget. Confom Rapoartelor Comisiei Europene, in 2006 Guvernul a prognozat venituri la buget de 33,9% din PIB, si a obtinut 33,2% din PIB, deci un minus de 0,7% din PIB. In 2007, Guvernul a prognozat venituri la buget de 36,9% din PIB si a obtinut 31,4% din PIB, deci un minus de 5,5% din PIB, adica 6 miliarde euro. In 2008, Guvernul a luat in calcul la fundamentarea bugetului de stat venituri de 39,3% iar Comisia Europeana spune 33,4% din PIB, deci un minus de 5,9% din PIB, adica aproape 8 miliarde de euro (luand in calcul un PIB de 132 mld euro, prognozat de CNP).

Ca urmare a acestor politici inconsistente, deficitul bugetar a depasit 3% din PIB in 2008, ajungand la 5,2% din PIB.

Romania este "sufocata" de numarul mare de taxe si impozite. In raportul Paying Taxes 2008 publicat de Banca Mondiala, Romania se afla pe locul 175 din 178 tari luate in calcul, in ceea ce priveste numarul de taxe si impozite ce trebuie platite catre stat. In Romania exista 96 de taxe si impozite care trebuie platite anual de catre o firma, din care 4 pe venit, profit; 60 legate de forta de munca si 32 alte tipuri de taxe. Acest lucru ne situeaza pe primul loc in UE in ceea ce priveste numarul de taxe.

Guvernele de dreapta au reusit contraperformanta de a nu absorbi niciun euro din fondurile structurale si de coeziune de la Uniunea Europeana, ratand astfel sansa cresterii convergentei reale. Romania este singura tara debitor net la UE, dintre statele nou membre. Este un blocaj institutional dramatic in privinta fondurilor structurale.

Reactia social-democrata.

Relansarea increderii in economia de piata prin cresterea participativa

Surprinzator este faptul ca, in acest timp si pe un atare fundal, stanga democrata - pentru care totdeauna statul a fost mai important decat piata, munca mai importanta decat capitalul si comunitatea mai importanta decat simpla colectivitate de indivizi - apare a fi mai degraba tacuta si timorata. Timiditatea stangii isi gaseste, probabil explicatia in perplexitatea produsa de dezinvoltura cu care adversarii sai ideologici ii folosesc argumentele pana mai ieri repudiate. Ea trebuie sa iasa, insa, din asteptare si sa treaca la ofensiva marcand ceea ce o diferentiaza pe fond de noul discurs al dreptei.

Un bun program anti-criza nu este suficient daca el nu dovedeste ca nici atunci cand dreapta si stanga spun acelasi lucru in realitate stanga si dreapta nu sunt acelasi lucru.

Din atare perspectiva, elemente esentiale de diferentiere sunt tintele si metodele programului anti-criza.

Pentru social-democrati tintele specifice sunt trei: protectia categoriilor celor mai vulnerabile fata de actiunea crizei; evitarea aparitiei imbogatitilor crizei, a noii oligarhii de criza; reabilitarea si consolidarea coeziunii socio-economice a natiunii dupa trecerea crizei.

Cat priveste metoda specifica aceeasta se bazeaza pe principiul solidaritatii aplicat la nivelul relatiilor inter-individuale, la nivelul societatii si a nivel trans-national (criza fiind, totusi globala ca efect al interdependentei obiective a natiunilor in epoca actuala).

In guvernarile anterioare, PSD a demonstrat ca poate garanta stabilitatea macroeconomica si sociala a Romaniei.

In primul rand, PSD are o experienta in a evita performant deviatiile pietei. In timpul guvernarii PSD, economia romaneasca a fost una structurata de responsabilitati sociale.

