Strategia si prioritatile pentru agricultura si dezvoltare rurala in Romania

Strategia si prioritatile pentru agricultura si dezvoltare rurala in Romania

1. Strategia cadru

Agricultura ramane un sector cheie al Romaniei in cadrul perioadei de preaderare la Uniunea Europeana. Astfel, circa 41% din populatia angajata lucreaza in sectorul primar, care reprezinta aproximativ 14% din PIB in Romania.

Deciziile Summit-ului de la Copenhaga, Raportul Anual al CE din octombrie 1999 referitor la progresul facut de Romania in vederea Aderarii, precum si prevederile generale ale Agendei 2000 cadru UE si faza bilaterala a screening-ului referitor la acquis au ajuns la aceleasi concluzii la care a ajuns si Strategia Nationala dezvoltare economica in Romania, prezentata Uniunii Europene in luna martie a acestui an, respectiv nevoia Romaniei de a crea o economie de piata functionala, compatibila cu principiile, normele, mecanismele, institutiile si politicile Uniunii Europene. Convergenta conturata in acest sens se intemeiaza pe evaluarea resurselor si posibilitatilor, a contextului intern si international si raspunde dublului imperativ, dupa cum este stabilit prin PNAA actualizat, anume cel al incheierii tranzitiei la economia de piata in Romania si al pregatirii aderarii sale la Uniunea Europeana, pentru a folosi sansa istorica oferita de decizia Consiliului Uniunii Europene de la Helsinki, din decembrie 1999, de a deschide negocierile de aderare cu Romania. In acest context dat, va avea prioritate armonizarea legislativa care priveste masurile Programului SAPARD.

In cadrul Programului National pentru Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana (mai 2000), in volumul I, capitolul 3, paragraful 3.4.2.5. Agricultura Integrata si Dezvoltare Rurala, este mentionat faptul ca Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (PNADR) constituie o parte a Planului National pentru Dezvoltare, asa cum acesta din urma a fost aprobat prin Decizia Guvernului 749/1999.

In volumul II al Programului National pentru Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, la Anexe, paragraful 3.4.2.5. Agricultura, Dezvoltare Rurala, sunt mentionate documentele legale care vor fi elaborate/amendate si sunt stabilite termenele limita pentru realizarea armonizarii legislative, luand in considerare, de asemenea, implementarea programului SAPARD.

In acest sens, Romania va implementa in sectorul agricol adaptarile structurale necesare integrarii sale in Politica Agricola Comuna si va sustine investitiile ce respecta regulile Comunitare din domeiile economic, de mediu si social. In consecinta, Romania va intreprinde urmatoarele:

Pe de o parte, in domeniul economic, urmatoarele actiuni:

Formarea unor exploatatii agricole de dimensiuni optime, eficiente din punct de vedere economic prin investitii si prin excluderea expolatatiilor marginale;

Adancirea reformelor structurale cu accent deosebit pe consolidarea exploatatiilor agricole, privatizarea societatiilor comerciale din mediul rural la care statul este majoritar;

Perfectionarea cadrului legal si institutional pentru o buna functionare a pietelor agricole si sprijinirea dezvoltarii infrastructurii necesare acestor piete;

Sustinerea politicii de produse agricole in scopul imbunatatirii intregului lant, de la productie pana la consumator, atat pe piata interna cat si cea externa, in conformitate cu standardele de calitate ale UE;

Diversificarea economiei rurale prin activitati economice non-agricole;

Sprijinirea pregatirii profesionale a producatorilor agricole si a proprietarilor de terenuri sau paduri.

Pe de alta parte, in domeniul reglementarilor reformelor administrative, aceasta va permite:

Alinierea legislatiei sale (mai ales in domeniile veterinar si fitosanitar) la acquis-ul comunitar si pregatirea in consecinta a integrarii sale in Politica Agricola Comuna;

Consolidarea capacitatii sale administrative prin pregatirea persoanelor in vederea unei incadrari optime a acestui sector economic;

Crearea structurilor institutionale necesare administrarii Politicii Agrciole Comune.

Romania a inceput sa dezvolte o serie intreaga de reforme in cadrul acestei politici:

Retrocedarea terenurilor agricole si forestiere si stabilirea proprietatii private in agricultura, in paralel cu aprobarea Legii Fondului Funciar nr. 18/1991, cu suprafete care sa nu depaseasca 10 ha, si prin aprobarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si forestiere in conformitate cu prevederile Legii Fondului Funciar nr.18/1991 si Legii nr. 169/1997, suprafata ce va fi retrocedata neputand depasi 50 ha;

Stabilirea cadrului juridic pentru: transferul terenurilor prin aprobarea Legii nr. 54/1998 referitoare la transferul legal al terenurilor; conditiile de concesionare stabilite prin Legea nr. 219/1998 referitoare la conditiile de concesionare; arendarea terenurilor conform Legii nr. 16/1994 referitoare la arendare; definirea elementelor reformei funciare si crearea unei piete a fondului funciar;

Asigurarea cadrului juridic in vederea privatizarii societatilor agricole (conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 198/1998 referitoare la privatizarea societatilor care gestioneaza terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apa) si in vederea privatizarii societatilor agroalimentare (Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 88/1997 referitoare la privatizarea societatilor si Legea nr. 99/1999 referitoare la accelerarea procesului de privatizare);

Reforma administrativ-institutionala a Ministerului Agriculturii si Alimentatiei (Hotararea de Guvern nr. 331/2000 pentru modificarea si completarea Hotararii de Guvern nr. 6/1999 referitoare la organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei).

Infiintarea Agentiei SAPARD prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului Nr. 142/2000.

2. Obiectivele Planului

Pe termen lung, strategia propusa de Panul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (PNADR) trebuie sa contribuie la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si sa permita consolidarea agriculturii romanesti pentru a putea face fata presiunii exercitate de competitia de piata comunitara si in egala masura pentru a imbunatatii conditiile de viata ale agentilor economici din zonele rurale.

