UNIUNEA EUROPEANA - PREZENT SI PERSPECTIVE

UNIUNEA EUROPEANA - PREZENT SI PERSPECTIVE

o          Uniunea Europeana  - continut, mecanisme de functionare.

Tratatele economice semnate inainte de 1967 au urmarit promovarea dezvoltarii economice si ridicarea nivelului de trai al oamenilor, evitarea razboiului si intarirea pacii si libertatii, avand ca scop crearea unei legaturi cat mai stranse intre popoarele Europei. La inceput, Comunitatile-CECO (Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului, infiintata la 9 mai 1950) , pe de o parte, si CEE si EURATOM (infiintate prin Tratatul de la Roma din 25 martie 1957), pe de alta parte, aveau institutii proprii. Ele s-au unit in 1967 si au format actuala Comunitate Europeana, cunoscuta in prezent sub numele de Uniunea Europeana.

Una din conditiile fundamentale pentru a deveni membru al U.E. este existenta unui guvern pluralist, democratic ceea ce nu caracteriza Grecia (in timpul regimului militar), Spania si Portugalia inainte de 1970.

Prevederile Tratatului de la Roma au fost completate de Conferinta la nivel inalt a tarilor membre in octombrie 1972 , la Paris, cand a fost adoptata asa numita "Declaratie in 16 puncte".

{n aceasta declaratie s-au prevazut printre altele si :

Formarea Uniunii Economice si Monetare,

Politica regionala,

Politica sociala,

Problemele mediului inconjurator,

Politica energetica,

Locul CEE pe plan international,

Ajutorul pentru lumea a-III-a,

8. Liberalizarea comertului si politica comerciala comuna fata de tarile socialiste

9. Consolidarea institutiilor CEE,

10. Constituirea U.E.

{n 1973, tot la Paris, a fost semnat tratatul de fuziune a celor trei Comunitati marcandu-se astfel a treia etapa a integrarii Vest-Europene.

{n baza acestui Tratat s-a format un ansamblu integrationist alcatuit din cele trei componente, (CEE, CECO, EURATOM) devenind Comunitatile Europene cu aceleasi organe si acelasi buget.

Structura institutionala a Comunitatilor cuprinde

1. Consiliul European - reprezinta instanta suprema in care statele membre sunt reprezentate la cel mai inalt nivel. Acest Consiliu stabileste liniile directoare ale activitii Comunitatii      2. Comisia Comunititii Europene - alcatuita initial din 16 membrii ,alesi pe o perioada de patru ani, insa in formula Comunitatii cu 15 membri, numarul membrilor acestei Comisii a crescut la 20. Ea este un organ de executie si control care vegheaza la corecta aplicare a deciziilor lor. Ea este aceea care reprezinta Comunitatea Europeana in raport cu restul lumii. . 3. Consiliul Ministerial - este organul investit cu putere de decizie efectiva, cuprinde cate un ministru din partea fiecarei tari si rezolva problemele de politica curenta.

4. Parlamentul European - este organul deliberativ care aproba proiectele de legi constituit nu dupa criteriul reprezentarii nationale ci dupa apartenenta deputatilor la diferite partide politice.

5. Curtea de Justitie

Ca institutii consultative, dispun de un Comitet Economic si Social, un Comitet Monetar, un Comitet al {nteleptilor din care fac parte personalitati desemnate de fiecare tara membra, si pe langa acestea, au mai fost organe comune ca : Banca Europeana de Investitii care asigura fonduri, in special pentru regiunile mai putin dezvoltate din cadrul Comunitatii si Fondul Social Mondial, menit sa reglementeze unele probleme de munca si angajare a fortei de munca.

Mai tarziu, prin Tratatul de la Maastricht, s-a adaugat la structura institutionala : Curtea de Conturi, un Comitet al Regiunilor, asa zisul Sistem European al Bancilor Centrale (S.E.B.C.) si Banca Centrala Europeana (B.C.E.)

