STRATEGII DE MARKETING ELECTORAL PENTRU ALEGERILE LOCALE. APLICATIE. COMUNA BALOTESTI, 1996.

STRATEGII DE MARKETING ELECTORAL PENTRU ALEGERILE LOCALE. APLICATIE. COMUNA BALOTESTI, 199

1. Introducere. Stabilirea cadrului

Prezentarea teoreticA a strategiei de marketing electoral si a managementului profesionist al unei campanii electorale din capitolele anterioare este, fArA indoialA, extrem de utilA. Cu toate acestea, se impune oferirea unor modele ( nu ideale, ci reale, practice) de aplicare a acestor cunostinte la viata politicA in general, si la viata politicA romaneascA in special.

Capitolul al saselea prezintA strategia de marketing electoral elaboratA si pusA in practicA pentru sustinerea unui candidat la alegerile pentru primAria comunei Balotesti din judetul Ilfov, care are in compunere trei sate: Balotesti, SAftica si DumbrAveni.

Candidatul pentru care a fost realizatA strategia este fostul primar
(1992-1996), Florian DAnut Ion. Alegerea acestuia nu a fost determinatA de motivatii politice, ci de disponibilitatea si deschiderea candidatului de a aprecia un ajutor profesionist si de a accepta sA se supunA regulilor unei campanii electorale cu adevArat profesioniste.

2. Analiza mediului politic si legislativ general

Procesul de transformare a Romaniei intr-un stat democratic de drept, bazat pe pluripartidism si separatia puterilor, cu o economie intemeiatA pe initiativa liberA si spiritul concurential, a determinat o schimbare radicalA de conceptie in ceea ce priveste colectivitAtile locale. Trecerea de la totalitarism la democratie a fost marcatA prin legile nr. 69/1991 si 70/1991 si prin articolele 119-121 din Constitutie, privind administratia publicA localA si a insemnat crearea cadrului necesar pentru a transfera o parte insemnatA a puterii administrative de la nivelul autoritAtii centrale la cel al colectivitAtilor locale, pentru gestionarea intereselor specifice ale acestora.

Reforma in administratia publicA localA nu inseamnA numai statuarea unor principii de bazA, precum cele continute in Constitutie sau Legea 69/1991, ci si un complex de alte reglementAri, institutii si parghii economico-financiare care sA asigure o autonomie realA, efectivA si eficientA a autoritAtilor administratiei publice locale alese in teritoriu.

Romania s-a aflat, in ultimii ani, intr-o situatie "hibrid", in care institutiile democratice locale au coexistat cu puternice structuri de tip centralizat, fiind nevoite sA functioneze intr-un cadru legislativ si economic inadecvat.

AceastA situatie a reusit, in multe cazuri, sA genereze compromiterea alesilor locali, a consiliilor locale care, lipsite de mijloace si de autonomie realA, au fost percepute de cetAteni ca incapabile sA apere interesele comunitAtilor locale.

Pentru a contura cadrul legal de desfAsurare a activitAtilor specifice administratiei publice locale - si in special ale primarului - sunt prezentate mai jos cateva pasaje extrase din Legea administratiei publice locale (nr.69/1991) si din Legea pentru modificarea si completarea Legii administratiei locale nr.69/1991 (nr.24/1996):

Art. 5: "AutoritAtile administratiei publice prin care se realizeazA autonomia localA in comune si orase sunt consiliile locale, ca autoritAti deliberative, si primarii, ca autoritAti executive."

Art. 8: "Raporturile dintre administratia publicA judeteanA si cea localA au la bazA principiile autonomiei, legalitAtii si colaborArii in rezolvarea problemelor comune. In relatiile dintre administratia publicA localA si cea judeteanA nu existA raporturi de subordonare."

Art. 9: "In scopul asigurArii autonomiei locale, autoritAtile administratiei publice din comune, orase si judete elaboreazA si aprobA bugetele de venituri si cheltuieli si au dreptul sA instituie si sA perceapA impozite si taxe locale, in conditiile legii."

Art. 20: "Consiliul local are initiativa si hotArAste, cu respectarea legii, in problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege in competenta altor autoritAti publice."

Art. 42: "Primarul si primarul general al Capitalei sunt sefii administratiei publice locale si rAspund in fata consiliului de buna functionare a acesteia."

Din cele de mai sus, rezultA cA primarul, ca putere localA executivA, rAspunde in fata consiliului local. Asadar, initiativele primarului care nu intrunesc adeziunea consiliului local rAman simple intentii.

In aceste conditii, situatia cea mai favorabilA pentru primarul ales este cea in care:

p         primarul sA nu fi fost candidat independent la alegeri;

p         primarul sA facA parte din partidul care, dupA alegeri, va avea majoritatea in consiliul local.

3. Analiza mediului socio-cultural al comunei Balotesti

Subcapitolele 3. si 4. privind analiza mediului socio-cultural si a celui economic al comunei Balotesti au rolul de a fixa cadrul general si sunt echivalente cu analiza mediului extern din strategia de marketing electoral. AceastA analizA este deosebit de utilA, deoarece permite atat indentificarea particularitAtilor si problemelor locale, cat si stabilirea temelor prioritare pentru campania electoralA.

Datele care vor fi prezentate provin din urmAtoarele surse:

p         Directia de statisticA a municipiului Bucuresti;

p         documente ale primAriei Balotesti;

p         discutii cu agenti economici locali;

p         observatii directe;

p         registrul agricol al comunei;

p         discutii cu cetAtenii comunei.

Mediul socio-cultural cuprinde totalitatea institutiilor si a mijloacelor de transmitere a cunostintelor, de informare, educare si culturalizare, ca si a institutiilor si personalului responsabil pentru securitatea, siguranta si sAnAtatea populatiei din aria socio-culturalA respectivA.

3.1. Populatia

Conform rezultatelor recensAmantului din 7 ianuarie 1992, populatia comunei Balotesti (6637 persoane) era distribuitA astfel:     

LegendA:

BAL - comuna Balotesti; Bal - satul Balotesti; Dum - satul DumbrAveni; SAft - satul SAftica.

Sintetizand, populatia comunei Balotesti se grupeazA pe varste astfel:

0-19 ani 30,04%

20-40 ani 29,75%

41-60 ani 21,13%

Peste 60 ani ..19,06%

Cea mai mare concentrare a populatiei comunei se inregistreazA in satul Balotesti - 81,26% din totalul locuitorilor comunei.

CetAtenii de sex feminin sunt mai numerosi (52,76%) decat cei de sex masculin (47,23%).

3.2. Scoli, grAdinite, dispensare

In comuna Balotesti, existA patru scoli, si anume: numArul 210, numArul 211, numArul 212 si numArul 213, toate cu clase 1-8; cele patru scoli sunt responsabile pentru educarea a circa 1000 de copii.