Cu privire la:

(i)          obiectivele Parteneriatului de Aderare (98/C/ 202/08 JOCE 29.06.1998),

(ii)        reglementarea consiliului 1268/1999 referitoare la SAPARD,

(iii)       prioritatile economice stabilite prin Programului National pentru Adoptarea Acquis-ului,

"Art 1(2) Sprijinul comunitar va respecta conditiile stabilite in cadrul parteneriatelor de aderare si se va concentra in special asupra:

(a)   contribuirii la implementarea acquis-ului comunitar referitor la PAC si politicile conexe",

(b)   rezolvarii problemelor specifice si prioritare pentru o adaptare durabila a sectorului agricol si zonelor rurale in tarile candidate;

(iv) conditiile socio-economice predominante in zonele rurale romanesti, punctele forte si potentialul acestora,

(v) rolul multifunctional al agriculturii dupa cum se precizeaza in reforma Agenda 2000 si pe baza urmatoarelor principii:

un sector agricol competitiv care poate face fata gradual pietei mondiale;

metode de productie cu protejarea mediului, capabile sa furnizeze produse de calitate:

diferite forme ale agriculturii pe urmatoarele domenii:

pastrarea traditiilor

mentinerea specificului rural

mentinerea activitatilor comunitatilor rurale

mentinerea angajatilor

o politica agricola mai simpla, dar mult mai convingatoare, care stabileste clar linia dintre decizia comuna care trebuie sa fie luata si care ar trebui sa fie in puterea fiecarui stat;

recunoasterea serviciilor pe care fermierii le aduc societatii,

asigurarea unei nediscriminari intre barbati si femei.

Spijinul acordat de Comunitate in perioada 2000-2006 prin Programul SAPARD se va concentra asupra actiunilor destinate sa contribuie la atingerea urmatoarelor obiective generale propuse pentru programul SAPARD:

(I ) implementarea acquis-ului comunitar privind politica agricola comuna si politicile conexe, protectia mediului si politicile legate in domeniul alimentatiei si reglementarile privind protectia consumatorului, sanatate publica, bunastarea si sanatatea animalelor si plantelor;

Acest obiectiv al strategiei romanesti pentru integrare in U.E pentru sectorul de agricultura, industrie alimentara, acvacultura si dezvoltare rurala este reprezentat prin implementarea acquis-ului comunitar .

SAPARD va sprijini dezvoltarea practica pentru a implementa prevederile acquis-ului privitor la :

Standarde alimentare

Masuri de control pentru a asigura protectia consumatorilor, sanatatea publica si animala si sanatatea plantelor.

Protectia mediului.

(ii) Angajarea pentru protectia mediului, transpunerea in legislatia nationala si implementarea Directivei "Nitrati", a programului "Natura 2000" si a Directivei "Evaluarea Impactului asupra Mediului" (Anexele I si II).

(iii) solutionarea problemelor prioritare si specifice pentru adaptarea durabila a sectorului agricol si a spatiului rural din Romania.

Avand in vedere punctele tari, diferentele, decalajele si oportunitatile identificate, strategia pe termen scurt si lung propusa de PNADR va avea urmatoarele obiective strategice:

dezvoltarea durabila a unui sector agro-alimentar competitiv prin modernizarea si imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole.

cresterea standardului de viata in spatiul rural prin imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurilor sociale si prin definirea si stabilirea unei bune practici agricole necesare unei agriculturi durabile si dezvoltarii rurale;

dezvoltarea economiei rurale prin infiintarea si modernizarea bunurilor imobile pentru exploatatiile agricole si forestiere private, dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice, in vederea mentinerii si/sau crearii unor venituri alternative/suplimetare si a noi de locuri de munca.

dezvoltarea resurselor umane prin imbunatatirea instruirii profesionale a producatorilor agricoli si detinatorilor de terenuri forestiere si prin construirea si consolidarea capacitatii institutionale.

Pentru toate aceste obiective strategice se va da prioritate investitiilor care permit implementarea acquis-ului comunitar.

3. Strategii si prioritati pentru Asistenta SAPARD

Strategia pentru asistenta SAPARD descrisa mai jos are ca scop atingerea principalelor obiective ale Planului National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, tinand cont in acelasi timp de urmatoarele restrictii:

Prioritatile stipulate in Art. 4.3 al Reglementarii Consiliului 1268/1999, in special: "In planurile lor, tarile candidate vor acorda prioritate masurilor de imbunatatire a eficientei pietelor, a standardelor de calitate si sanatate si a masurilor de creare a noi locuri de munca in spatiul rural, tinand cont de prevederile privind protectia mediului inconjurator".

Lista Masurilor eligibile prezentata in Art. 2 al Reglementarii Consiliului 1268/1999

Pentru a realiza prioritatile, obiectivele operationale referitoare la masurile propuse de reglementarea SAPARD sunt urmatoarele, regrupate in patru axe prioritare. Obiectivele generale si specifice ale fiecarei prioritati se regasesc in masurile Programului SAPARD ce va fi promovat. Aceste prioritati sunt urmatoarele:

Axa prioritara 1: Imbunatatirea accesului la piete si a competitivitatii produselor agricole prelucrate;

Axa prioritara 2: Imbunatatirea infrastructurilor pentru dezvoltare rurala si agricultura;

Axa prioritara 3: Dezvoltarea economiei rurale;

Axa prioritara 4: Dezvoltarea resurselor umane.

Elaborarea prioritatilor in cadrul strategiei de dezvoltare rurala se bazeaza pe urmatoarele doua principii importante:

puternica corelare intre prioritati, coreland masurile corespunzatoare fiecarei prioritati, mai ales in vederea obtinerii unor rezultate cumulate care sa asigure dezvoltarea lantului de productie, stabilizarea pietei agroalimentare si implicit o dezvoltare integrata a spatiului rural;

promovare prealabila a anumitor prioritati, care sa asigure dezvoltarea unor resurse in zonele cu potential, precum si o buna orientare si administrare a fondurilor programului.

In cadrul primului principiu, prioritatea numarul unu nu poate fi pe deplin dezvoltata fara o furnizare de materii prime agricole. Aceste resurse trebuie sa fie diversificate, stabile din punct de vedere cantitativ, de o calitate superioara si avand preturi competitive. Acestea sunt obiectivele urmarite in cadrul celei de a treia prioritati. De asemenea, implementarea unui flux regulat de aprovizionare a unitatilor de prelucrare si comercializare este conditionata de existenta unei retele de infrastructura suficiente si mai ales de existenta unei retele de axe rurale dense, ceea ce va permite deservirea unitatilor de furnizare. Acest obiectiv vine in intampinarea obiectivului celei de a doua prioritati. In final, crearea si functionarea eficienta a unitatilor de productie sau de prelucrare sunt conditionate de instruirea agentilor economici, care sunt necesari functionarii lor. Acest obiectiv este specificat si in cadrul celei de a patra prioritati. Astfel, impactul primei prioritati va fi atins prin implementarea in aceleasi zone a masurilor care apartin celei de a doua, a treia si a patra prioritati.