In al doilea rand, PSD a demonstrat ca are o vocatie a macrostabilizarii care se armonizeaza cu microdinamizarea. Socurile dintre cele doua paliere ale economiei s-au atenuat ca urmare a strategiilor de guvernanta corporativa care au impartit mai echitabil responsabilitatile fata de crize intre economia simbolica si economia reala, ca si intre capital si munca. Noi am pornit de la inflatie de 41% in 2000 si am dus-o la 9,3% in 2004. Guvernele PNL-PDL au spus ca ajung la 3,8% in 2008 si au ajuns la 7%. Noi am lasat economia cu un deficit al balantei comerciale de 5 miliarde euro in 2004, si ei au ajuns in 2007 la 21 miliarde euro, de 4 ori mai mult. PSD a lasat economia cu un deficit bugetar de 1,4% din PIB, iar in 2008 ei au ajuns la 2,8% din PIB. In 2004, Romania indeplinea 4 din cele 5 criterii prevazute de UE pentru aderarea la zona euro. In 2008, mai indeplineste doar 2 criterii.

In al treilea rand, PSD a demonstrat experienta gestionarii deopotriva a unei semnificative proprietati de stat coexistente cu o proprietate individuala dinamica. La drept vorbind, nici nu exista o contradictie evidenta, dincolo de cea intretinuta de doctrina neoliberala, si ea tot mai obosita in a-si sustine preceptele, intre proprietatea de stat si cea individuala atata timp cat cea mai mare parte a primeia este proprietate privata a statului si este conceput sa intre cu aceleasi drepturi si obligatii in jocul pietei cu proprietatea privata a indivizilor.

In al patrulea rand, guvernarea PSD a avut si are datele unui intreg care vrea sa difuzeze prosperitatea dinspre nucleul sau dur spre zonele sarace, care vor sa depaseasca starea de periferie.

Partidul Social Democrat are planuri concrete pentru a fructifica ceea ce noi vedem ca o sansa reala pentru Romania. Credem cu fermitate ca Romania nu trebuie sa cedam in fata unor false optiuni intre prioritati la fel de importante, ca nu trebuie sa ne mutilam prezentul pentru a investi in viitor. Concret spus, credem ca putem cheltui banul public mult mai eficient in asa fel incat sa construim si scoli si autostrazi, sa platim bine profesorii fara a-i sacrifica pe pensionari.

Asiguram o crestere economica sustinuta si o distribuire echitabila a beneficiilor acesteia. Cream bogatie care va fi regasita in cresterea nivelului de trai al majoritatii cetatenilor. Credem in cresterea economica pentru bunastarea si nu in cresterea pe datorie, asa cum se intampla in prezent. Reintoarcem economia cu fata spre social si minimizam economia bazata pe speculatie. Deschidem economia spre oameni si ne propunem reducerea polarizarii sociale.   

Descatusam spiritul intreprinzator al sectorului privat pentru a asigura dezvoltare economica durabila. Un ritm inalt de crestere economica reprezinta cea mai importanta sursa de combatere a saraciei. Reducem astfel decalajele economice si sociale care o despart de tarile Uniunii Europene. Prognozam ca procesul de dezvoltare economica va depinde substantial de cresterea productivitatii si de adancirea reformelor structurale (management performant, investitii mai mari in capitalul uman si in tehnologie avansata si o disciplina financiara mai buna).

Romania trebuie sa treaca de la consum si importuri la investitii si exporturi ca principale motoare de crestere. Prin politici economice consistente, consolidam stabilitatea macroeconomica si asiguram predictibilitate in mediul de afaceri. Suntem constienti ca o crestere rapida a potentialului de convergenta cu UE poate fi realizata numai prin continuarea procesului dezinflationist, consolidarea sistemului finantelor publice sanatoase si mentinerea in limite sustenabile a deficitului extern.

Marim investitiile publice inteligente, in dezvoltarea infrastructurii, educatie, sanatate, dezvoltare rurala si protectia mediului, in IT si tehnologie avansata. Cheltuielile bugetare trebuie sa stimuleze in primul rand oferta, si nu cererea, pentru a nu se regasi in dezechilibre inflationiste. Deficitul bugetar trebuie mentinut atata timp cat acesta se reflecta in investitii calitative din partea statului. Echilibrul bugetar il mentinem printr-o buna planificare multianuala si urmarea unei strategii predeterminate.