{nca din anii i70, in cadrul Comunitatii au aparut preocupari de actualizare a prevederilor Tratatului de la Roma. Unele dintre ele, cum ar fi planul Werner sau raportul Tindemans, nu au putut fi aplicate si in 1985 s-a adoptat asa numita Carte Alba, iar in 1986 Actul Unic Vest European, care a intrat in vigoare la 1 iulie 1987. Aceste doua documente au stat la baza reformei Tratatului de la Roma vizand in principal

Realizarea unei piete interne unice in cadrul CEE.

intarirea cooperarii monetare in sensul consolidarii Sistemului Monetar European, intrat in vigoare in 1979 prin care s-a stabilit unitatea monetara de cont - ECU.

Armonizarea politicii economice si sociale.

Ordonarea eforturilor de cercetare si dezvoltare tehnologica.

Modificarea sistemului de vot in cadrul institutiilor comunitare, in sensul ca votul prin majoritate calificata sa inlocuiasca votul prin unanimitate.

O alta etapa importanta in evolutia procesului integrationist o constituie semnarea Tratatului de la Maastricht, cunoscut si sub denumirea de Tratatul asupra Uniunii Europene . Tratatul a fost semnat in 1992 si a intrat in vigoare la 1 noiembrie 1993, prin el fiind creata Uniunea Europeana.

Conform tratatului, U.E. este fondata pe Comunitatile Europene completate de politici, de forme de cooperare stabilite chiar prin tratat.

Obiectivele U.E. sunt definite in modul urmator :

1. Promovarea progresului economic si social echilibrat si durabil prin crearea unui spatiu fara frontiere interioare prin stabilirea unei Uniunii Economice si Monetare care comporta o moneda unica - ECU.

2. Afirmarea identitatii uniunii pe scena internationala prin promovarea unei politici externe si de securitate comuna, inclusiv a unei politici comune de aparare.

3.{ntarirea protectiei si sprijinirii intereselor cetatenilor statelor membre prin instaurarea unei cetatenii a Uniunii.

4.Dezvoltarea unei cooperari stanse in domeniul justitiei si afacerilor interne

5.Mentinerea integrala a legislatiei comunitare si dezvoltarea acesteia in scopul examinarii masurii in care politica si formele de cooperare instituite prin Tratat vor trebui revizuite pentru a asigura eficacitatea mecanismelor si institutilor comunitare.[3]

Aceste obiective trebuie realizate pe baza principiului subsidiaritatii care este definit in Tratat in felul urmator : "Comunitatea actioneaza in limitele componentelor ce ii sunt conferite si obiectivelor stabilite prin Tratat. {n domeniile care nu tin de competenta sa exclusiva, Comunitatea nu intervine. Ea intervine numai daca obiectivele actiunii nu pot fi realizate la nivel national sau local".

1.2. Tratatul de la Maastricht -

piatra de hotar pe calea integrarii europene

{n decembrie 1991, Consiliul European al sefilor de state si de guverne s-au reunit la Maastricht (Olanda), unde au luat masuri decisive in vederea crearii U.E., punand astfel o piatra de hotar pe calea integrarii europene.

Uniunea este fondata pe Comunitatea Europeana si intregita de noi forme de cooperare. {n consecinta, tratatul asupra U.E. a intrat in vigoare dupa ce a fost ratificat de toate statele membre, la 1 noiembrie 1993. Tratatul care stabileste C.E.E. a fost modificat si extins in mare masura de catre Tratatul de la Maastricht, devenind o adevarata "constitutie" pentru U.E.

Tratatul asupra U.E. prevede :

Calitatea de cetatean al Uniunii : toti cetatenii statelor membre sunt cetateni ai Uniunii. Fiecare cetatean al Uniunii are dreptul :

sa se deplaseze si sa-si stabileasca domiciliul in mod liber pe teritoriul statelor membre,

sa voteze si sa candideze la alegerile municipale si europene care se desfasoara in statul in care isi are domiciliul,

sa fie protejat de autoritatile diplomatice sau consulare ale oricarui stat membru,

sa se adreseze Parlamentului si avocatului poporului cu petitii.