In cadrul celui de al doilea principiu, Romania va favoriza pe perioada primilor ani de derulare a Programului SAPARD implementarea proiectelor de infrastructura, necesare functionarii unei economii in spatiul rural. In consecinta Romania va mobiliza 50% din fondurile comuntare in primii doi ani pentru proiecte de infrastructura care si-au finalizat deja studiile tehnice. Vor fi puse in practica cursuri de pregatire standard si specifica inca de la inceputul programului, in vederea viabilizarii operatiilor referitoare la exploatatiile agricole si la unitatile de prelucrare si marketing a produselor agricole si piscicole. Astfel, vor fi asigurate toate conditiile atat de necesare dezvoltarii si modernizarii unor ferme animale si vegetale moderne, precum si capacitatile de prelucrare a produselor agricole in conformitate cu standardele UE. In plus, aceasta va servi la elaborarea studiilor si analizelor referitoare la piata, structurile de productie, zonele cu potential variat de dezvoltare (turism rural, diversificarea productiei, mestesuguri traditionate etc.).

Suma disponibila oferita prin intermediul programului este importanta, dar, datorita faptului ca problemele sunt substantiale, impactul programului va fi relativ limitat in rezolvarea problemelor si in implementarea acquisului. Programul va avea de asemenea un impact positiv asupra pregatirii pentru aderare la UE

Axa prioritara 1: Imbunatatirea accesului la piete si a competitivitatii produselor agricole prelucrate

Obiectivele specifice sunt:

Orientarea productiei in concordanta cu tendintele previzibile ale pietei sau incurajarea dezvoltarii de noi piete pentru produsele agricole, mai ales pentru prelucrarea si marketingului produselor obtinute conform respectarii standardelor de mediu in vigoare, iar in unele cazuri se pot utiliza produse biologice (in special pentru agricultura organica).

Imbunatatirea calitatii produselor prelucrate si controlul calitatii produselor alimentare prin respectarea cerintelor minime de securitate alimentara in conformitate cu standardele UE;

Imbunatatirea si controlul conditiilor sanitare:

Infiintarea si intarirea procesatorilor privati de produse agro-alimentare si piscicole.

Masura 1.1. Prelucrarea si marketingul produselor agricole si piscicole

Masura 1.2. Imbunatatirea structurilor in vederea realizarii controlului de calitate, veterinar si fitosanitar, pentru calitatea produselor alimetare si pentru protectia consumatorilor

Axa prioritara 2: Imbunatatirea infrastructurii pentru dezvoltare rurala si agricultura

In conformitate cu art.2 al Reglementarii Consiliului (CE) nr.1268/1999 directiile generale au ca scop imbunatatirea infrastructurii rurale, cresterea standardelor de viata si de munca si mentinerea populatiei in zonele rurale, prin promovarea urmatoarelor obiective specifice:

Imbunatatirea accesului locuitorilor din spatiul rural la exploatatii, imbunatatirea comunicatiilor intre zonele rurale si accesului la reteua nationala.

Imbunatatirea conditiilor de igiena si sanitare ale locuintelor si ale activitatilor productive executate conform standardelor in vigoare;

Asigurarea consumului necesar de apa pentru culturile agricole si pentru animale in zonele cu deficit de umiditate, in termenii eficientei economice, prin cresterea capacitatii de folosire a sistemelor de irigatii existente si prin reducerea pierderilor de apa din reteaua de irigatii.

Cresterea capacitatii de protectie a terenurilor agricole impotriva inundatiilor, prin dezvoltarea de noi canale si alte sisteme specifice si prin reabilitarea celor existente.

Infrastructura apei, ca in orice alt proiect de investitii in infrastructura, va fi subiectul unui studiu de impact. De aceea, aspectele de mediu vor fi considerate in legatura cu aceasta procedura. Managementul resurselor de apa si infrastructura de irigatii vor fi asigurate de catre beneficiari; Agentia de Implementare va include in contractul de grant clauze in aceasta privinta, deoarece in cadrul Planului este destul de complicata intorducerea unei liste cu asemenea detalii.

Tehnologiile mentionate in privinta sistemelor de drenaj si de tratament al apei sunt subiectul unei revizuiri tehnice care sa decida daca acestea sunt fezabile din punct de vedere tehnic. In orice caz, din punct de vedere economic si ca urmare a existentei obligatiilor de protectia mediului vor fi stabilite tehnologii exacte. Cu toate acestea nu vor fi neaparat necesare proceduri oficiale in aceasta privinta.

Masura 2.1. Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale

Masura 2.2. Managementul resurselor de apa pentru agricultura

Axa prioritara 3. Dezvoltarea economiei rurale

In conformitate cu prevederile Reglementarii Consiliului (CE) nr. 2759/1999 pentru aplicarea prevederilor Reglementarii Consiliului (CE) nr.1268/1999 si a Reglementarii Consiliului(CE) nr.1257/1999 acesta prioritate are ca obiective specifice sprijinul pentru investitii in exploatatii agricole, infiintarea grupurilor de producatori, diversificarea activitatilor din zonele rurale, care vor ajuta adaptarea economiei rurale la acquis-ul comunitar, pentru imbunatatirea veniturilor agricultorilor, ocuparea fortei de munca, si orientarea productiei catre economia de piata.

Obiectivele specifice sunt orientate spre:

Scaderea costurilor de productie;

Ajustarea productiei la nevoile pietii;

Asigurarea folosirii optime a fortei de munca disponibile prin incurajarea crearii de noi locuri de munca;

Imbunatatirea si diversificarea productiei;

Imbunatatirea calitatii;

Promovarea si diversificarea activitatilor agricole;

Stabilirea in comun a regulilor unitare referitoare la informatii despre productie in special in recoltare si distributia pietei, recunoscute oficial in tarile candidate;

Conservarea mediului natural agricol care este potential amenintat;

Protectia si imbunatatirea resurselor forestiere printr-o mai buna valorificare a padurii.

Masura 3.1. Investitii in exploatatiile agricole

Masura 3.2. Constituirea grupurilor de producatori

Masura Masuri de agro-mediu

Masura 3.4. Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice pentru generarea de activitati multiple si venituri alternative

Masura 3.5. Silvicultura

Axa 4. Dezvoltarea resurselor umane

In concordanta cu art.2 al Reglementarii Consiliului (CE) nr.1268/1999, cu art.5 al Reglementarii Comisiei (CE) nr.2759/1999 si cu Capitolul III, Titlul II al Reglementarii Consiliului (CE) nr. 1257/1999, aceasta prioritate are ca obiectiv general oferirea de asistenta pentru pregatire profesionala pentru a contribui la imbunatatirea cunostintelor si a competentei profesionale ale fermierilor si ale altor persoane implicate in activitatile agricole si silvice, ca si reconversia lor spre activitati neagricole.

