TRATATUL INTERNATIONAL

TRATATUL INTERNATIONAL

Definitie, denumire, clasificare

Tratatul este un act juridic incheiat de state sau alte subiecte de drept international, prin care se creeaza, se modifica sau se sting raporturi juridice internationale.

In anul 1975 a fost descoperit un tratat incheiat cu 2500 de ani inainte, intre regatul Ebla si regatul Aboussal. Locuitorii Siriei, Egiptului si regatului Canaanului nu erau considerati populatii si teritorii arabe. Azi sunt in vigoare mii de tratate, in cele mai diverse domenii. La Liga Natiunilor exista peste 5000 de tratate incheiate, iar la ONU, peste 35000.

Organismele internationale sunt create prin tratate. Drepturile si obligatiile sunt atribuite statelor prin tratate. Multe probleme si diferende internationale sunt reglementate prin tratate. Rezultatele unor negocieri complexe asupra unor porbleme sociale, economice, de mediu, de securitate, si altele, sunt incorporate in tratate.

Pentru a fi un izvor de drept, tratatele trebuie sa fi intrat in vigoare, sa indeplineasca cerintele de validitate stabilite de normele dreptului international, si sa nu isi fi incetat existanta.

Exista cerinta ca statele sa isi fi dorit sa incheie un tratat. In practica internationala, au fost adoptate acte concertate, cu caracter conventional: declaratii si comunicate comune; declaratii si rezolutii adoptate in cadrul organizatiilor, acte finale (Actul final al Conferintei pentru Securitate si Cooperare in Europa). Fara a fi tratate internationale, aceste acte concertate au in anumite conditii consecinte in plan juridic si reprezinta acte ale practicii internationale care au semnificatia lor in formularea normelor cutumiare.

Astazi, tratatul este instrumentul privilegiat al rapoartelor internationale, la care statele recurg in toate domeniile. Tratatele au importanta lor practica. Conventia de la Viena (1969) asupra dreptului tratatelor reprezinta o importanta opera de codificare; cuprinde cadrul juridic de elaborare a tratatelor internationale. Conventia de la Viena reprezinta un veritabil cod al tratatelor. Ea sistematizeaza normele cutumiare preexistente, obligatorii pentru toate statele, indiferent daca au ratificat-o sau nu. A fost urmata de alta Conventie de codificare, in 1986, privind tratatele incheiate de organismele internatioanle, ale carei prevederi le preiau pe cele din 1969.

Cele doua conventii definesc tratatul ca fiind un acord international incheiat in scris intre state, organisme internationale, guvernate de dreptul international, fie ca acest aport e consemnat intr-un instrument unic, ori in mai multe instrumente conexe.

Denumirea de "tratat" e data de obicei actelor prin care sunt reglementate domenii importante ale relatiilor internationale: domeniul politic (tratate de pace, prietenie, arbitraj, conciliere); economic (tratate de comert, navigatie, etc.).

Prin conventii se reglementeaza relatiile dintr-un domeniu special. Ex: Conventia din 1969 asupra dreptului tratatelor.

Denumiri

Pactele

Pactele desemneaza o intelegere cu caracter deosebit de solemn care reglementeaza un domeniu al relatiilor politice dintre state: Pactul Briand-Kellog (1928), Pactul Ligii Natiunilor.

Actul general

Este una cord multilateral care stabileste normele intr-un domeniu al relatiilor internationale sau un anumit regim juridic: Actul general de la Bruxelles (1890) privind interzicerea comertului cu sclavi; Actul general din 1929 privind reglementarea pasnica a diferendelor.

!A nu se confunda cu Actul final - un document cu acre se incheie conferintele internationale, care nu este un act juridic.

Statutul

Actul prin care se constituie organizatii sau organisme internationale, sau se stabileste un regim international: Statutul de la Geneva (1923) privind regimul international al porturilor maritime; Statutul Dunarii (1921); Statutul Curtii Internationale de Justitie.

Acordul

Termenul cel mai general aplicat actelor incheiate in diverse domenii.