De asemenea, in comunA existA trei gradinite (douA situate in Balotesti si una in SAftica) si un cAmin cultural, utilizat deseori ca discotecA.

Asistenta medicalA in comunA este asiguratA de Policlinica judetului Ilfov din SAftica, de Dispensarul uman SAftica. Medicii care activeazA in cadrul acestor unitAti sanitare locuiesc in Bucuresti. ExistA in Balotesti si spitalul Serviciului Roman de Informatii (S.R.I.), care functioneazA in circuit inchis.

Distributia nivelurilor de educatie a populatiei din comuna Balotesti este prezentatA in tabelul de mai jos:

3.3. Populatia ocupatA si numArul somerilor

Din datele de mai sus se observA cA 37% din populatia activA a comunei Balotesti este angajatA in industria prelucrAtoare si numai 11,5% lucreazA in agriculturA.

Satul Balotesti are cea mai mare pondere a activitAtilor economice - 83,6%.

Luand ca referintA populatia comunei Balotesti cu varsta de peste 18 ani, rezultA cA rata somajului in comunA se ridica, in luna martie 1996, la un procent de 18,4%, astfel:

3.4. Nationalitate si confesiune religioasA

Dintre locuitorii comunei Balotesti, 97,13% sunt romani, iar 98,52% sunt de religie crestin-ortodoxA - o populatie omogenA din punct de vedere al nationalitAtii si al confesiunii religioase.

3.5. Nuptialitate si divortialitate

Se remarcA o scAdere atat a numArului de cAsAtorii, cat si a numArului de divorturi; acestea din urmA insA, incep sA manifeste o nouA tendintA de crestere.

3. Spatiul locativ

Cele mai multe blocuri sunt in satul Balotesti. La 807 clAdiri, 1653 sunt locuite, din care aproximativ 500 sunt apartamente.

4. Analiza mediului economic

In comuna Balotesti, functioneazA 14 agenti economici, care absorb o parte a fortei de muncA a comunei, in special a satului Balotesti. Dintre acestia, 8 sunt proprietate de stat.

Cel mai mare colectiv si cu cea mai mare concentratie de lucrAtori ai comunei Balotesti se gAseste in Filatura de in si canepA.

In general, obiectivele economice locale, de stat sau particulare, nu pot absorbi toatA forta de muncA din comunA. DatoritA vecinAtAtii cu Bucurestiul, in primul rand, cea mai mare parte din cetAtenii apti de muncA sunt angajati la societAti bucurestene.

Desi este vorba despre o comunA - o asezare ruralA -, ponderea sectorului agricol este foarte restransA si foarte putin dezvoltatA. Singura asociatie agricolA din comunA, "Vointa", existA mai mult cu numele. Loturile de pAmant impArtite celor din Balotesti sau urmasilor sunt in mare parte nelucrate. Multi cetAteni, proprietari de pAmant, din cauza nerentabilitAtii lucrArilor agricole si din lipsa banilor, preferA sA-si tinA pAmantul ca islaz.

Mai exista pe plan local si firme care, desi au un numAr mic de angajati din randul locuitorilor comunei, aduc sume importante la bugetul primAriei (Vectra, Hotel Mercur, baza Daewoo).

Sintetizand, societAtile comerciale care functioneazA in comuna Balotesti sunt:

5. Cine este candidatul sustinut prin aceastA strategie?

Candidatul, Florian DAnut Ion, a fost primar in perioada 1992-1996, intai ca independent, apoi trecand la PDAR. La alegerile asupra cArora se concentreazA aceastA strategie, Florian DAnut Ion candideazA din partea USD (pe parcursul lucrArii, Florian DAnut Ion va fi numit "candidatul X" sau "candidatul").

5.1. Prezentare generalA a candidatului

p         Varsta: 41 ani;

p         Domiciliul: locuitor al comunei Balotesti, la a treia generatie;

p         Studii: scoala generalA din Balotesti, liceul "23 August" din Bucuresti, Facultatea de MecanicA din Universitatea "Politehnica" Bucuresti, absolvitA in anul 1982;

p         Stagiul militar: a efectuat stagiul militar in Barlad, la artilerie grea;

p         Profesia: inginer mecanic; in perioada 1982-1992 a lucrat la "SemAnAtoarea" S.A. din Bucuresti;

p         Situatia familialA: provine dintr-o familie obisnuitA (tatAl a fost mecanic); se casAtoreste in anul 1982; sotia este asistent medical si lucreazA in comunA; are doi copii;

p         Starea materialA: locuieste impreunA cu sotia si copiii intr-un apartament cu 3 camere, cumpArat in rate si neachitat incA; are un autoturism Dacia 1300, cumpArat in anul 1989; nu are alte case, vile si nu detine societAti comerciale (au apArut zvonuri despre posesia unei case la Snagov);

p         Religia: crestin-ortodoxA;

p         Experienta in administratie: primar al comunei Balotesti din 1992; a cApAtat experientA intr-o perioadA foarte agitatA, marcatA de reimproprietArirea cu pAmant si distribuirea titlurilor de proprietate;

p         Dezavantaje: aparitia unei serii de nereguli provocate de consilieri si de alti functionari ai administratiei locale; in aceste conditii, i se reproseazA o oarecare indulgentA si chiar slAbiciune, in unele situatii; din cauza dificultAtilor in rezolvarea celor douA mari obiective, nu a putut rezolva o serie de alte probleme interne, de gospodArire comunalA.

p         Alte date: este sAnAtos, asa cum rezultA si din ultimele controale medicale; este fumAtor; se intelege bine cu vecinii; trAieste normal, confruntandu-se cu aceleasi greutAti ca si vecinii sAi de bloc - nu se poate spune cA, datoritA functiei de primar, are o situatie privilegiatA; nu a avut niciodatA probleme cu organele de justitie.

p         Portret psihografic: este un om inteligent; in situatii tensionate, isi pAstreazA calmul; este deschis si direct; in general, spune lucrurilor pe nume; nu este emotiv; este modest si politicos, neafisand o superioritate ostentativA; cei ce vin la primArie pAtrund usor la primar (chiar prea usor), neexistand piedici deosebite, birocratice; in contactele cu consAtenii, este destul de familiar; are multA rAbdare si ingAduintA in relatiile profesionale, uneori nefiind suficient de ferm; nu are un nivel ridicat de imaginatie, motiv pentru care doreste sA convingA prin argumente clare si mai putin prin artificii oratorice; are o exprimare cultivatA, insA directA si simplA (fArA excese de eruditie).