Obiectivele specifice ale acestei prioritati sunt urmatoarele:

Pregatirea fermierilor pentru reorientarea calitativa a productiei, pentru diversificarea activitatilor economice, pentru aplicarea acestor metode de productie care sunt consecvente cu protejarea si imbunatatirea peisajului si a protectiei mediului, a normelor care sunt aplicate in domeniul cresterii si sanatatii animalelor, precum si pentru atingerea unui nivel de pregatire profesionala care este necesar pentru managementul unor exploatatii viabile.

Sa asigure ca programul va fi cunoscut atat de beneficiar cat si de responsabilii cu implementarea lui (prin selectie, verificare si monitorizare);

Sa se asigure promovarea programului;

Sa asigure pregatirea si formarea diferitelor autoritati si organizatii responsabile cu indeplinirea programului;

Sa elaboreze studiile necesare implementarii masurilor.

Masura 4.1. Imbunatatirea pregatirii profesionale

Masura 4.2. Asistenta tehnica

Efecte asteptate

O incercare de cuantificare a efectelor imediate asteptate este prezentata in anexa 72.

Dintre acestia unul din indicatorii de realizare sugestivi este "ocuparea fortei de munca".

Pentru fiecare masura acolo unde sunt locuri de munca create sau mentinute in conditii mai bune s-a estimat numarul previzionat. Toate masurile insumeaza aprox. 72.000 de locuri de munca create si 68.000 de locuri de munca mentinute in conditii mai bune.

Acest numar comparat cu numarul persoanelor neangajate in mediul rural, (270.000 persoane) reflecta efectele imediate ale asistentei acordate.

Costurile medii lunare pentru locurile de munca nou create sau mentinute in conditii mai bune prin programul de asistenta financiara sunt de aprox. 180 EURO. Comparand cu media salariala din Romania care este de 84 EURO/luna, rezulta clar efectele imediate ale sumelor alocate.

Abordare integrata

Modul in care se coreleaza toate masurile PNADR se prezinta in anexa nr.73

Pentru cele mai importante obiective operationale si respectiv masuri promovate, principiile abordarii integrate au avut in vedere urmatoarele:

Masura 1.1 : prelucrarea si marketingul produselor agricole si piscicole

Este evident ca aceasta masura poate obtine rezultatele asteptate numai daca este in mod clar corelata cu productia de materii prime (3.1., 3.2., ), imbunatatirea infrastructurii de drumuri comunale pentru a reduce costurile de transport (2.1.), existenta unei infrastructuri de productie viabile pentru agricultura pentru a asigura stabilitatea accesului la materiile prime (2.2.) si un sistem eficient de control al calitatii (1.2.);

Masura 2.1 : dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale

Scopul acestei masuri este de a dezvolta infrastructurile de baza prin care este necesar sa se imbunatateasca alte infrastructuri (2.2.), dezvoltarea economiei rurale in toate sectoarele (1.1., 3.1., 3.4., 3.5.);

Masura 3.1 Investitii in exploatatiile agricole

Aceasta masura, de asemenea, poate obtine rezultatele asteptate numai daca este corelata in mod clar cu imbunatatirea infrastructurii de baza si tehnice (2.1., 2.2.), dezvoltarea pietei in aval (1.1.), implementarea unui sistem eficient de control al calitatii (1.2.). Modernizarea acestui sector poate conduce la implementarea de noi masuri, cum ar fi infiintarea grupurilor de producatori (3.2.), masuri de agro-mediu prin initierea unor proiecte pilot ().

Masura 3.4 Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice pentru generarea de activitati multiple si venituri alternative:

Aceasta masura este, de asemenea, corelata cu dezvoltarea infrastructurii de baza (2.1.), cu modernizarea sectorului agricol si de prelucrare (3.1., 3.2., 1.1.), care trebuie sustinuta prin crearea de noi locuri de munca si venituri din activitati neagricole, impreuna cu masura care priveste silvicultura (3.5).

Aceste principii de abordare integrata conduc la dezvoltarea, dar cu diferite niveluri de prioritate si alocare, majoritatii masurilor Reglementarii SAPARD.

In mod concret, abordarea integrata necesita dezvoltarea actiunilor de animatie rurala pentru a identifica si initia proiecte locale integrate.

3.4.3.4. Corelarea abordarii cu reglementarile Comunitare

Corelarea cu reglementarile Comunitare si modul de abordare sunt stabilite prin definirea criteriilor de eligibilitate si selectie a fiecarei masuri. Aceste aspecte se pot sintetiza pe prioritati si masuri dupa cum urmeaza:

Politica agricola comuna

In cadrul primei prioritati "Imbunatatirea accesului la piete si a competitivitatii produselor agricole prelucrate" sunt eligibile prelucrarea si marketingul produselor agricole si piscicole, incluse in Anexa 1 a Tratatului si care isi are originea in Tarile Candidate sau in Comunitate.

Pentru masurile 1.1, 2.2, 3.1, 3.2 si 3.3 este exclusa de la finantare productia acelor produse care pot crea probleme pe piata tinand cont de reglementarile UE si de cresterea productiei.

Pentru masura 4.1 (Pregatire profesionala) beneficiarii eligibili ai cursurilor de pregatire sunt producatorii agricoli si proprietarii de terenuri forestiere, precum si alte persoane implicate in silvicultura, fermieri care se ocupa de piscicultura si acvacultura ca si alte persoane implicate in aceste activitati.

Competitia

Proiectele private trebuie sa dovedeasca viabilitatea economica si financiara. Pentru aceste proiecte, este necesar sa se dovedeasca existenta pietelor pentru produsele respective.

In cazul in care serviciile, furniturile si lucrarile costa mai mult de 10,000 Euros, beneficiarii trebuie sa obtina oferte de la cel putin trei furnizori.

Regula de minimis, conform legii in vigoare la nivel national, va fi aplicata pentru proiectele private depuse in cadrul masurilor 3.4 si 4.1. Astfel, orice finantare acordata unui potential beneficiar va fi limitata la 100,000 Euro pentru o perioada de trei ani.

Pentru proiectele publice, este necesar sa se demonstreze cum actioneaza si cum este folosit personalul competent, in cadrul investitiilor pentru sistemele de control avute in vedere.

Proiectele vor fi examinate din punct de vedere al eficacitatii economice (cost/ beneficiu).

Pe de alta parte, implementarea acestor proiecte va fi compatibila cu regulile achizitiilor publice, care vor respecta legislatia nationala, si cu regulile stabilite in Acordul Multianual de Finantare "Servicii, furnizari si contracte de munca incheiate in cadrul cooperarii comunitare pentru tarile terte".