Propunem reformarea sistemului fiscal-bugetar. Reforma veniturilor bugetare presupune aplicarea a doua cote diferentiate de impozitare a veniturilor din salarii, pentru a reduce polarizarea sociala. In ceea ce priveste impozitul pe profit, avem in vedere mentinerea cotei de 16%. Reforma cheltuielilor bugetare se bazeaza pe marirea eficientei alocarii fondurilor publice, reducerea cheltuielilor administrative si un management performant al intreprinderilor publice. Initiem un program de reducere la jumatate a numarului de impozite si taxe fiscale si parafiscale, care in prezent sufoca mediul economic din tara noastra. Romania are astazi nevoie de un sistem de impozitare menit sa aduca beneficii pentru toti cetatenii si nu doar pentru o categorie restransa si privilegiata.

Planul de masuri anticriza.

Atenuarea socului recesionist prin protectia economiilor populatiei si a locurilor de munca

PSD propune doua categorii de masuri pentru ca Romania sa depaseasca cu costuri minime actuala criza economica si financiara: masuri care sa diminueze impactul negativ al crizei asupra populatiei si agenilor economici si masuri structurale, care sa "salveze" economia romaneasca din recesiune.

I.          Masuri pentru protejarea populatiei si agentilor economici impotriva efectelor crizei

Multi vor suferi loviturile crizei economico-financiare globale. Dintr-o perspectiva social-democrata numai unii trebuie sa fie obiect al protectiei. Acestia sunt cei care risca sa isi piarda economiile depozitate in banci, cei care pot sa isi vada diminuate fondurile depuse in contul pensiei, cei care ar putea ramane fara locuri de munca si cei care ar ajunge la falimentul micilor lor intreprinderi. PSD propune urmatoarele

1. Protectia economiilor depozitate in sistemul bancar. Tinta nu este salvarea bancilor sau a marilor societati comerciale. Sprijinul eventual acordat acestora este doar mijlocul prin care se urmareste salvarea locurilor de munca ori a depozitelor bancare. De asemenea, banii pe care statul i-ar putea lua din buzunarul contribuabililor spre a a-i folosi in sustinerea pietei financiare trebuie acordati sub conditia respectarii principiului potrivit caruia institutiile financiare sunt in serviciul economiei iar nu invers. Garantarea integrala a depozitelor populatiei ar fi un pas esential pentru cresterea increderii in banci. Tinand seama de faptul ca bancile romanesti sunt solide din punct de vedere financiar, acest pas ar fi posibil tocmai pentru ca nu este excesiv de riscant.

In acelasi timp, statul ar trebui sa garanteze creditele interbancare, precum si creditele acordate intreprinzatorilor mici si mijlocii. Pe de alta parte, se cer inasprite controlul si sanctiunile impotriva acordurilor care ar putea permite controlul pietei financiare de catre banci sau care ar crea o pozitie dominanta in favoarea acestora in raporturile cu clientii. Agentia pentru protectia consumatorului ar urma sa primeasca puteri sporite intr-un atare context.

2. Combaterea speculatiei ilicite sau excesive. Este momentul lansarii unor politici (inclusiv cit priveste reformele normative) care sa incurajeze productia si sa descurajeze speculatia. In mod special si urgent se impune oprirea activitatilor speculative care ar folosi banii statului si mai ales a celor care ar urmari specularea crizei, adica valorificarea dificultatilor economico-financiare pentru o imbogatire rapida de natura a crea o noua generatie de oligarhi. La nevoie, statul si-ar putea rezerva dreptul de a suspenda activitatea burselor pe perioade mai lungi, pana la calmarea pietei. Revizuirea legii privind specula ilicita si revederea competentelor Consiliului concurentei s-ar impune in acest sens.

3. Salvarea coeziunii economico-sociale. Crearea de locuri de munca (inclusiv pentru absorbirea fortei de munca reprezentate de romanii care se vor intoarce din strainatate) si sustinerea clasei mijlocii reclama lansarea de catre stat a unor proiecte de investitii strategice. Astfel de proiecte ar viza infrastructurile, dezvoltarea rurala si cresterea capacitatii institutiilor administrative. Constituirea unor fonduri suverane care sa permita efectuarea respectivelor investitii este o idee care merita explorata. Numai o asemenea abordare poate asigura pe termen lung acea coeziune economico-sociala la nivel national care sa permita reluarea cresterii si o dezvoltare durabila dupa ce criza propriu-zisa va fi fost depasita.

