Structura Parlamentului

Structura Parlamentului

Adunarea Constituanta a avut de optat cand a redactat si aprobat proiectul de Constitutie intre un parlament unicameral si unnul bicameral, in privinta structurii adunarii legiuitoare. De regula, in statele moderne se intalneste organizarea bicamerala in cazul statelor federale, iar structura unicamerala este specifica statelor unitare, structura legislativului aflandu-se in stransa legtura cu structura de stat. In aceste conditii era de asteptat ca Adunarea Constituanta sa opteze pentru o structura unicamerala a parlamentului, inspirandu-se din experienta altor state cu o istorie constitutionala bogata. Insa Adunarea Constituanta a optat pentru un parlament bicamerala intrucat s-a apreciat ca aceasta structura este de natura sa asigure o calitate sporita a procesului legislativ, continuandu-se astfel traditia constitutionala romana din perioada monarhiei, intrerupta de regimul autoritar al lui Carol al II-lea. Aceasta optiune a Adunarii Constituante a fost anticipata de actul normativ in baza caruia au fost organizate alegerile din mai 1990.

Structura bicamerala a Parlamentului Romaniei este consacrata in Constitutia din 2003 in art. 61 alin. 2 ,unde se prevede: "Parlamentuleste alcatuit din Camera Deputatilor si Senat".Ambele camere sunt alese prin vot universal, egal, direct si liber exprimat, in aceasta privinta cele doua camere fiind nediferentiate. Doua elemente distinctive intre cele doua Camere sunt varsta pe care o persoana trebuie sa o fi implinit pentru a fi aleasa (23 ani pentru Camera Deputatilor si 35 ani pentru Senat) si numarul mai mic al senatorilor fata de deputati. Aceasta din urma situatie poate avea drept consecinta anularea faptica a semnificatiei votului senatorilor atunci cand cele doua Camere decid impreuna. Conform Constitutiei numarul membrilor Camerelor este hotarat prin lege ordinara, avandu-se in vedere populatia tarii, norma de reprezentare fiind mai mare la Senat decat la Camera Deputatilor. O alta distinctie importanta intre cele doua Camere, facuta chiar de textul constitutional este data de reprezentarea organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, care au dreptul la un mandat de deputat, nu si de senator.

Daca prin Constitutia din 1991, Adunarea Constituanta nu a reusit sa justifice adoptarea sistemului bicameral decat prin faptul ca inlatura despotismul parlamentului, neexistand o diferentiere serioasa a atributiunilor celor doua Camere, dupa revizuirea Constitutiei din anul 2003 suntem in prezenta unui bicameralism bine diferentiat, cel putin in materia competentelor legislative ale Camerei Deputatilor si Senatului .