Tabel nr. 3.21

Dispozitii financiare

*ajutorul de 100% poate fi aplicat proiectelor publice numai daca acesta nu genereaza un venit net semnificativ

**vor fi definite dupa un studiu finantat prin asistenta tehnica si dupa negocierea cu Comisia Europeana, inainte de 2002.

In conformitate cu Reglementarea Comisiei Europene nr. 1268/1999, o suma egala cu 2% din valoarea cofinantarii din partea Comisiei Europene poate fi destinata finantarii masurilor propuse la initiativa Comisiei pentru studii preliminare, vizite de studiu, evaluari si controale. Aceasta suma reprezinta un ajutor public, finantat integral de CE.

Adoptarea acquis-ului comunitar

Adaptarea legislatiei nationale la acquis-ul comunitar se va realiza dupa cum se specifica in fiecare masura.

Pentru masura 1.1, investitiile sprijinite trebuie sa fie conforme cu acquis-ul comunitar. Proiectele de prelucrare si marketing a produselor trebuie sa corespunda standardelor minime privind protectia mediului, igiena si bunastarea animalelor, in conformitate cu legislatia nationala.

Pentru masura 1.2, proiectele din sistemul de control vor apartine obiectivelor si strategiei de aderare la U.E. a sectorului respectiv si vor asigura armonizarea metodelor si tehnicilor de laborator cu cele folosite in U.E.

Exploatatiile agricole trebuie sa fie conforme cu standardele minime nationale referitoare la protectia mediului, igiena si bunastarea animala in momentul in care se ia decizia de finantare. Cand se vor introduce standardele minime referitoare la Acquis, decizia de finantare va fi conditionata de indeplinirea acestor noi standarde de catre exploatatie, pana la incheierea investitiei. In decursul perioadei de preaderare, standardele minime referitoare la protectia mediului, igiena si bunastarea animala trebuie adaptate conform Acquis-ului comunitar si investitiile trebuie sa respecte normele europne.

Conditiile detaliate cu privire la sprijinirea grupurilor de producatori, tinand cont de orientarile UE pentru tarile membre, vor fi transpuse in legislatia nationala. In Romania nu exista inca o legislatie specifica pentru grupurile de producatori, legislatie menita sa incurajeze infiintarea si functionarea acestora in conformitate cu reglementarile UE.

Planul SAPARD al Romaniei a fost creat in maniera de a facilita transpunerea in legislatia nationala si implementarea Directivei 2000 Natura si Nitrati. Zonele protejate existente vor fi luate in calcul pentru reteaua viitoare Natura 2000 a carei transpunere si implementare constituie o prioritate pentru Romania si va fi completata pana in anul 2002.

Ocuparea fortei de munca, integrarea femeilor si barbatilor si politicile pentru tineret

Beneficiarii (persoane fizice si/sau persoanle responsabile din cadrul organizatiilor) vor dovedi abilitati profesionale privind proiectele pe care doresc sa le initieze. Pregatirea profesionala in domeniul prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole trebuie demonstrata printr-o copie a diplomei emise de autoritatile competente sau printr-o declaratie care sa certifice faptul ca beneficiarul poseda competenta dobandita prin practicarea traditionala a unei meserii pe o perioada de cel putin trei ani, sau o declaratie pe propria raspundere care sa ateste ca beneficiarul proiectului va urma un curs de pregatire profesionala inainte de plata ultimei transe a finantarii.

Pentru masurile 3.1 si 3.4 se da prioritate proiectelor initiate de tineri agricultori (sub 40 de ani) si proiectelor initiate de femei, mai ales in cadrul masurii de diversificare a activitatilor economice. Mai mult, nu va fi facuta nici o discriminare intre barbati si femei, si nici fata de minoritati.

Politica de mediu

Se va acorda prioritate proiectelor care folosesc infrastructura existenta si care contribuie direct la imbunatatirea mediului.

In toate cazurile se va demonstra viabilitatea proiectului, precum si consecintele din punct de vedere a protectiei mediului. Conditiile de acceptabilitate a proiectelor - mai ales nevoia sau nu de studii de impact - cu privire la legislatia romaneasca sunt specificate in Legea nr. 137/1995, dupa cum se descrie in tabelul 3.22.

Pentru masura 2.2, proiectele din domeniul irigatiilor sau imbunatatirilor funciare vor fi implementate in zone geograifce prioritare fara valoare naturala ridicata si dupa elaborarea unui studiu de imapct asupra mediului.

Pentru masura 3.3, beneficiarul schemei de agromediu va trebui sa implementeze metode agricole durabile compatibile cu mediul si cu conservarea peisajului natural pe o perioada de cel putin cinci ani de la data incheierii contractului. In cazul aceastei masuri, priectele vor fi amplasate in zone sensibile din punct de vedere ecologic, iar schema va contine cel putin un obiectiv referitor la protectia biodiversitatii.

Natura 2000 si Directiva Nitrati

a) Natura 2000 va fi impusa de catre legislatia pentru dezvoltare, care se va adresa de asemenea politicii agricole. Legislatia zonelor protejate este in curs de aprobare.

Directiva 79/409/EEC privind conservarea pasarilor salbatice, ca si Directiva 85/411/EEC care amendeaza Directiva 79/409/EEC privind conservarea pasarilor salbatice, Directiva 91/244/EEC care amendeaza Directiva 79/409/EEC privind conservarea pasarilor salbatice, Directiva 94/24/EEC care amendeaza Anexa II a Directivei 79/409/EEC privind conservarea pasarilor salbatice, Directiva 79/49/EC care amendeaza Directiva 79/409/EEC privind conservarea pasarilor salbatice.

Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitaturilor naturale si flora si fauna salbatica.

Sunt transpuse in legislatie nationala urmatoarele :

Legea 5/2000 privind Planul de amenajare a teritoriului National - Sectiunea aIII a - Zone protejate, adoptata in 6 martie 2000 si publicata in MO Nr. 152 din 12 aprilie 2000

Legea 89/2000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea pasarilor de apa migratoare eurasiane-africane, adoptata in 10 mai 2000 si publicata in MO din 30/05.2000/236;

Legea 90/2000 pentru ratificarea Acordului de conservarea a liliecilor din Europa, adoptata in 10 mai 2000 si publicata in MO nr. 228 din 23/05.2000;

Legea 91/2000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea Cetaceelor in Marea Neagra , Marea Mediterana si in zona Coastelor Atlanticului, adoptata in 10 mai 2000 si publicata in MO nr. 239 din 30 mai 2000.

b) Transpunerea Directivei Nitrati se realizeaza sub implementarea unui proiect de agro mediu: "Reducerea poluarii din agricultura ", finantat de catre GEF/ Banca Mondiala

- Stadiul transpunerii: Directiva Consiliului 91/676/EEC referitoare la protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitrati proveniti din surse agricole.