4. Regasirea solidaritatii sociale. Combaterea crizei, minimizarea impactului ei si reabilitarea post-criza presupun regasirea sau consolidarea solidaritatii nationale. Fara intelegerea si sprijinul societatii statul nu poate face mare lucru. De fapt, statul nu poate garanta iesirea din criza ci numai crearea cadrului care sa permita comunitatii cetatenilor a o face. Solidaritatea lor implica o anumita politica referitoare la contributia fiscala si un pact privind linistea sociala.

O suprataxa pe averile mari si pe bogatia ostentativa, o impozitare ridicata a profiturilor speculative trebuie asociata cu reduceri de impozit de natura a premia sau stimula investitii creatoare de locuri de munca (in special atunci cand investitiile au in vedere si protectia mediului sau spijinirea serviciilor publice). Motivarea platitorilor de impozite prin premii si sanctiuni adecvate, ca si reintegrarea sociala a detinatorilor de averi cu surse suspecte sau neclare prin aducerea capitalului lor in circuitul economic oficial si in proiecte de interes public, constituie obiect al unui alt pachet de masuri. In general, principiul de urmat nu este acela ca impozitele sa fie mari sau mici ci ca ele sa induca anumite atitudini menite a dezvolta coeziunea sociala si economica a natiunii.

5. Un acord social. Este indispensabila realizarea unui acord cu sindicatele avand ca obiect un moratoriu asupra conflictelor de munca deschise. In compensatie trebuie intensificate si institutionalizate negocierile tripartite guvern-patronat-sindicate, trebuie consolidate rolul si actiunea concreta a Consiliului Economic si Social si trebuie acordate puteri speciale de interventie pentru Avocatul Poporului. Din criza nu se poate iesi prin acordarea de salarii mai mari ci prin mai multa munca. In paralel, o reasezare a raporturilor intre salariile platite din fonduri bugetare sau in sectoare de interes public apare obligatorie. Ea constituie un gest de solidaritate si un instrument in realizarea coeziunii. De aceea, o Comisie Nationala pentru Echilibrul Salarial ar constitui o masura urgenta intr-un program social-democrat.

6. Stimularea angajarii si solidaritatea sociala

Scutirea pe termen de 6 luni a 50% din plata contributiilor sociale in cazul firmelor care creeaza cel putin 50 de locuri de munca

Introducere pensie minima garantata de 350 RON si mentinerea valorii punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut anual (375 milioane euro)

Un card social de 50 euro lunar pentru familiile cu 4 sau mai multi copii cu varsta < 18 ani

Subventionarea pe 6 luni a dobanzii exceptionale la creditele ipotecare in cazul tinerilor de pana la 35 de ani, cu venituri de pana la 1000 euro pe luna

TVA redus la alimente. Sustinem reducerea TVA la 5% pentru alimente de baza, concomitent cu cresterea TVA la produse de lux la 25%.

7. Un sistem de impozitare echitabil. PSD doreste sa le ofere romanilor servicii publice mai eficiente - fara a le mari impozitele. Vom sustine politici de crestere a pensiilor si a salariilor deoarece credem ca prosperitatea intregii economii depinde de capacitate noastra de a-i transforma pe cei mai vulnerabili membri ai societatii in actori economici, in producatori si consumatori.   

8. Programul social in energie. Vom introduce un tarif social la consumul de energie electrica - 60Kwh. Sustinem modificarea cosului de energie electrica astfel incat populatia sa beneficieze de productia de energie ieftina a Romaniei in procent de 100% si nu doar de 16% cat beneficiaza in prezent. Aceasta modificare va duce la reducerea pretului cu 33% fata de valoarea actuala. Noi propunem un fond social pentru finantarea programului de reabilitare termica a blocurilor.

9. Formarea profesionala va reprezenta principala masura activa pe piata muncii a guvernarii noastre. Vom sprijini angajarea tinerilor, seniorilor si femeilor in scopul cresterii ratei ocuparii in randul acestor categorii sociale. Vom acorda reduceri fiscale pentru primul an de activitate profesionala (100% in primele 6 luni si 50% in urmatoarele 6 luni), un sprijin accentuat pentru gasirea primei slujbe si vom introduce masura efectuarii unui an de stagiu in intreprindere inainte de master, 6 luni inainte de licenta.