5.2. RealizArile primAriei Balotesti in perioada 1992-1996

In perioada in care candidatul X a condus PrimAria Balotesti, a inregistrat o serie de succese privind dezvoltarea comunei:

Balotesti este a treia comunA din judetul Ilfov care a finalizat distribuirea titlurilor de proprietate;

Procesul de improprietArire s-a realizat intr-un climat de calm si solicitudine, in comparatie cu convulsiile din alte zone ale tArii;

A fost demarat procesul de luare in administrare a blocurilor neterminate din comunA;

A fost incurajatA infiintarea de firme pe teritoriul comunei Balotesti, precum Prisma, TEC etc.

A fost modernizat Dispensarul uman din SAftica;

S-a infiintat primul serviciu de salubrizare publicA din judetul Ilfov, dotat cu o autogunoierA;

S-a reparat soseaua spitalului (reparatia a costat 120 milioane lei);

A fost instalatA o centralA telefonicA digitalA Goldstar, cu 2000 posturi telefonice (pentru prima oarA in judetul Ilfov);

A fost demarat proiectul de alimentare cu gaze naturale a comunei;

A fost infiintat un birou de notariat public;

Au demarat tratativele pentru infiintarea unei linii de autobuz pe traseul Piata Presei Libere-SAftica.

5.3. Analiza SWOT - Puncte tari, puncte slabe, oportunit`ti si riscuri ale primarului comunei Balotesti

Candidatul in context concurential

La prima vedere, s-ar putea spune cA, pentru candidatul X, concurenta este reprezentatA numai de contracandidatii sAi (care vor fi prezentati in subcapitolul urmAtor).

Cu toate acestea, o analizA mai atentA relevA faptul cA existA, in comunitatea localA, mai multi factori care ar putea contribui la esecul sau succesul candidatului la functia de primar; in cateva cuvinte, acesti factori pot fi numiti persoane cu influentA, ale cAror pAreri pot influenta opiniile politice si comportamentul electoral al sAtenilor cu drept de vot, mai ales al celor nehotArati.

Persoanele cu influentA sunt:

p         personalitAtile locale (preot, medic uman si veterinar etc.);

p         gospodarii de frunte;

p         liderii de opinie informali;

p         angajatii primAriei;

p         persoanele nemultumite de modul de retrocedare a pAmantului.

Pentru candidatul X, cunoasterea tuturor acestor persoane si a opiniilor acestora poate fi utilA prin contracararea efectelor opiniilor negative de cAtre manifestarea mai puternicA a celor pozitive.

1. Personalit`ti locale

Discutiile cu sAtenii au condus la identificarea a 12 persoane care pot fi numite "personalitAti locale", prin faptul cA pozitia pe care acestia ar putea-o avea fatA de candidatul X ar putea determina modificarea opiniilor unora dintre ceilalti sAteni. Diferenta dintre personalitAtile locale si liderii informali este cA acestia din urmA sunt investiti cu autoritate din partea satului, indiferent de pozitia ocupatA, de profesie sau de avere. DimpotrivA, personalitAtile locale pot fi numite astfel aproape exclusiv datoritA pozitiei sociale pe care o ocupA.

Dintre personalitAtile locale, 7 sunt din satul Balotesti, dintre care 3 sunt impotriva candidatului X. Din cele 12 persoane, au fost identificati 7 sustinAtori ai candidatului X.

2. Gospodarii de frunte

AlAturi de "personalitAtile locale", au fost identificati si cei a cAror stare materialA ar putea deveni un mijloc pentru obtinerea unei pozitii privilegiate a acestora in comunA. In mediul rural, persoanele instArite sunt invidiate si respectate (uneori chiar temute).

3. Lideri de opinie informali

Asa cum a fost amintit intr-un subcapitol anterior, liderii informali de opinie sunt cei mai puternici factori pentru formarea/modificarea opiniilor si comportamentelor celor care i-au investit cu aceastA distinctie. In douA sate ale comunei Balotesti - Balotesti si SAftica - au fost identificate 7 persoane care au acest statut; toti sunt pensionari, iar unul este veteran de rAzboi, astfel:

4. Atitudinea personalului primAriei fatA de candidatul X

Dintre angajatii primAriei, 12 persoane se declarA impotriva candidatului X (dintre acestea, 8 sunt bArbati si au functii in Consiliul Local); 8 angajati isi oferA sprijinul candidatului X; dintre ei, 6 sunt femei.

Dezacordul candidatului X cu cei care sunt impotriva sa a apArut ca urmare a vederilor politice diferite, dar si a divergentelor unor interese personale.

5. Persoanele nemultumite de improprietArirea cu pAmant

Dintre cei 4537 cetAteni cu drept de vot din comunA, 27 sunt nemultumiti de modul in care s-a realizat improprietArirea cu pAmant, reprezentand 0,59%; desi procentul este foarte mic, totusi acestia ar putea reprezenta surse de propagandA anti-candidatul X.

Nemultumirile acestor persoane sunt determinate, in principal, de pozitia favorabilA a unor loturi (putine) de pAmant ("lupta" se dA pentru terenuri la sosea, al cAror pret de vanzare este ridicat: intre 10-12$/mp).

7. Analiza concurentei

Analiza competitorilor este un exercitiu strategic deosebit de util. El permite compararea permanentA cu adversarii politici, pentru a evidentia punctele tari si pe cele slabe ale candidatului in raport cu acestia. O strategie eficientA de marketing electoral are ca misiune si intArirea punctelor slabe si valorificarea celor tari.

7.1. Rezultatele alegerilor locale pentru primar din 1992

In 1992, candidatul X a fost ales primar incA din primul tur, cu un total de 1500 voturi din cele 2591 (totalul cetAtenilor prezenti la urne), reprezentand 57,9% din totalul celor prezenti la urne si 38,6% din totalul cetAtenilor cu drept de vot.

La urne s-au prezentat 66,65%. Nu au votat 1296 persoane.

Reprezentantul F.S.N. a inregistrat un procent de 17,32% dintre cei ce au votat, adunand 449 voturi sau 29,93% din voturile primite de candidatul X (1500). Acest fapt exprimA insuccesul primarului F.S.N. din perioada
1990-1992, insucces determinat de (1) atitudinea sa irascibilA, nerespectuoasA fatA de cetAteni si, (2) conform spuselor unor sAteni, de faptul cA nu este "fiu al comunei" ci este "parvenit" si nu are studii superioare.

Balotesti, 1992 (3887 cetAteni cu drept de vot; 2591 cetAteni prezenti la urne)

7.2. Concurentii candidatului X la alegerile pentru primar din 1996

La startul alegerilor pentru castigarea fotoliului de primar al comunei Balotesti, s-au aliniat 9 competitori. Contracandidatii candidatului X, in numAr de opt, la alegerile din 1996, sunt:

7.3. Analiza comparatA a concurentilor

Analizand datele din centralizatorul prezentat mai sus, rezultA cA cei mai periculosi adversari ai candidatului X in alegerile pentru functia de primar al comunei Balotesti in 1996 sunt:

Dorobantu FloricA (ajutat si de puterea financiarA localA a P.D.S.R.);

Sandu Gheorghe;

Marsovina Doru.

