Sistemul de monitorizare si evaluare al politicilor sociale. Actori sociali si responsabilitati. Culegerea datelor: surse si furnizori.

I. De ce este nevoie de monitorizare si evaluare?

Monitorizarea si evaluarea activitatii de implementare a politicilor de combatere a saraciei si promovare a incluziunii sociale permit urmarirea modului de desfasurare a activitatii si masurarea impactului politicilor implementate. Diferite institutii si organizatii implicate in implementarea politicilor vor furniza date pe masura ce contribuie la desfasurarea procesului.

Monitorizarea si evaluarea presupun: urmarirea reperelor deja stabilite, dar si      verificarea constanta a indeplinirii lor. In general se urmaresc aspecte referitoare la rezultatele dorite, dar si la procesul prin care aceste rezultate sunt obtinute.

In cazul Planului National Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale, monitorizarea si evaluarea urmaresc:

dinamica proceselor sociale specifice saraciei si grupurilor sociale excluse

implementarea planului national

Obiective principale

Imbunatatirea capacitatii Institutului National de Statistica (INS) de a oferi informatii relevante pentru dinamica saraciei si incluziunii sociale. Institutii implicate: CASPIS, INS. Termen: pana la sfarsitul anului 2002.

Dezvoltarea capacitatii Consiliilor Judetene de monitorizare a dinamicii indicatorilor relevanti la nivel judetean si a planurilor judetene. Institutii implicate: CASPIS, Consiliile Judetene, Oficiile Judetene de Statistica. Termen initiere proces: pana la sfarsitul anului 2002.

Constituirea de fluxuri informationale care urmaresc implementarea planului national anti-saracie. Institutii implicate: CASPIS - Grupul de monitorizare, Guvernul Romaniei, prin Ministerele de resort. Termen initiere proces: pana la sfarsitul anului 2002.

Finantarea de programe / proiecte de preevaluare si evaluare a programelor sociale pentru care se vor contracta echipe de specialisti. Institutii implicate: grupuri de specialisti si institutii de cercetare care s-au specializat in analiza proceselor si grupurilor sociale tinta ale Planului National Anti-Saracie. Termen: anul 2003 pentru evaluarea intermediara. Pentru evaluarile finale si ex post, termenele se vor decide la nivelul CASPIS, in functie de informatiile existente in baza de date si nevoile asociate implementarii Planului Anti-Saracie.

II. Cine monitorizeaza si evalueaza?

In cadrul Comisiei Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale se creeaza un Grup de monitorizare compus din patru specialisti, cu atributii specifice pe cele doua componente ale activitatii:

Pentru desfasurarea activitatilor de monitorizare si evaluare este necesara planificarea clara a activitatilor de desfasurat, a mijloacelor si informatiilor necesare.

Pentru a urmari sistematic evolutia saraciei, incluziunii sociale, impactului privatiunilor multiple asupra societatii,precum si a rezultatelor si a modului de a ajunge la ele au fost definiti indicatori si au fost identificate institutiile furnizoare de date. Grupul de monitorizare urmeaza sa gestioneze baza de date cu indicatorii care ilustreaza dinamica de stare a saraciei, precum si implementarea planului anti-saracie. Seturile de indicatori vor fi definitivate in cadrul procesului consultativ cu actorii relevanti.

Calitatea datelor oferite in vederea monitorizarii si evaluarii Planului Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale este deosebit de importanta pe tot parcursul activitatii. Cooperarea dintre CASPIS si institutiile implicate in culegerea si furnizarea datelor este cruciala pentru a asigura buna intelegere si definire a indicatorilor, precum si pentru definirea unor metodologii comun agreate de culegere a datelor.

Sistemul de monitorizare si evaluare va fi verificat si reactualizat periodic, anual, pentru a ingloba noile schimbari sociale sau reorientari strategice, de plan ori de politici.

Actori si responsabilitati.

Actorii cu rol managerial vor fi implicati la diferite nivele in procesul de monitorizare si evaluare. Succint, rolurile fiecaruia pot fi schitate astfel:

CASPIS monitorizeaza implementarea Planului National Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale si dinamica saraciei prin Grupul de monitorizare. In mod concret CASPIS se va concentra pe monitorizarea indicatorilor specifici acestor doua aspecte. INS va avea un rol deosebite de important, urmand sa furnizeze majoritatea datelor pentru aceasta. Vor fi folosite si date din cercetarile sociologice globale, sectoriale si pe grupuri tinta (exemplu: Barometrul de Opinie Publica, anchete speciale).