10. Solidaritate transnationala. In fine, este vremea sa se recunoasca faptul ca nici un guvern national nu poate face fata situatiei fara solidaritate si coordonare transnationala. Pentru o tara ca Romania aceasta implica sustinerea ideii unei Guvernari economice europene, a creerii unui post de Comisar european pentru economie si fiscalitate care sa fie vicepresedinte al Comisiei Europene si presedinte al ECOFIN, a infiintarii unei autoritati europene de control al pietelor financiare si a constituirii unui fond european pentru combaterea crizelor financiare si efecturarea de investitii strategice. Confruntate cu criza, tarile membre ale UE au nevoie nu doar de politici coordonate ci si de politici comune europene aplicate cu instrumente politice europene.

II.         Masuri pentru "salvarea" cresterii economice si scoaterea economiei romanesti din recesiune

Acest proiect nu urmareste nimic mai prejos decat cresterea sustenabila si sustinuta a economiei, de cel putin 5% pe an, prin reformarea din temelii a mediului legislativ si de reglementare. De asemenea, va propunem o serie de masuri care vor produce rezultate concrete si vor stimula economia fara a pierde din vedere elemente esentiale de protectie sociala si investitii in domenii strategice: educatie, sanatate si infrastructura.

Pentru a iesi din criza, deoarece firmele se tem sa investeasca in perioade de recesiune, va investi statul. Dam bani acum de la stat dar maine vor veni inapoi mai multi bani la buget. Vrem ca fiecare leu investit de stat sa aduca inapoi la buget cel putin 1 leu si un ban. Sa existe efect de multiplicare. Propunem stimularea exporturilor, inclusiv pe pietele traditionale pe care le am pierdut. Punem miza pe IMM uri flexibile, competitive, care sa creeze multe locuri de munca fara a transfera profiturile in strainatate. Vrem sa tragem cat mai multi bani de la UE pentru investitii in infrastructuri fizice si virtuale.

1. Stabilitate macroeconomica. Incepem cu angajamentul PSD de a adopta politici de stabilitate macroeconomica si de a continua si accentua procesul de scadere al inflatiei. Suntem constienti ca nici una din politicile noastre nu va da roade in absenta echilibrului macroeconomic, a unui nivel redus al inflatiei. Ministerul Economiei si Finantelor in guvernarea social-democrata va avea un adevarat dialog si un parteneriat eficace cu Banca Nationala; mentinem tinta de integrare in zona euro in 2014.

2. Crestere durabila si participativa. Cresterea durabila presupune un ritm mediu anual de crestere a PIB de 5% pe an. Cresterea participativa incumba ca toti romanii sa beneficieze de bogatia creata. Daca in ultimii patru ani, guvernarea de dreapta a avantajat doar firmele mari, puternice si pe cei bogati - si tot acestia au beneficiat si de cresterea economica, vrem ca de aici inainte, fiecare sa contribuie la crestere la locul sau de munca dar sa si beneficieze de ea. De asemenea, promovam cresterea pentru bunastare, adica o cresterea economica - solutie pentru combaterea saraciei.

Ne propunem sa trecem de la consum la investitii si exporturi ca motoare de crestere economica. PSD va stimula 2 motoare de crestere:

Motorul investitii guvernamentale. Crestem masiv investitiile guvernamentale in infrastructura, constructia de locuinte educatie sanatate si agricultura si Infiintam un departament in subordinea Primului ministru pentru a elimina risipa banilor publici.

Motorul exporturi. Stimulam exporturile - stimulam investitiile in sectoare cu potential de export, inclusiv prin acordarea de ajutoare de stat, folosind clauza de minimis. Sustinem revenirea produselor romanesti pe pietele traditionale oriunde putem valorifica avantajele comparative si competitive.

Proiectie bugetara multianuala. Vom avea bugete mai transparente, cu planificari multi-anuale pentru ca pietele financiare si sectorul privat sa stie la ce sa se astepte din partea guvernului. Tari europene ca Marea Britanie sau Franta utilizeaza cu succes planificare bugetara multi-anuala. Telul nostru este sa le urmam exemplul, mai ales in domeniul cheltuielilor de anvergura din infrastructura sau constructii. De asemenea, vom planifica pe termen mediu si lung programul de emisiune al titlurilor de stat in asa fel incat sa accesam pietele de capital la momentele cele mai oportune, evitand sa platim dobanzi prea mari fiindca ne-am trezit prea tarziu.