Acest "clasament" al celor mai redutabili contracandidati este insA ameliorat de cateva observatii, care puncteazA dezavantajele acestora, in avantajul candidatului X:

Dorobantu si Marsovina vin din alte zone ale tArii (nu sunt nAscuti in Balotesti);

Toti contracandidatii au studii medii;

Cu exceptia lui Dorobantu, care a fost primar (1990-1992), ceilalti doi contracandidati nu au experientA in administratia localA;

Capacitatea de a atrage bani la bugetul local a fost demonstratA doar de candidatul X;

Marsovina si Sandu au reputatii relativ bune, dar sunt mai putin cunoscuti in comunA;

Dorobantu are probleme, cunoscute, de sAnAtate.

8. Piata electoralA a comunei Balotesti la alegerile locale din 1992

Capitolul al doilea a incercat sA explice, printre altele, modul in care populatia de referintA se obtine prin insumarea alegAtorilor, non-alegAtorilor relativi si a non-alegAtorilor absoluti. AceastA divizare a populatiei de referintA este deosebit de utilA, avand un dublu scop:

p         identificarea pietei potentiale a candidatului;

p         estimarea pietei electoratului indecis, a cArui castigare reprezintA un pas urias inspre obtinerea succesului in alegeri.

Pentru a determina ponderile celor trei categorii de persoane in totalul populatiei comunei Balotesti (6648 persoane cu drept de vot) ar trebui efectuat un sondaj, care sA aibA in vedere proportia (procentul) alegAtorilor care:

sunt hotArati sA voteze si stiu pe cine vor vota;

sunt hotArati sA voteze, dar nu stiu incA pe cine vor vota;

nu stiu incA dacA vor vota sau nu;

sunt hotArati sA nu voteze.

In cazul in care ponderea non-alegAtorilor relativi (merg la vot, dar nu
s-au decis asupra candidatului) e mai mare decat ponderile celorlalte categorii, atunci se accentueazA importanta activitAtilor de marketing electoral, in mAsurA sA atragA voturile unui numAr cat mai mare de alegAtori indecisi.

8.1. Alegerile din 1992. Concluzii strategice

Cei doi ani (1990-1992) in care primar a fost un membru F.S.N., respectiv Dorobantu FloricA, au reprezentat pentru electoratul din Balotesti o perioadA de nemultumire. Probema retrocedArii terenurilor agricole rAmanea nerezolvatA, deoarece Legea 18/1991 de abia incepea sA fie pusA in aplicare, schiopAtand.

La alegerile din 1992, FloricA Dorobantu isi depune din nou candidatura pentru functia de primar al comunei Balotesti. Opozitia din comunA, extrem de anemicA si de difuzA, propune pentru aceeasi functie oameni fArA calitAtile personale si profesionale necesare unui asemenea post.

In aceste conditii, sAtenii au simtit nevoia unui om care sA contrabalanseze puterea primarului de atunci si astfel sA reprezinte o alternativA serioasA. La propunerea unui grup de cunostinte si rude, Florian DAnut Ion (candidatul X) este convins sA candideze pentru postul de primar. Intrucat candidatura sa a fost depusA destul de tarziu, el nu a mai putut candida ca independent, folosind oportunitatea oferitA de P.D.A.R. de a candida din partea acestui partid.

O privire criticA asupra campaniei electorale din 1992 - atat a candidatului X, cat si a contracandidatilor sAi, relevA urmAtoarele aspecte:

p         candidatul X nu a avut o echipA organizatA de sustinAtori; el a reusit sA rAspandeascA afise destul de modest realizate si nu a avut un slogan electoral; a sustinut cateva intalniri cu putini alegAtori la cAminul cultural;

p         concurentii s-au intalnit si ei cu alegAtorii la cAminul cultural, iar reprezentantul F.S.N. a rAspandit afise modest realizate;

p         in ultimele douA zile dinaintea alegerilor, F.S.N. a trimis o masinA dotatA cu portavoce, in scopul agitArii electorale;

p         agresivitatea electoralA a avut un caracter neprofesional;

p         cu toate acestea, a fost o campanie destul de linistitA, in pofida unor valuri populiste ale lui FloricA Dorobantu.

Rezultatul alegerilor a confirmat nemultumirile oamenilor: fostul primar Dorobantu a obtinut doar 17,32% din sufragii, iar candidatul X castigA detasat, obtinand 57,9% din voturi si devine primar al comunei Balotesti pentru mandatul 1992-199 Toti ceilalti concurenti se situeazA, fiecare, sub 7% din voturile exprimate.

Concluzii

Þ   In alegerile locale, cetAtenii voteazA omul si nu sigla unui partid;

Þ   un rol hotArator l-a jucat pregAtirea profesionalA superioarA a candidatului X;

Þ   a contat foarte mult provenienta candidatului X din randul oamenilor obisnuiti ai comunei, care a reusit sA se ridice prin muncA;

Þ   stridentele promotionale sunt percepute negativ de electoratul din mediul rural.

9. Misiunea, telurile si obiectivele candidatului X la alegerile locale din 1996

Intrucat in mediul rural piata electoralA este de mici dimensiuni, asa incat alegAtorii cunosc destul de bine candidatii la functia de primar; existA premisa cA cetAtenii cu drept de vot ai comunei Balotesti vor vota in primul rand oameni si mai putin partide sau idei politice. Din aceste motive, campania electoralA a candidatului X va fi axatA mai mult pe capacitAtile sale profesionale, pe abilitAtile si calitAtile sale umane.

Pentru candidatul X, misiunea electoralA la alegerile locale din 1996 este:

p         Florian DAnut ION, primarul care isi ajutA concetAtenii cu respect si profesionalism. Un fiu al comunei, cinstit, aflat in slujba oamenilor si care le reprezintA interesele cu loialitate. Un primar pentru binele comunei.

Pentru candidatul X, telurile electorale sunt:

p         PAstrarea propriilor aderenti;

p         Convingerea electoratului nehotArat;

p         Crearea de incertitudine in randurile electoratului contracandidatilor.

Pentru candidatul X, obiectivele electorale sunt:

p         Castigarea alegerilor pentru postul de primar al comunei Balotesti;

p         Obtinerea a cel putin 2000 de voturi, reprezentand 44% din totalul celor 4537 cetAteni cu drept de vot;

p         Prezenta la urne a cel putin 3176 cetAteni, adicA 70% din cetAtenii cu drept de vot ai comunei.