A fost aprobata Hotararea de Guvern referitoare la aprobarea Planului de Actiune privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitrati proveniti din surse agricole (nr. 964/13.10.2000).

Studiul de impact asupra mediului

- Stadiul transpunerii: Directiva Consiliului nr. 85/337/EEC referitoare la evaluarea impactului asupra mediului produs de catre proiectele publice si private.

Draftul legii referitoare la Conventia ESPOO privind evaluarea impactului transfrontalier asupra mediului a fost aprobata de catre Guvern si transmisa Parlamentului spre adoptare.

Lista activitatilor care sunt supuse procedurii de evaluare a impactului acesteia asupra mediului pentru eliberarea acordului si/sau autorizatiei de mediu conform Legii 137/1995, republicata in anul 2000, Anexa II

Tabel nr. 3.22

Activitati ce vor fi evaluate pentru impact asupra mediului

Lista activitatilor care se suspun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului pentru obtinerea acordului si/sau autorizatiei de mediu se va completa de catre autoritatea centrala pentru protectia mediului (MAPPM) cu orice activitate noua, necunoscuta la data intocmirii listei.

Va fi intreprinsa o procedura de evaluare a impactului estimat al proiectelor asupra mediului, implicand autoritatile competente, in toate cazurile in care un impact semnificativ ar putea fi in limite rezonabile anticipat. Aceasta va decide daca este sau necesara elaborarea unui studiu de impact asupra mediului. Aceasta procedura de evaluare se poate baza pe o examinare a fiecarui caz in parte, sau pe anumite criterii - limita ce vor fi puse la dispozitia Comisiei Europene. In orice caz, proiectele prezentate in anexa I and II a Directivei 97/11 (care amendeaza directiva 85/337) vor fi supuse unui studiu de impact asupra mediului.

In cazul proiectelor in care un impact negativ semnificativ asupra mediului ar putea fi prevazut in limite rezonabile, si mai ales pentru acelea care acopera masurile 1.1, 1.2, 2.1, 2.2, 3.1, 3.4 si 3.5 trebuie obtinut un acord asupra proiectului de la autoritatea competenta de mediu (inclusive la nivel local). Este necesar a se oferi informatii cu privire la potentialele efecte negative asupra mediului (respectiv utilizarea terenului, utilizarea substantelor chimice, emisiuni atmosferice, poluare a apei si solului) si la metodele de atenuare a acestor effect, in special in zonele sensibile din punct de vedere al mediului.

4. Descrierea si efectele altor masuri

Alte programe comunitare

Corelarea Planului National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (NPARD) cu Planul National de Dezvoltare (PND);

Planul National de Dezvoltare este un document complex elaborat in conformitate cu Planul Romanesc de Aderare la Uniunea Europeana, cu Legea nr. 151/1998 privind dezvoltarea regionala in Romania si cu Reglementarea Consiliului nr. 1260/1999 privind coordonarea ajutorului financiar, mai ales cu art. Nr. 4 (concentrarea) si cu art. 5 (prioritati de finantare). Corelarea si coordonarea actiunilor si respectiv a alocarilor nationale cu cele din Planul National de Dezvoltare creeaza baza pentru programele PHARE, ISPA si SAPARD pentru perioada 2000-2002 si de asemenea pentru programul initial PHARE 2000. Planul National de Dezvoltare coreleaza si integreaza continutul urmatoarelor documente sectoriale (planuri/strategii): Planul National pentru transport; Planul National pentru Mediu; Strategia Nationala pentru Dezvoltarea Resurselor Umane. Planul National Romanesc pentru Dezvoltare vizeaza crearea unei baze pentru o noua viziune si politica de dezvoltare regionala. Potrivit acestui document, principiile strategice ale dezvoltarii regionale sunt:

Promovarea mecanismelor economiei de piata in toate regiunile in vederea imbunatatirii competitivitatii;

Promovarea unei noi dezvoltari spatiale si armonioase si a retelei de localitati;

Promovarea principiilor unei dezvoltari de durata;

Coordonarea initiativelor de dezvoltare regionala cu principiile nationale si cu orientarile europene.

Planul National pentru Dezvoltare pune accentul pe faptul ca "agricultura este in continuare pentru o lunga perioada de timp un sector strategic pentru Romania, datorita avantajelor naturale ale tarii si mediului economico social".

Planul National pentru Dezvoltare prezinta un tabel financiar pentru anii 2000 - 2002, unde este aratata integrarea PHARE, ISPA si SAPARD. O linie specifica a PND o reprezinta agricultura si dezvoltarea rurala sustinuta doar de SAPARD. Din document mai reiese ca pentru dezvoltarea resurselor umane in perspectiva vor contribui PHARE si SAPARD, dar SAPARD ii va sustine doar pe fermieri, pe proprietarii de paduri si pe alte persoane implicate in activitati agricole, iar PHARE ar putea contribui la formarea celorlalte persoane implicate in dezvoltarea rurala. Parteneriatul cu ANDR si cu Agentiile Regionale de Dezvoltare in implementarea programului SAPARD va reprezenta un mijloc de a aigura utilizarea unui singur instrument financiar pe proiect.

Pentru masura 1.2 sprijinul este asigurat in deplina complementaritate, atat din fonduri PHARE, cat si SAPARD.

Phare se concentreaza asupra urmatoarelor directii:

Consolidarea institutionala si legislativa nationale in acord cu cea europeana (Aquis-ul comunitar) referitoare la investitii;

Finalizarea masurilor si programelor aflate in desfasurare;

Modernizarea si operationalizarea punctelor multifunctionale de control la trecerea frontierei de stat (inclusiv cele referitoare la punctele de inspectie a sanatatii animalelor);

Proiecte de investitii mai mari de 2 milioane EURO (valoare eligibila).

SAPARD se va concentra, printre altele, asupra actiunilor mai mici de la nivel local pentru :

Infiintarea de noi laboratoare in sectorul public si privat;

Modernizarea, extinderea si dotarea cu echipamente a laboratoarelor existente publice si private;

Infiintarea unui sistem de retele informationale si de comunicare.

Pentru masura 4.1 Pregatirea profesionala, SAPARD va sprijini numai fermieri si detinatorii de paduri.

Masura de Asistenta tehnica prin programul SAPARD va finanta pregatirea profesionala pentru masura "Imbunatatirea prelucrarii si comercializarii produselor agricole", si PHARE va sprijini instruirea profesionala pentru beneficiarii care nu sunt agricultori din cadrul masurii "Diversificarea activitatilor economice".