4. Eliminarea risipei banilor publici. Reducerea cu 2% cheltuielile din buget care nu produc rezultate concrete, care reprezinta o risipa a banului public. Romanii merita sa stie cu mult mai multe detalii cum le sunt cheltuiti banii, si merita mult mai mult respect din partea guvernului in gestionarea acestor fonduri. Vom reduce numarul agentiilor de supraveghere ale mai multor industrii, tocmai pentru a spori transparenta si eficienta mediului de reglementare.

5. Stimularea economisirii. Propunem eliminarea impozitului pe dobanzi la depozitele persoanelor fizice si a intreprinderilor mici si mijlocii.

6. Crearea unui mediu de afaceri prietenos. Stimularea IMM. Vom adopta un act al controlului unic - acesta va elibera companiile din Romania de hartuiri repetate si aleatorii, din partea mai multor institutii guvernamentale care nu sunt in stare sa se coordoneze. Ne angajam sa injumatatim numarul impozitelor si taxelor fiscale si parafiscale. Sectorul privat trebuie eliberat de aceasta povara, iar sectorul public are lucruri mult mai importante de realizat decat sa administreze acest numar imens de "biruri". De asemenea, tot la jumatate vor fi reduse diversele cheltuieli si avize care sunt acum necesare pentru constituirea de noi firme. Toate aceste masuri fac parte din planul PSD de a asigura sectorului privat un mediu de afaceri prietenos, previzibil si sustenabil. Urmarim sa plasam Romania pe locuri de frunte in clasamentele competitivitatii si ale mediilor de afaceri elaborate de Banca Mondiala, Forumul Economic Mondial si alte organizatii.

7. Stimularea investitiilor publice si dezvoltarea infrastructurii. Un alt aspect esential al modului in care guvernul PSD va fi un actor economic important, dar in acelasi timp inteligent si masurat il constituie investitiile publice. In fata unei crize care a nimicit cererea agregata in economie si care elimina apetitul de investitii ale sectorului privat, guvernul PSD va investi in infrastructura, in educatie, in sanatate.

8. Investitii masive in educatie si sanatate. Pentru a avea crestere economica trebuie sa am resurse umane sanatoase si educate. Sustinem masura cresterii cu 50% a salariilor profesorilor sa simultan reformarea sistemului de invatamant: salarizarea in functie de performanta, evaluarea periodica a cadrelor didactice si cresterea vizibilitatii internationale a educatiei si cercetarii romanesti. Investim in educatie si dorim de la educatie sa contribuie substantial la cresterea economica. Vrem sa extindem sistemul after school si participarea liceelor la programele europene. Sustinem cresterile salariale si in sanatate si administratie publica si avem programe concrete de investitii in aceste domenii.

9. Absorbtia ridicata a fondurilor europene. Un viitor guvern social democrat va putea reduce povara fiscala a romanilor deoarece nu-i va mai permite Romaniei sa fie un contribuitor net, cu 1,2 miliarde de euro numai anul trecut, la bugetul Uniunii Europene. Trebuie sa aspiram la recorduri de absorbtie a fondurilor structurale, nu la halucinanta performanta de a nu fi incasat un cent in primul an de dupa intrarea in UE. Renuntarea la o sursa ieftina de finantare in momentul in care accesul la fonduri este esential reprezinta un delict din partea actualei guvernari. Un executiv care nu stie conceptul de cost de oportunitate nu ne poate cere incredere in management-ul economic.

In conditiile crizei actuale, fondurile europene sunt cele mai ieftine surse de finantare in conditiile actuale. Propunem infiintarea unui comitet interministerial in subordinea primului ministru pentru a monitoriza permanent absorbtia fondurilor europene. Avem in vedere un parteneriat intre administratiile publice si firme de consultanta pentru ca a primele sa poata accesa fonduri europene. Vrem sa folosim puterea grupului PSE in Parlament pentru a usura modalitatile de absorbtie a fondurilor europene pentru Romania, dat fiind ca e o situatie de criza. Vrem ca in fiecare administratie publica care poate accesa fonduri europene sa se formeze o echipa (cu oameni existenti) care sa propuna proiecte la finantare.