10. Strategia de campanie pentru alegerile locale din 1996

Urmand punct cu punct principiile teoretice din capitolele patru si cinci, strategia de campanie pentru alegerile locale din comuna Balotesti va cuprinde trei etape mari:

Prima etapA va fi constituitA din cunoasterea in amAnunt a electoratului comunei Balotesti. Aceasta va insemna, in primul rand, proiectarea unui esantion reprezentativ al cetAtenilor cu drept de vot din comunA si, in al doilea rand, identificarea segmentelor mari si a celor proftabile de alegAtori pentru candidatul X. Cunoasterea acestor segmente va reprezenta, in egalA mAsurA definirea directiei de emitere a mesajelor electorale ale candidatului X, precum si definirea politicii produsului politic promovat.

Cea de-a doua etapA va consta in proiectarea mixului de marketing (cei 2P): definirea politicii de produs, a politicii promotionale, dar si estimarea costurilor pentru activitAtile premergAtoare celor douA tururi de scrutin. De asemenea, aceastA etapA va cuprinde si elaborarea planului de marketing electoral si distributia pe unitAti de timp a activitAtilor de campanie.

Etapa a treia este retrospectiv-criticA, presupunand evaluarea strategiei pe baza rezultatelor celor douA tururi de scrutin si a obiectivelor generale si specifice stabilite. In final, evaluarea va permite si formularea unor mAsuri de imbunAtAtire a strategiei electorale

11. Segmentarea pietei electorale

11.1. Indentificarea segmentului proftabil de alegAtori

Deoarece o populatie de dimensiuni mari este dificil de cunoscut in toate detaliile sale semnificative, segementarea poate fi realizatA in conditii de maximA fidelitate pe baza unui esantion reprezentativ extras din populatia respectivA, esantion care poate fi utilizat si pentru realizarea unui sondaj preelectoral.

Cel mai important pas este determinarea volumului esantionului. Pentru a determina volumul "n" al esantionului sunt necesare urmAtoarele elemente (Alexandru Isaic-Maniu, 1995):

(a) probabilitatea de incredere (t) cu care se garanteazA rezultatul (de obicei
p= 0,95 ( t=1.96, valoare extrasA din tabelele functiei Laplace);

(b) eroarea limitA (maximA) admisibilA (de obicei, aceasta se situeazA intre
1-5%); aici, EL= 0,05 Þ EL² = 0,0025;

(c) dispersia (imprAstierea), de obicei necunoscutA si, in consecintA, se ia in calcul dispersia maximA: D²_max = f*(1-f) = 0,5*(1- 0,5);

(d) N, adicA volumul colectivitAtii studiate (in cazul de fatA, 4537 persoane).

Formula de calcul a unui esantion n pentru o populatie N este:

n = (t² * D²_max )/(EL² +t²*D²_max /N) = (1,96²*0,5*(1- 0,5))/
(0,0025+1,96²*0,5*(1- 0,5)/4537) = 354,18 (354 subiecti de intervievat).

Segmentele de piatA se vor stabili prin metoda Belson, prezentatA pe larg in capitolul patru. ReluAm doar formula de calcul a segmentelor mari:

C=(a₁₁*a₂₂ - a₁₂*a₂₁)/(a₁₁+a₁₂+a₂₁+a₂₂)

In cele ce urmeazA, metoda Belson va fi utilizatA pentru identificarea segementelor majoritare, dupA criterii clasice (sex, varstA, domiciliu etc.), a locuitorilor comunei Balotesti, pornind de la valoarea n a esantionului reprezentativ pentru comuna Balotesti. Pe baza acestui esantion, a fost realizat un sondaj de opinie in randul populatiei. Chestionarul a cuprins o singurA intrebare, privind intentiile de vot pentru candidatul X. Criteriile de segmentare utilizate sunt: domiciliul, sexul, varsta, nivelul veniturilor, nivelul studiilor absolvite.

(a) distributia in functie de domiciliu a alegAtorilor si nonalegAtorilor candidatului X:

Aplicand formula prezentatA, reiese cA valoarea indicelui C se calculeazA dupA cum urmeazA:

C=(171*23-43*117)/(171+43+117+23)=3,101

(b) distributia pe sexe:

C=(86*59-128*81)/(86+128+81+59)=14,95

(c) distributia pe grupe de varstA:

C = 83,49

(d) distributia in functie de nivelul veniturilor:

C=(96*9-118*131)/(96+118+131+9)=41,22

(e) distributia in functie de nivelul studiilor absolvite:

C=(60*112-154*28)/(60+154+28+112)=6,8

Conform algoritmului de segmentare prezentat in capitolul patru, dupA identificarea celei mai mari valori a indicelui C, se procedeazA la analiza acelui segment, in functie de celelalte criterii de segmentare utilizate. Pentru strategia multisegment, se obtine o structurA arborescentA a pietei. Pentru fiecare segment, se vor lua in calcul toate criteriile disponibile, dupA care este retinut, pentru treapta urmAtoare a procesului de segmentare, criteriul cu capacitatea de diferentiere cea mai mare.

In cazul de fatA, "segmentarea secundarA" are 5 trepte:

(1) Prima treaptA de segmentare:

Valoarea cea mai mare pe care o poate lua C este C=83,49; criteriul cel mai bun de segementare a pietei electorale a comunei Balotesti este criteriul varstA. In cadrul acestuia, segementul cel mai mare este cel al locuitorilor cu varsta cuprinsA intre 30-44 ani.

(2) A doua treaptA de segmentare:

Persoanele cu varsta cuprinsA intre 30-44 ani vor fi distribuite in functie de celelalte criterii socio-demografice: nivelul ultimei scoli absolvite, domiciliul, nivelul veniturilor.

(a) distributia celor intre 30-44 ani in functie de nivelul studiilor absolvite:

C = (18*16-69*3)/(18+69+3+16)=0,76

(b) distributia celor intre 30-44 ani in functie de domiciliu:

C = (79*7-8*12)/(79+8+12+7)=4,31

c) distributia celor intre 30-44 ani in functie de nivelul veniturilor:

C = (36*9-51*10)/(36+51+10+9)=1,75

Indicele C are valoarea cea mai mare (4,31) pentru distributia in functie de domiciliu. Pentru treapta a treia de segmentare se vor retine, asadar, persoanele care au varsta cuprinsA intre 30-44 ani si locuiesc in satul Balotesti.

(3) A treia treaptA de segmentare:

Segmentul retinut mai sus, adicA persoanele care au varsta cuprinsA intre 30-44 ani si locuiesc in satul Balotesti, va fi resegmentat in functie de criteriile rAmase: nivelul studiilor absolvite, nivelul veniturilor, sexul.

(a) distributia locuitorilor satului Balotesti cu varsta cuprinsA intre 30-44 ani in functie de nivelul studiilor absolvite:

C=(10*869*4)/(10+69+4+8)=1,75

(b) distributia locuitorilor satului Balotesti cu varsta cuprinsA intre 30-44 ani in functie de nivelul veniturilor:

C = (47+3-32*9)/(47+32+9+3)=1,61

(c) distributia locuitorilor satului Balotesti cu varsta cuprinsA intre 30-44 ani in functie de sex:

C=(37*5-42*7)/(37+42+7+5)=1,19

Pentru nivelul al treilea de segmentare va fi retinut segmentul de alegatori cu studii medii si submedii, deoarece, C are valoarea cea mai mare (1,75) pentru acest subsegment.