In ceea ce priveste ISPA (Instrumentul pentru Politicile Structurale de Preaderare), acest instrument va sustine modernizarea infrastructurilor pentru transporturi si protectia mediului, numai pentru proiecte importante, pentru care costul total va fi peste 5 milioane EURO. Desi exista o diferenta bine separata intre cele doua instrumente financiare, ISPA si SAPARD, acesta din urmase va axa numai pe infrastructuri comunale mici (sub 1 milion EURO). Acesta va crea o corelare intre cele doua instrumente financiare pentru a evita o dubla finantare si a asigura o coordonare optima.

3.4.3.6. Zone acoperite de masuri specifice teritoriale

Pentru implementarea programului SAPARD, ca regula generala s-a adoptat aplicarea programului in spatiul rural definit conform Legii 2/1968. Spatiul rural este definit ca fiind teritoriul administrativ acoperit de comune. Aceasta inseamna ca cele 2.688 comune (NUTS 5) din Romania sunt eligibile, ceea ce inseamna ca Programul SAPARD se va aplica pe 89% din suprafata intregii tari.

Exista totusi, anumite exceptii, care sunt definite tinand cont de specificul strategiei si de specificul unor masuri.

(i)    Masuri eligibile in intreaga tara:

Ø      Imbunatatirea structurii publice pentru calitate, control veterinar, fitosanitar si alimentar, care sunt localizate in zonele urbane;

Ø      Prelucrarea pestelui, tinand cont de localizarea unitatilor existente din zonele urbane; prelucrarea altor produse agricole, pentru care proiectele pot fi amplasate si in spatiul urban, avand in vedere faptul ca majoritatea capacitatilor de prelucrare sunt localizate in spatiul urban. Pentru aceste proiecte se va finanta numai modernizarea capacitatilor existente. Se va acorda prioritate proiectelor amplasate in mediul rural.

Ø      Imbunatatirea pregatirii profesionale pentru beneficiarii care provin din mediul rural. Tinand cont de localizarea multora dintre institutiile responsabile pentru acesta masura, proiectele pot fi amplasate si in mediul urban.

Ø      Asistenta tehnica.

(ii)    Masuri eligibile in zone specifice:

Ø      Masuri de protectie a mediului agricol, care sunt axate pe areale identificate.

Ø      Masuri de management a resurselor de apa.

Pentru unele masuri, sa va acorda prioritate acelor proiecte care se desfasoara in zonele cu potential ridicat.

Masura 1.1 : in anexa 3, se mentionazea judetele cu potential ridicat in ceea se priveste prelucrarea si comercializarea produselor agricole pentru fiecare sector. Potentialul productiv este exprimat prin productia totala anuala obtinuta si numerul de intreprinderi de prelucrare.

Masura 3.1 : in anexa 3, se mentionazea judetele care au un mare potential productiv al produselor agricole din fiecare sector.

Masura 3.4 identifica de asemena in criteriile de selectie zonele specifice pentru diferite actiuni : servicii agricole, agroturism, acvacultura.

Este important de mentionat ca alegerea zonelor prioritare este in majoritatea cazurilor un criteriu de selectie si nu unul de eligibilitate, tinand cont de experienta insuficienta in ceea sa priveste dezvoltarea rurala. Asa cum conferinta de la Cork asupra dezvoltarii rurale a concluzionat, precum si propunerea Agenda 2000 privind politica dezvoltarii rurale, toate zonele rurale pot fi ajutate. Este de asemena importanta abordarea ascendenta bazata pe initiativa locala si privata.

5. Graficul masurilor si demararea lor

Implementarea masurilor programului SAPARD este prezentata in tabelul 3.23, ce cuprinde ponderea fiecarei masuri in totalul sumei propuse pentru fiecare an.

Tabel nr. 3.23

Graficul implementarii masurilor din Programul SAPARD

Total anual = 100%

*exprimat in cost total, procentajul de asistenta tehnica la initiativa CE reprezinta 1%. Totusi, conform Reglementarii Comisiei Europene nr. 1268/1999, o suma egala cu 2% din valoarea cofinantarii din partea Comisiei Europene poate fi destinata finantarii masurilor propuse la initiativa Comisiei pentru studii preliminare, vizite de studiu, evaluari si controale. Aceasta suma reprezinta un ajutor public, finantat integral de CE.

Acest tabel stabileste in mod clar prioritatea acordata in termeni financiari a 5 dintre masuri, care sunt cele mai importante pentru realizarea celor 4 prioritati mentionate anterior.

In stabilirea acestui grafic al masurilor, s-au respectat urmatoarele principii generale :

De a da un raspuns la numeroasele proiecte elaborate in cadrul programului SPP (Programul Special de Pregatire), care au demonstrat capacitatea existenta in zonele rurale pentru a intocmi proiecte. Aceste proiecte se pot constitui in ceea ce s-ar putea numi portofoliul de baza pentru masurile echivalente ale programului SAPARD, in masura in care ele respecta criteriile stabilite.

De a respecta logica dezvoltarii rurale prin sustinerea mai intai a infrastructurii rurale de baza, care este axa dezvoltarii economice ulterioare a activitatilor din spatiul rural.

De a promova proiecte pilot pentru urmatoarele cazuri:

Atunci cand cadrul legislativ sau institutional nu exista sau este imprecis formulat si nu poate fi implementat de la inceput in intreg campul de actiune al masurilor; dupa adaptarea cadrului legislativ si institutional, implementarea masurilor va creste;

Existenta altor surse de finantare pentru unele masuri si care pot fi folosite la inceput.

Principiile specifice pentru fiecare masura sunt descrise in tabelul 3.24.

Tabel nr. 3.24

Principiile si obiectivele masurilor SAPARD

6. Strategia de dezvoltare durabila a Romaniei "Orizont 2025"

In strategia de dezvoltare durabila a Romaniei "Orizont 2025", se precizeaza ca Romania va promova o agricultura cu un rol multifunctional si cu influenta dominanta in spatiul rural . Se subliniaza ca acesta trebuie sa devina un sector agricol competitiv care poate sa faca fata gradual pietei europene si mondiale si in care sa se practice metode de productie care sa protejeze mediul si sa fie capabil sa furnizeze produse de calitate si sigure pentru hrana populatiei si a animalelor.