10. Crearea de locuri de munca. PSD promoveaza cresterea investitiilor guvernamentale si, prin antrenare, a investitiilor private, pentru a stimula crearea de noi locuri de munca. Deoarece prognozam ca persoanele cele mai afectate de criza vor fi tinerii de pana la 25 de ani si persoanele cu varsta mai mare de 45 de ani, propunem Programul < 25 de ani > 45 de ani. Astfel, pentru persoanele cu varsta < 25 de ani si > 45 de ani, propunem taxe 0 pentru fiecare angajat. In plus, avem in vedere acordarea de facilitati fiscale (scutiri si diminuari de impozite) pentru cei care angajeaza tineri; angajatorii sa fie scutiti de plata impozitului pentru salariatii studenti, angajatii part-time pe durata facultatii; "prima" de primul job pentru tinerii ce provin din mediul rural sau din familii cu venituri modeste. De asemenea, avem in vedere Programul National de Formare Permanenta. Programul va oferi 5 milioane de ore de educatie cetatenilor de varsta postscolara care doresc sa-si sporeasca nivelul de cunostinte generale si profesionale.

Surse de finantare a Planului Anticriza

Buget 10 miliarde euro ptr infrastructura, suma prinsa in proiectul de buget.

Resurse bugetare suplimentare propuse:

Instituirea unei taxe de poluare anuala, in functie de gradul de poluare al autovehiculului, vechimea acestuia, capacitatea cilindrica si transferarea acesteia catre bugetele locale; + 125 milioane euro

Cresterea redeventelor incasate de stat ca urmare a concesionarii exploatarii resurselor naturale neregenerabile(+ 1,5% din PIB la buget in 2009, adica 2,1 miliarde euro)

Vanzarea de catre Stat a excedentului de permise de poluare tranzactionabile alocate cf protocolului de la Kyoto pentru perioada 2008-2012 (2,8 miliarde euro)

Alte surse extrabugetare (900 milioane euro):

Finantare Programul social in energie 900 milioane euro( ANRM modificare redevente 200 milioane euro; "Reglare" hidro Hidroelectrica + "reglare" nuclear Nuclearelectrica 300 milioane euro; Petrom - participare la cosul national de gaze cf deciziei dec. 2008 400 milioane euro)

• Imprumuturi UE, BERD, BEI, BM etc (700 milioane euro)

!! BERD va majora cu 500 milioane euro/an finantarea statelor din UE

Sporirea interventiei anuale a BEI in UE cu 15 miliarde euro pentru perioada 2009-2010 - imprumuturi, garantii etc

Anexa 1 Surse de finantare previzionate de la UE - bugetare multianuala (varianta maximala)

Educatie

Sanatate

IMM-uri si Cercetare & Dezvoltare

Agricultura

Investitii masive in infrastructura

Eficienta energetica si protectia mediului

Anexa 2 Pozitionare acord FMI

Acordurile FMI cu Serbia si Ucraina

I. Constrangeri impuse de FMI Serbiei

1. Vulnerabilitati ale Serbiei

Serbia a incheiat in decembrie un acord prudential cu FMI de 530 milioane euro, insa in luna februarie a solicitat un imprumut suplimentar de 2 miliarde euro.

Imprumutul ar contribui la cresterea increderii investitorilor in economie.

Experienta Serbiei sugereaza ca in conditiile crizei financiare globale pot creste brusc dificultatile de finantare a datoriei.

Serbia se caracterizeaza prin urmatorii factori de risc:

a)            rata reala de schimb a dinarului este supraevaluata ceea ce afecteaza competitivitatea externa (deficitul extern este de 18% din PIB);

b)            cresterea necesarului de finantare externa;

c)            70% dintre creditele private sunt in euro;

d)            ponderi reduse in PIB ale exporturilor si ale economisirii.