(4) A patra treaptA de segmentare:

Segmentul retinut mai sus, adicA persoanele care au varsta cuprinsA intre 30-44 ani, locuiesc in satul Balotesti si au studii medii si submedii, va fi resegmentat in functie de criteriile rAmase: nivelul veniturilor si sexul.

(a) distributia persoanelor care au varsta cuprinsA intre 30-44 ani, locuiesc in satul Balotesti si au studii medii si submedii in functie de nivelul veniturilor:

C = (39*5-30*3)/(39+30+3+5)=1,36

(b) distributia persoanelor care au varsta cuprinsA intre 30-44 ani, locuiesc in satul Balotesti si au studii medii si submedii in functie de sex:

C = (33*4-36*4)/(33+36+4+4)=0,15

Pentru nivelul patru de segmentare, se va retine segmentul celor cu venituri sub 100.000 lei, deoarece pentru acest segment C atinge valoarea cea mai mare (C=1,36).

Pentru cea de-a cincea treaptA de segmentare va fi retinut segmentul femeilor, fiind mai mare decat cel al bArbatilor.

CONCLUZII:

p         segmentul cel mai sigur de alegAtori este urmAtorul: persoane cu varsta intre 30-44 ani, cu domiciliul in satul Balotesti, care au studii medii si submedii, venituri panA la 100.000 lei si sunt de sex feminin;

p         Mai pot fi abordate cu succes si alte segmente, mai mici, care apar in fiecare "nod" de trecere de la un nivel de segmentare la altul, de exemplu: persoane intre 45-59 ani din Balotesti, bArbati, studii medii etc.

11.2.Tipologia alegAtorilor segmentati

Pentru castigarea alegerilor, candidatul X poate tinti douA categorii de persoane. Aceste categorii sunt definite in functie de: (1) segmentarea realizatA anterior, (2) stilul de viatA al categoriilor identificate si (3) profilul candidatului. Aceste categorii-tintA sunt:

"Aspirantul". Acesta este omul matur (de varstA medie), care castigA peste 100.000 lei lunar, care incA sperA si are ambitii pentru viitor. Nivelul de pregAtire este mediu. Este cAsAtorit, are copii si este preocupat de propriile aspiratii, dar se gandeste si la copii. Locuieste mai ales in satul Balotesti. LucreazA la firme bucurestene. Are multe nemultumiri de ordin material, si desi are o bucatA de pAmant, se simte frustrat, cAci nu are prea mult de castigat de pe urma lui. AspirA la un nivel mai mare al veniturilor. Nu este preocupat de politicA. Imaginea nu-l atrage, fiind din ce in ce mai atent la dovezi. Este o persoana care dispune de putin timp liber.

"Resemnatul". Poate face parte din orice grupA de varstA. Are o situatie materialA clarA: se zbate in nevoi, insA nu intrevede o cale de salvare. Este impAcat cu soarta sa si nu luptA pentru a obtine mai mult. Anterior, a fAcut parte din categoria aspirantilor. Este cAsAtorit, are copii. Atmosfera familialA este cenusie. Are studii cel mult medii. CastigA putin sau este somer. AlimenteazA categoria alegAtorilor indecisi.

Pentru majoritatea oamenilor politici, existA riscul de a merge pe calea demagogiei si populismului. Asemenea demersuri au fost atat de frecvent utilizate in viata politicA romaneascA, incat cetAteanul si-a dezvoltat, se pare, un simt pentru detectarea unor asemenea practici.

Ambele tipologii de alegAtori identificate suferA de o dezbinare, de o atomizare la nivelul familiei si de insingurare in societate.

De la candidatul pe care il vor vota, acesti oameni trebuie sA afle cA impreunA pot realiza ceva, cA pot incerca sA se ralieze pentru sprijinirea unor idei care sA le imbunAtAteascA viata (gaze, canalizare, sosele, iluminat public). Ei trebuie sA simtA cA apartin unei comunitAti, care la un moment dat trebuie sA-si aleagA conducAtorul.

12. Proiectarea mixului de marketing

In cadrul aplicatiei practice realizate la alegerile locale pentru functia de primar al comunei Balotesti, judetul Ilfov, in luna iunie 1996, s-a considerat mixul de marketing ca fiind alcAtuit din doar douA componente, spre deosebire de mixul de marketing clasic (4P), cu patru componente: produsul si promovarea. Pentru aplicatia practicA din capitolul 7, va fi utilizat mixul de marketing in definitie clasicA. Scopul acestei utilizAri diferentiate a mixului de marketing este de a face mai clarA distinctia dintre marketingul politic/electoral si marketingul economic, in sensul cA marketingul politic poate prelua si adapta instrumentele marketingului economic in totalitate sau partial, adaptandu-le nevoilor sale specifice.

12.1. Politica de produs

In cazul de fatA, stabilirea politicii de produs electoral se referA la indentificarea ansamblului de mAsuri care sA poatA furniza rAspunsuri la urmAtoarele intrebari:

Care este candidatul ideal pentru postul de primar al comunei Balotesti?

Ce reprezintA candidatul X pentru alegAtorii din comunA?

Ce elemente il diferentiazA net de ceilalti candidati?

Politica de promovare. Mixul promotional pentru turul I
(2 iunie 1996)

Candidatul X si campania acestuia actioneazA in spatiul unei comunitAti rurale, in care raporturile dintre emitAtorul mesajului (candidatul X) si destinatarii acestuia (alegAtorii potentiali) pot fi atat directe (vizite, reuniuni publice la CAminul Cultural etc.), cat si mediate de un canal de comunicare in masA (presA, radio, TV).

Tabelul de mai jos prezintA, comparativ[3], caracteristicile mijloacelor de comunicare in general, alAturi de particularitAti ale acestora in spatiul comunicational analizat - comuna Balotesti - o adaptare dupa Business Tech nr.5:

DupA stabilirea obiectivelor campaniei electorale, este elaborat axul publicitar pentru candidatul X. Axul publicitar reprezintA ideea esentialA pe care trebuie sA o comunice produsul prin actiune publicitarA.

Axul publicitar pentru candidatul X este reprezentat de ideea satisfactiei de a avea ca primar un om competent si onest.