La nivelul ministerelor vor fi monitorizate acele aspecte acceptate si inglobate in strategiile sectoriale. Astfel, ministerele si agentiile care se vor implica in mod concret in implementarea planului au responsabilitatea culegerii indicatorilor specifici care le permit o buna desfasurare a activitatii. Datele de cules si periodicitatea culegerii si raportarii sunt stabilite de comun acord cu reprezentantii CASPIS pentru sectorul respectiv. Aceste date trebuie raportate catre CASPIS astfel incat sa se asigure o alimentare periodica a bazei de date.

Pentru programele implementate de catre administratia publica locala, Primariile si Consiliile locale sau Prefecturile si Consiliile judetene vor constitui si implementa programele de monitorizare judetene. Se va implementa constituirea de baze de date relevante la nivel judetean pentru monitorizarea dinamicii saraciei si a implementarii planului national de actiuni, pe baza metodologiei elaborata de CASPIS.

La toate nivelele se va avea in vedere corespondenta prioritati-actiuni/ probleme si date de cules, asa cum este ea surprinsa si de tabelul urmator.

Tabelul FP - Formular de planificare

Fiecare nivel care implementeaza una sau mai multe masuri are propriul formular, iar la nivelul CASPIS exista tabelele pentru toate tipurile de indicatori, astfel incat sa fie asigurata alimentarea bazei de date.

Rapoarte generale anuale privind saracia si incluziunea sociala, redactate de CASPIS la sfarsitul lunii aprilie a anilor 2003, 2004, 2005, pe baza datelor oferite de INS in luna martie a fiecarui an pentru anul anterior (ex.: In martie 2003 INS va oferi datele pentru anul 2002 referitoare la saracie, grupuri excluse / afectate de privatiuni multiple, astfel incat CASPIS va produce raportul in luna aprilie a aceluiasi an).

Rapoartele sectoriale/ de grup, vor fi realizate anual, de catre toate institutiile implicate in implementarea planului anti-saracie, care vor furniza date catre CASPIS in luna martie a fiecarui an referitoare la activitatea anului anterior.

Raportul final de activitate la incheierea unui mandat, privind implementarea planului anti-saracie, va fi finalizat pe 30 ianuarie 2004.

Culegerea datelor: surse si furnizori.

Principalele surse de culegere a datelor sunt anchetele periodice efectuate de INS - Ancheta Bugetelor de Familie (ABF), Ancheta asupra Fortei de Munca in Gospodarii (AMIGO), Ancheta asupra Conditiilor de Viata in Gospodarii (ACOVI), precum si alte anchete efectuate de INS. In completarea datelor obtinute din anchetele INS vor fi utilizate si alte tipuri de date, printre care: Baza de Date a Localitatilor (BDL), date sectoriale, date de la autoritatile locale, date locale din reteaua de asistenta sociala si anchete speciale de preevaluare de programe sau de evaluare de impact a masurilor specifice planului anti-saracie.

Anchetele speciale sunt realizate pe anumite grupuri excluse precum romii, persoane / familii fara locuinta, "copiii strazii", copiii abuzati. Pentru a asigura o mai buna acuratete a datelor, aceste studii detaliate vor avea loc odata la 3 ani.

Datele sectoriale sunt cele deja raportate periodic in ministere, asa cum sunt datele din domeniile educatie, sanatate, locuire si ocupare. Indicatorii culesi periodic sunt completati cu alti cativa indicatori agreati in urma procesului de consultare referitor la actiunile sectoriale.

Datele de la administratia publica locala si din reteaua de asistenta sociala se refera la informatiile raportate lunar privind persoanele eligibile si beneficiarii masurilor / programelor sociale care tintesc indivizi, familii si grupuri multiplu excluse. Astfel de programe sunt venitul minim garantat (tintind problema saraciei extreme) si programele educationale secundare cu impact asupra sanatatii si educatiei (subventii / cupoane pentru masa la cantina scolii) etc. Aceste date urmeaza sa alimenteze bazele de date judetene.