Strategia precizeaza, de asemenea, obiectivele dezvoltarii durabile si complexe a spatiului rural, acestea fiind:

Dezvoltarea unei agriculturi performante in vederea cresterii nivelului economico-social al spatiului rural si asigurarea unei dezvoltari echilibrate in functie de potentialul agricol al fiecarei zones

Asigurarea unei infrastructuri rurale capabile sa sprijine dezvoltarea multifunctionala a sectorului agroalimentar din spatiul rural;

Diversificarea activitatilor agricole si non-agricole, dezvoltarea serviciilor in spatiul rural in vederea cresterii timpului de lucru si a prevenirii migratiei populatiei rurale, in special a tinerilor si femeilor;

Sprijinirea agriculturii ecologice si a masurilor de protejare si ocrotire a mediului inconjurator si de pastrare a ambientului natural;

Cresterea veniturilor si nivelului de trai al populatiei rurale.

In abordarea sectoriala a agriculturii, strategia prevede evolutii pozitive pana in anul 2025, comparativ cu anul 2004:

a.       in sectorul productiei vegetale:

se va diminua suprafata cultivata cu cereale, cu circa 24%;

vor creste suprafetele cu pomi fructiferi, cu circa 23%, si cu vii cu circa 11%;

culturile cu plante oleaginoase vor creste cu circa 42%, cele cu sfecla de zahar cu circa 62%, legumele de sera cu circa 15%, legumele de camp si solarii cu circa 3%;

cresteri spectaculoase vor avea suprafetele cultivate cu leguminoase, care se vor tripla, precum si cele cu plante textile, care vor creste de 50 ori;

plantele energetice vor ocupa circa 4% din suprafata agricola;

vor creste semnificativ suprafetele cultivate cu alte culturi, cum sunt: tutun, hamei, plante medicinale, flori;

asigurarea unui acces egal al producatorilor agricoli din sectorul vegetal la facilitatile ce se vor acorda in urma aderarii la Uniunea Europeana;

consumul de fructe si legume va creste considerabil, iar sortimentul de specii si soiuri se va diversifica, cu accent pe fructele rezultate dn culturile de arbusti fructiferi, iar la legume se va extinde productia celor timpurii, asigurand piata cu legume proaspete, pentru o perioada mai lunga din an;

cresterea productiei de cereale cu circa 60%, a celei de oleaginoase de peste 2,7 ori, a celei de legume de sera de peste 2,5 ori, iar a celei de sfecla de zahar aproape se va tripla;

cresterea productiei de fructe, cu circa 43%, de legume de camp, cu circa 26% si de struguri, cu circa 61%;

consolidarea suprafetei de vii pe rod in jurul valorii de 240.000 ha;

aplicarea unor programe de restructurare si reconversie privind retehnologizarea si modernizarea plantatiilor viticole si reconversia soiurilor existente prin supra altoire, defrisare si replantare;

promovarea cu prioritate, in noile plantatii, a soiurilor romanesti pentru vinuri de calitate competitive pe plan european: Feteasca neagra, Feteasca alba, Grasa, Tamaioasa romaneasca, Busuioaca de Bohotin, Francusa, Feteasca regala, Cadarca si Babeasca neagra;

cresterea ponderii vinurilor rosii, in raport cu cele albe, pana la 40%;

cresterea ponderii vinurilor de calitate DOC si cu indicatia geografica pana la 40% din totalul productiei de vin nobil;

cresterea numerica a asociatiilor de producatori mici si mijlocii si a participarii acestora la piata vinului.

Referitor la capitalul tehnic, in anexa este prezentata o previziune a evolutiei acestuia pana in anul 2025.

b.      in sectorul zootehnic:

la bovine:

ca urmare a aplicarii programelor de ameliorare si de imbunatatire genetica a calitatii materialului biologic de reproductie, efectivele totale de bovine vor creste cu circa 17%, dar vor scadea efectivele de vaci de lapte cu circa 6% in favoarea cresterii productiei medii de lapte pe cap de vaca furajata, cu circa 26%;

productia de carne de bovine in viu va creste cu circa 30%;

natalitatea se va stabiliza la 85%, concomitent cu cresterea numarului de vaci aflate in controlul oficial al productiei, cu peste 200%. Cresterea numarului de vaci insamantate artificial, cu peste 27% si cu cresterea numarului de tauri in testare in unitatile de tip SEMTEST, cu peste 250%.

La porcine:

ca urmare a aplicarii programelor de ameliorare si de imbunatatire genetica a calitatii materialului biologic de reproductie, atat efectivele de porcine, cat si productia de carne vor creste cu circa 67% si respectiv circa 81%.

la ovine

ca urmare a aplicarii programelor de ameliorare si de imbunatatire genetica a calitatii materialului biologic de reproductie, efectivele de ovine vor creste cu circa 45%, productia de lapte cu circa 54%, iar productia de carne cu circa 50%;

cresterea efectivelor aflate in controlul oficial al productiei cu peste 300%;

modificarea structurii de rasa prin cresterea ponderii raselor specializate pentru productia de carne si lapte.

la pasari

cresterea efectivelor de pasari cu circa 43%;

productia de carne in viu se va dubla;

productia de oua va creste cu circa 67%.

miere

cresterea productiei de miere cu circa 47%.

c.       in sectorul industriei alimentare, se prevede:

cresterile cele mai spectaculoase vor fi: de peste 2 ori la unt; de peste 2,5 ori la branzeturile de consum; de peste 3 ori la laptele de consum si produsele lactate; de peste 3 ori la conservele si semiconservele din peste;

volumul produselor procesate va fi mai mare cu circa: 30% la carne de bovine; 34% la carne de pasare; 28% la uleiuri rafinate; 20% la margarina; 50% la conservele de legume; 80% la conservele de fructe; 57% la vin.

Toate aceste evolutii productive pozitive vor avea ca efect imbunatatirea consumului alimentar, atat in plan cantitativ, cat mai ales calitativ, asa cum reiese din tabelul 3.25

Tabel nr. 3.25

Consumul de produse agricole si alimentare pe locuitor

In perspectiva anului 2025, economia agroalimentara a Romaniei va avea un profund caracter comercial, deoarece majoritatea covarsitoare a entitatilor care o vor compune vor produce numai pentru piata. In aceste conditii, evolutiile pozitive ale cantitatilor de produse destinate pietelor, respectiv consumului alimentar al populatiei din Romania, nu pot avea loc fara o evolutie pozitiva a comertului cu aceste produse, fapt confirmat, de altfel, de urmatoarele estimari privind cresterea acestuia: cu 51% la bovine si ovine; cu 23% la seminte de floarea soarelui, triplarea cantitatii de ulei de floarea soarelui; cu 46% la vin; cu 80% la miere naturala; triplarea cantitatii de legume si fructe de padure; cu 67% la nuci; de aproape 6 ori a cantitatii produselor de morarit; triplarea cantitatii de sucuri din fructe si legume.