Pentru difuzarea cu maximA eficientA a acestei idei, vor fi utilizate urmAtoarele mijloace publicitare:

1. Intalniri directe ale candidatului cu electoratul. Inainte de aceste discutii, candidatul va trebui sA stabileascA scopul propus, zonele cele mai potrivite pentru organizarea intalnirilor si modul in care isi va incepe asertiunile despre sine, astfel:

(a) Scopul propus

stabilirea unei legaturi omenesti, calde, intre alegAtori si candidat;

dezvoltarea ideilor cuprinse in scrisoarea adresatA alegAtorilor;

regAsirea alegAtorilor in intentiile si aspiratiile candidatului X;

realizarea unei intalniri informale, prietenesti chiar.

(b) Zonele vizate pentru organizarea intalnirilor:

cAminul cultural;

intreprinderile din comunA.

(c) Cele trei "capete" ale asertiunilor despre sine:

"Eu sunt "

"Eu am realizat "

"ImpreunA cu voi vreau sA fac .."

2. Afisajul este unul dintre mijloacele de a face cunoscut un mesaj, de a impune o imagine, de a crea o legaturA afectivA. Imaginea este compusA din desen, culoare si cuvant - sloganul.

Sloganul electoral reprezintA o informatie simplificatA, comprimatA, ceea ce permite persuasiunii sA devinA o chestiune de precizie a tirului. Simplificarea inseamnA reducerea la esential, cristalizarea esentialului.

Pornind de la misiunea electoralA asumatA, sloganul ales pentru candidatul X este:

"SA fim IMPREUNA pentru BINELE COMUNEI NOASTRE!"

(a) Scopul propus

transmiterea cAtre alegAtor a mesajului electoral, prin care candidatul invitA la o unire a fortelor in beneficiul comunei;

. de a starni, la inceput, curiozitatea, de a atata, prin neprezentarea in intregime a figurii candidatului;

sugerarea unei similitudini intre ideea de a-l vota pe candidatul X si accesul la binele colectiv.

(b) locurile vizate pentru afisaj:

stalpii de langA sosea;

incinta unor firme particulare;

panourile de afisaj electoral.

(c) cuvinte-cheie utilizate in realizarea afiselor[4]:

"IMPREUNA";

"BINELE COMUNEI NOASTRE";

"PRIMAR";

numele candidatului X.

sigla P.D.A.R. in coltul stang al afisului.

(d) explicatii:

In proiectarea mixului publicitar, s-a pornit de la conceptul AIDA unde A = atentie; I = interes; D = dorintA; A = actiune, achizitie (votare); asadar:

. afisele au fost realizate in culori calde, atrAgAtoare, pentru a starni atentia;

sloganul, care invitA la unire, trebuie sA starneascA interesul si sA creeze privitorului dorinta de a lua si el parte;

directia de actiune devine clarA prin mesajul din josul afisului, in care i se dA cetAteanului cheia problemei: sA-l voteze pe candidatul X;

un rol important l-a avut amplasarea pe afis a semnului electoral PDAR, ca mijloc de facilitare a identificArii candidatului pe buletinul de vot.

3. Scrisori personale

(a) Scopul propus

oferirea de cat mai multe informatii fiecArui cetAtean, casA si familie;

prezentarea informatiei intr-o formA si cu un fond cat mai inedit in comparatie cu concurenta;

adresarea cAtre cei care-l sustin deja pe candidatul X (reamintindu-le cateva dintre realizArile acestuia), celor ce-l contestA (prin evidentierea unei superioritAti clare fatA de concurentA), si celor indecisi ( cu un set de date care sA-i transforme in sustinAtori);

inlAturarea zvonurilor negative (casA la Snagov etc.);

adresarea unei invitatii la dialog, in spiritul respectului reciproc;

(b) tinte vizate:

toti cetAtenii cu drept de vot;

stalpii de langA sosea;

incinta unor firme particulare;

panourile de afisaj electoral.

(c) Date tehnice de realizare:

In realizarea scrisorilor personale, s-a optat pentru formatul de pliant. Cele patru fete au fost concepute dupA cum urmeazA:

FATA 1

p         Sus, sub formula de adresare "Domnului/Doamnei" se vede clar numele destinatarului;

p         La mijloc, titlul pliantului, in care sintagma-cheie este "concetAtenii mei", pentru a sublinia apartenenta la aceeasi comunitate, avand aceleasi probleme;

p         Jos, este marcatA actiunea (vezi AIDA), respectiv invitatia de a-l vota pe candidatul X.

FETELE 2, 3 si 4 contin doua rubrici esentiale pentru starnirea interesului: prezentarea personalA a candidatului si realizArile primAriei pe durata mandatului acestuia; s-a urmArit utilizarea unor fraze scurte, concise si cat mai bogate in idei.

FATA5 a fost realizatA in ideea starnirii dorintei, prezentand propuneri de actiune in eventualitatea unui nou mandat; ca strategie, s-a incercat obtinerea "Da"-ului cel mare prin castigarea mai multor "da"-uri mai mici

FATA 6, alcAtuitA din poza si mesajul prietenesc al candidatului, menite sA-l apropie pe alegAtor de candidat, trebuie sA reprezinte "punctul pe I" al mecanismului de provocare a dorintei.

Cititorul pliantului trebuie sA rAmanA cu douA idei principale: (1) numele candidatului si (2) candidatul X este cel mai bun.

In proiectarea prezentului mix de promovare, toate cele trei "arme" de marketing vor fi folosite, intr-o anumitA ordine, in timpul campaniei electorale:

p         primele apar afisele, care anuntA inceputul campaniei electorale;

p         urmeazA apoi pliantele (scrisorile), care trebuie sA fie o variantA-rezumat a ceea ce este si ce poate realiza candidatul X.

p         in al treilea rand, intalnirile directe trebuie sA intAreascA impresia bunA lAsatA de scrisori-pliante.

Orice campanie promotionalA este evaluatA prin analiza efectelor produse. Un mijloc de verificare este chiar acela reprezentat de intalnirile directe. Cu cat efectul scrisorilor a fost mai slab, cu atat intalnirile directe trebuie sA fie mai numeroase si sA atragA un numAr cat mai mare de alegAtori.

13. Proiectii financiare pentru turul I

Intrucat punctul central al campaniei il reprezintA gAsirea celui mai potrivit mix de marketing, si cum acest mix este alcAtuit, in cazul de fatA, din cei 2P, cheltuielile vor fi determinate de identificarea coordonatelor lui P₁ (candidat) si a lui P₂ (promovare).

13.1. Costurile identificArii produsului politic dorit de alegAtori

Candidatul isi anuntA intentiile si isi construieste imaginea dupA ce aflA ce doresc alegAtorii. Acest lucru poate fi realizat prin proiectarea unui sondaj de opinie efectuat pe un esantion de 354 persoane , cu urmAtoarele costuri estimate

Observatie: la aceste cheltuieli, trebuie adaugate: costul prelucrArii, analizei si sintezei strategiei de marketing electoral, precum si cheltuielile cu echipa care distribuie afisele si scrisorile.