Protocolul

Denumire aplicata documentelor accesorii la un tratat, pentru a-l preciza, aplica, prelungi, completa, modifica. Poate fi si un act juridic de sine statator. Ex: Protocolul de la Geneva (1925) pentru interzicerea gazelor asfixiante, toxice, si a mijloacelor biologice. Se numeste protocol si procesul-verbal privind dezbateriel unor conferinte, sau privind constatarea schimbarii sau depunerii instrumentelor de ratificare.

Schimbul de note (acord in forma simplificata)

Acordul de vointa intre state prin note sau scrisori identice, folosite in cele mai diverse domenii, pentru reglementarea mai rapida a raporturilor dintre state.

Compromisul

Un acord intre state pentru a transmite unei instante arbitrale sau juridice inetrnationale problemele litigioase dintre ele.

Modus vivendi

Actul care urmareste reglementarea provizorie a unor probleme, incheiat de obicei cu intentia de a fi inlocuit ulterior printr-un tratat sau un acord pe o durata mai indelungata.

Declaratia

Document multilateral prin acre se fixeaza reguli de conduita sau puncte de vedere comune ce urmeaza a deveni reguli de conduita (ex: Declaratia de la Londra (1909) cu privire al dreptul razboiului maritim; Declaratia cu privire la libertatea Laosului (1962)).

Gentlemen s Agreement

Este o denumire folosita pentru acorduri incheiate in forma orala. Au aceeasi valoare ca un acord scris.

Clasificarea tratatelor

Dupa numarul de participanti:

Tratate bilaterale (incheiate de 2 state sau organizatii internationale)

Tratate multilaterale(la care participa mai mult de 2 subiecte de drept international). Ex : Conventia Dunarii

restranse

generale

Dupa termenul de validitate:

Tratate cu termen (cu aplicare limitata pana la o anumita data)

Tratate fara termen (a caror expirare nu e legata de o anumita data). Ex: tratatul privind protectia victimelor de razboi

Tratate cu termen, dar cu posibilitatea prelungirii prin tacita reconductie (daca o parte nu le denunta intr-un anumit termen)

Dupa criteriul posibilitatii de aderare:

Tratate deschise (marea majoritate a tratatelor multilaterale)

Tratate inchise (alte state nu pot adera decat cu consimtamantul statelor participante: Tratatul Nord-Atlantic).

Dupa criteriul continutului (a obiectului):

Tratate politice

Tratate de alianta (statele isi asuma obligatia de a actiona in comun in scopul apararii)

Tratate de asistenta mutuala (statele se angajeaza sa isi acorde reciproc ajutor militar in cazul in care una e victima unui atac armat)

Acorduri regionale de asiatenta mutuala (ajutor reciproc impotriva agresiunilor: Pactul Nord-Atlantic, Tratatul de la Varsovia)

Pacte sau tratate de neagresiune (partile se angajeaza sp se abtina de la orice atac armat)

Tratate de neutralitate (se instituie neutraliatatea permanenta sau in timp de razboi)

Tratate de pace (se pune capat unei stari de razboi)

Conventii cu privire la definirea agresiunii

Tratate economice

Conventii comerciale (atatele isi acorda reciproc un anumit regim economic-comercial, privind importul, exportul, tranzitul, depozitarea de marfuri, regimul vamal, etc.)

Acorduri privind transportul in toate domeniile

Acorduri privind protectia investitiilor

Etc.

Tratate culturale si de colaborare tehnico-stiintifica

Acorduri de colaborare si de schimburi culturale

Programe de schimburi culturale

Acorduri privind deschiderea de centre culturale, biblioteci, institute, etc.

Tratate in probleme juridice

Tratate de asiatenta juridica in cauze civile, penale si familiale

Conventii consulare

Conventii de extradare

Conventii pentru scutirea de vize sau simplificarea acordarii acestora, etc.

Dupa forma in care sunt incheiate:

Forma solemna

Forma simplificata (prin achimb de note sau de scrisori: deschiderea unei ambasade sau a unui consulat)