Institutul National de Statistica este principalul furnizor de date, prin anchetele sale. Toate anchetele existente ale gospodariilor adreseaza intrebari despre gospodarie si indivizi in masuri diferite. Noi indicatori vor fi adaugati la anchetele periodice pentru a acoperi mai bine gama larga de aspecte cuprinsa in planul anti-saracie. In momentul de fata anchetele Institutului National deStatistica furnizeaza date insuficiente pentru monitorizarea saraciei si a implicatiilor sectoriale ale acesteia. Capacitatea acestuia de a furniza date relevante pentru dinamica saraciei si incluziunii sociale trebuie imbunatatita. Este necesara suplimentarea cu sectiuni si indicatori a anchetelor sale astfel incat sa se ofere o mai buna masurare a veniturilor si consumului, sa se diversifice modalitatile de evidentiere a veniturilor si cheltuielilor prin includerea de indicatori care sa acopere specific aceste aspecte (venituri si cheltuieli) pentru categorii particulare, dar relevante de actori - intreprinzatori din agricultura, intreprinzatori din alte ramuri. In plus, datele oferite de INS trebuie sa permita analize relevante pe regiuni si grupuri tinta, care sa ia in considerare aspecte relevante din domeniul ocuparii si sanatatii. In mod concret, actualele instrumente de masurare a saraciei sufera de urmatoarele deficiente:

Informatia culeasa prin anchete nu coreleaza cu indicatorii agregati, estimati in Conturile Nationale. Acest aspect sugereaza faptul ca informatia culeasa prin anchete se refera numai la o mica parte a consumului gospodariilor (circa 50-55% din consumul populatiei estimat in Conturile Nationale).

Informatia asupra consumului si veniturilor populatiei este puternic afectata de sezonalitate si de nepotrivirea dintre perioada de referinta pentru culegerea datelor si frecventa veniturilor/cheltuielilor respective. Acest aspect poate conduce la erori de includere si excludere in categoria saracilor si deci la estimari eronate.

Trebuie imbunatatita metoda de culegere a informatiei privind (a) chiriile si valoarea locuintelor; (b) valoarea de inchiriere si valoarea de piata a stocului de bunuri durabile; si (c) autoconsumul nealimentar.

La ora aceasta Romania nu dispune de un instrument care sa permita corelarea veniturilor/consumului populatiei cu aspecte care tin de conditiile de viata, ocupare si aspecte legate de piata muncii, accesul la servicii precum educatia si sanatatea.

Metodele de esantionare utilizate pana in prezent nu sunt foarte eficiente. Volumul esantionului este foarte mare, dar datorita metodologiei utilizate, estimarile sunt supuse unor erori relativ mari. In aceeasi ordine de idei, in ciuda marimii esantionului, nu pot fi efectuate analize statistice subregionale.

Sondajele in gospodarii nu sunt acompaniate de instrumente care sa permita culegerea de informatii privitoare la preturile din aria in care se desfasoara interviurile si nici la conditiile comunitare din respectivele arii.

Datorita modului in care a fost conceput sondajul si esantionul acestuia datele sunt disponibile pentru analiza cu o intarziere mare fata de momentul culegerii lor. Deoarece reprezentativitatea este asigurata numai de esantionul anual, rezultatele sunt disponibile abia in primavara - vara anului urmator.

Inexistenta unei practici regulate de diseminare a datelor primare catre un grup permanent de utilizatori, format din reprezentanti ai academiei (universitati, institute de cercetare) si factori de decizie (ministere etc.). Aceste grupuri de utilizatori sunt o practica bine institutionalizata in toate tarile din Europa (Anglia, Franta, Germania) si in multe din tarile Europei Centrale si de Est (Bulgaria, Ungaria).

Instrumentele existente nu sunt suficient de flexibile pentru a incorpora masurarea efectelor unor noi masuri de protectie sociala (de exemplu, ajutorul social introdus in 1995 a fost masurat cu ajutorul Anchetei Integrate in Gospodarii incepand abia cu 1997).

In concluzie, CASPIS considera ca necesara elaborarea unui nou instrument mai adecvat masurarii corecte si la timp a saraciei, simultan cu imbunatatirea instrumentelor existente. Proiectarea noului instrument va fi realizata prin colaborarea dintre CASPIS, INS, MDP, MMSS si reprezentanti ai academiei si va lua in considerare lipsurile enumerate anterior si necesitatea analizei dinamicii saraciei