14. Planul de marketing electoral. Calendarul campaniei electorale

Planul de marketing trebuie sA insoteascA orice strategie de marketing electoral. Planul de marketing informeazA membrii echipei electorale, dar si pe candidat, despre rolul si functia fiecAruia pe perioada campaniei. De asemenea, el specificA modul de alocare a resurselor si detaliazA responsabilitAtile indivizilor, sarcinile precise ale acestora si durata in timp a activitAtilor.

Planificarea sAptAmanalA a implementarii planului de marketing pentru campania alegerilor pentru functia de primar al comunei Balotesti in luna iunie 1996 a fost urmAtoarea:

In etapa de observare directA a pietei electorale, sursele informArii au fost:

p         deplasAri in comunA;

p         contacte cu localnicii;

p         vizite la intreprinderi din comunA;

p         urmArirea activitAtilor din comunA la diferite momente, la diverse ore;

p         cunoasterea oamenilor din primArie si a activitAtii acestora in ultimii patru ani.

Pentru realizarea sondajului de opinie, a fost organizatA o echipa de 10 operatori, pentru efectuarea urmAtoarelor activitAti:

p         pretestarea chestionarului pe 30 persoane (3persoane/operator);

p         realizarea sondajului propriu-zis (35 persoane/operator);

Pentru activitatea promotionalA (distribuirea scrisorilor personale, lipirea afiselor), s-a alcAtuit o echipA organizatA astfel:

"Grupul Balotesti", format din 15 persoane, repartizate pe 27 de strazi laterale si o arterA principalA, alcAtuindu-se trei subgrupe:

p         5 persoane pentru strAzile laterale stanga;

p         5 persoane pentru strAzile laterale dreapta;

p         5 persoane      pentru artera principalA.

"Grupul SAftica", format din 7 persoane pentru 12 strAzi laterale si o arterA principalA, repartizate astfel:

p         3 persoane pentru strAzile laterale stanga;

p         2 persoane pentru strAzile laterale dreapta;

p         2 persoane pentru artera principalA.

"Grupul DumbrAveni", format din 3 persoane pentru 5 strAzi si o arterA principalA.

15. Evaluarea rezultatelor turului I (2 iunie 1996)

Campania pentru primul tur de scrutin a fost linstitA si nu s-au inregistrat evenimente deosebite. S-au prezentat la urnele de vot 47,65% din electori.

Ca mijloace de promovare, candidatul P.D.S.R. (Dorobantu) a impArtit bilete gratuite la un spectacol, insa gestul sAu a fost primit, in general, destul de prost de cAtre cetAteni.

Afisele folosite de contracandidati au fost slab realizate, neconvingatoare, neatrAgAtoare.

Rezultatele primului tur de scrutin din 2 iunie 1996 l-au indicat castigAtor pe candidatul X, urmand ca acesta sA intre in turul al doilea, alAturi de candidatul PNL, Doru Marsovina, astfel:

Rezultate tur I

Candidatul X a obtinut 47,01% din voturile celor care s-au prezentat la urne (19,57% din voturile cetAtenilor cu drept de vot). Acest rezultat se explicA prin:

p         lipsa de interes a alegAtorilor, detreminand prezenta la urne a mai putin de jumAtate din numArul acestora;

p         existenta a numai 3 sectii de votare, a determinat pe unii cetAteni din DumbrAveni si SAftica sA se deplaseze peste 1 km panA la sectia de votare; multi cetAteni nu au fost dispusi sA facA acest efort;

p         distribuirea precipitatA a pliantelor, din cauza unor intarzieri apArute la multiplicarea acestora.

1 Adaptarea mixului promotional pentru turul II

Rezultatele turului I au determinat reanalizarea adecvArii materialelor publicitare la noua situatie si eventuala modificare a acestora.

Astfel, afisele electorale nu au suferit nici o modificare de conceptie fatA de turul intai.

Pliantele insA au fost modificate radical, astfel:

Pliantul turului II

a fost un format A4 impAturit in douA;

a fost mai agresiv decat pliantul precedent;

prezintA, pe fata intai, sub indemnul de a-l vota pe candidatul X, o serie de intrebAri menite, din nou, sA smulgA "Da"-ul cel mare printr-o serie de "da"-uri mai mici;

are fata a doua conceputA ca o serie de "ferestre" care cuprind realizArile candidatului X in calitate de primar; a fost ales sistemul "fereastrA" pentru a accentua impresia unui numAr mare de realizAri;

a intentionat sA reprezinte, prin fata a patra, si o invitatie la vot dar si un atac direct la adresa celorlalti candidati.

In proiectarea mijloacelor promotionale, in turul al doilea s-a accentuat agresivitatea modelului AIDA, insistandu-se pe intensificarea Dorintei si pe incitarea la Actiune.

1.7. Proiectii financiare pentru turul II

Din punct de vedere financiar, turul al doilea a insemnat tipArirea unui nou set de pliante si retipArirea unui numAr de afise dintre cele utilizate in turul I, dupA cum urmeazA:

18. Rezultate finale. Evaluare

In turul al doilea de scrutin, din data de 16 iunie 1996, s-au obtinut urmAtoarele rezultate:

* 2107 - numArul de votanti in turul II.

** 4537 - numArul cetAtenilor cu drept de vot din comunA.

In conformitate cu obiectivele - generale si specifice ale candidatului X - stabilite in cursul elaborArii strategiei electorale, rezultA cA:

obiectivul 1 a fost indeplinit (castigarea alegerilor);

obiectivul 2 nu a fost realizat (in loc de 2000 voturi preconizate, candidatul X a obtinut doar 1254);

obiectivul 3 nu a fost realizat (s-au prezentat la vot doar 2107 alegAtori, in loc de minim 3176).

Se poate ca obiectivele 2 si 3 sA nu fi fost indeplinite din cauza dublei amenintAri semnalate la inceputul lucrArii, care au avut ca efect o mare lipsA de interes din partea electoratului pentru alegerile locale din iunie 1996, si anume:

toate disfunctionalitAtile legii de retrocedare a terenurilor agricole (legea 18/1991);

folclorul politic local, referitor nu explicit la adresa candidatului X, ci adresat, in general, reprezentantilor din administratia publicA centralA si localA.

18.1. MAsuri de imbunAtAtire a strategiei electorale

Cel putin in ce-l priveste pe candidatul X, aceastA evaluare a campaniei electorale a putut duce la identificare unor disfunctionalitAti care se pot transforma in mAsuri active de imbunAtAtire a strategiei electorale pentru alegerile locale din anul 2000:

Efectuarea unui sondaj de opinie preelectoral mai elaborat;

O mai bunA organizare a actiunilor de distribuire a pliantelor si afiselor;

Testarea eficientei si efectelor actiunilor de promovare;

Formarea unei echipe profesioniste, care sA punA in practicA in mod diferentiat diversele etape ale programului de marketing electoral.