2. Obiective fixate de FMI Serbiei

reducerea deficitului bugetar la un nivel de 1,75%, fata de un nivel anticipat de 3% si la 1% in anul 2010;

suspendarea cresterii pensiilor cu 10% aprobate in octombrie 2008; compromisul la care s-a ajuns a fost majorarea lor cu 8%, costul bugetar fiind de 1,2% din PIB;

inghetarea pensiilor in 2009;

cresterea salariilor nominale in sectorul bugetar va fi limitata la inflatia anticipata, si se va renunta la bonusuri si la tichetele de vacanta;

reducerea subventiilor in sectorul de utilitati si in agricultura;

implementarea reformelor structurale pentru a creste capacitatea economiei de a economisi si de a exporta;

privatizarea firmelor de stat (aproximativ 480 din 800) si a companiilor de utilitati.

3. Sprijinul acordat Serbiei presupune mentinerea cheltuielilor pentru protectia sociala

- ponderea cheltuielilor publice in PIB este de 46%, dintre care 29% sunt pentru salariile bugetarilor si pentru transferuri;

- cheltuielile pentru pensii au cea mai mare pondere in PIB (12,3%);

- reforma sistemului de pensii va fi analizata in 2009 cu FMI.

III. Constrangeri impuse de FMI Ucrainei

1. Vulnerabilitati ale Ucrainei

Economia Ucrainei este afectata atat de criza economica precum si de cea financiara:

scaderea preturilor externe ale materiile prime si ale produselor de otel exportate, ceea ce a determinat scaderea productiei industriale si cresterea rapida a somajului;

are cea mai ridicata inflatie din Europa, iar rata dobanzii de referinta este de 20%;

are cel mai scazut rating acordat unei tari europene (S&P)

2. Obiective fixate de FMI Ucrainei

Flexibilitatea cursului de schimb;

Adoptarea unui buget de stat echilibrat (guvernul a aprobat un deficit de 3%);

Mentinerea constanta a cheltuielilor sociale;

Reducerea deficitului de cont curent;

Asigurarea independentei bancii centrale si reducerea ratei inflatiei la 17% in 2009;

Fondul Monetar International (FMI) a acceptat in noiembrie 2008 sa acorde Ucrainei un imprumut in valoare de 16,4 miliarde de dolari;

Anul trecut, Ucraina a primit o prima transa de 4,4 miliarde de dolari

3. Criza economica si problemele sociale pot afecta continuarea acordului cu FMI

nu s-a ajuns la un acord cu FMI privind cea de-a doua transa de 1,84 mld dolari;

tara se caracterizeaza prin instabilitate politica;

presedintele anticipeaza o "catastrofa sociala'

FMI pare dispusa sa ajusteze conditiile impuse Ucrainei in ceea ce priveste deficitul bugetar, in conditiile reducerii PIB cu 20% (in ianuarie), cu conditia finantarii neinflationiste a deficitului suplimentar.

5 mituri ale acordurilor cu FMI:

Moneda nationala se apreciaza (monedele nationale ale Ungariei, Ucrainei, Serbiei au inregistrat deprecieri chiar daca au fost semnate astfel de intelegeri);

Ratingul de tara se imbunatateste in urma acordurilor cu FMI (ratingurile Ucraina, Letonia au fost scazute);

Incredrea agentilor economici interni in evolutia economiei se imbunatateste. Conform Indicelui Sentimentului Economic (ISE), calculat de Comisia Europeana:

a)      ISE a scazut in Letonia de la 77 in noiembrie 2008 la 53,4 in februarie 2009;

b)      ISE in Ungaria a scazut de la 75 in octombrie 2008 la 39 in februarie 2009.

Valorile reflecta o puternica stare de neincredere in evolutia economiei, chiar in conditiile unui acord cu FMI (o valoare peste 100 caracterizeaza o stare de    optimism in economie)

Deficitul bugetar se reduce in urma masurilor promovate. In contextul reducerii PIB si a incasarilor bugetare, masurile de crestere a fiscalitatii/reducere a cheltuielilor publice nu vor avea efectele scontate;

Un acord cu FMI creste stabilitatea sistemului bancar. Dimpotriva prin politica restrictiva promovata se adanceste recesiunea si creste incapacitatea de rambursare a creditelor.