Uniunea Economica si Monetara     

Uniunea Economica : liniile generale ale politicii economice ale statelor membre si ale comunitatii sunt adoptate de catre Consiliul de Ministri, care, in acelasi timp supravegheaza evolutia economiei in fiecare stat membru si in Comunitate. Daca aceasta politica nu corespunde directivelor sau risca sa puna in pericol functionarea Uniunii Economice si Monetare, Consiliul ia masuri in consecinta, statele membre vor incerca sa evite deficite guvernamentale excesive.

Actiunile din domeniul economic cuprinse in Tratatul de la Maastricht sunt [4]:

eliminarea intre statele membre a taxelor vamale si restrictiilor cantitative la intrarea si iesirea marfurilor ;

o piata interna caracterizata prin abolirea intre statele membre a obstacolelor in calea liberei circulatii a marfurilor, persoanelor, serviciilor si a capitalurilor ;

politici comune in domeniile : comercial, al agriculturii, pescuitului, transportului, mediului ;

un regim care sa asigure ca in interiorul pietei interne, concurenta sa nu fie deformata ;

apropierea legislatiilor nationale intr-o masur, necesara functionarii pietei comune ;

intarirea competitivitatii industriei comunitatii ;

promovarea cercetarii si dezvoltarii tehnologice ;

incurajarea stabilirii si dezvoltarii de retele transeuropene;  

asocierea tarilor si teritoriilor de peste mari ;

contributii la intarirea protectiei consumatorului ;

masuri in domeniul energiei si protectiei civile.

Uniunea Monetara - la inceputul fazei finale a U.E.M. (cel tarziu pana la 1 ianuarie 1999), U.E. va avea o singura politica monetara. Va exista, de asemenea, un singur etalon monetar - EURO - si o singura institutie, Banca Centrala Europeana, care va forma impreuna cu bancile centrale ale statelor membre Sistemul European al Bancilor Centrale (S.E.B.C.).

Trecerea la uniunea monetara a fost proiectata a se realiza in trei etape :

prima etapa a fost prevazuta sa se incheie la finele anului 1993 si a inclus ratificarea de catre Parlamentele Nationale a Tratatului de la Maastricht, inlaturarea totala a barierelor din calea circulatiei capitalurilor, coordonarea mai buna a politicilor economice individuale si intensificarea cooperarii intre bancile centrale.

a doua etapa inceputa la 1 ianuarie 1994 a debutat cu programe multilaterale pentru evitarea unei rate ridicate a inflatiei si producerea deficitului bugetar. {n aceasta etapa a fost creat Intitutul Monetar European cu sediul la Frankfurt avand ca principale sarcini ordonarea politicilor monetare in vederea asigurarii stabilitatii preturilor, supravegherea Sistemului Monetar European si pregatirea cadrului pentru o moneda unica EURO, administrata de o viitoare banca central - europeana.

a-III-a etapa a inceaput la 1 ianuarie 1997 si s-a incheiat in 1999. {n aceasta etapa au intrat in functiune Sistemul European al Bancilor Centrale alcatuit din Banca Centrala Europeana si Bancile Nationale ale Statelor Membre si a fost adoptata moneda unica, EURO.

Programul pentru introducerea acestei monede a fost stabilit la sesiunea Consiliului European de la Madrid, din decembrie 1995 si prevede[5] :

Faza A - pentru 1998 insemnand lansarea Uniunii Economice si Monetare. {n aceasta faza realizandu-se nominalizarea primului grup de tari care iau parte la Uniunea Monetara ; s-a infiintat Banca Centrala Europeana ; precizandu-se data inceperii productiei de EURO bancnote si monede.

Faza B - 1999-2001 insemnand intrarea in functiune a Uniunii Monetare. Astfel la 1 ianuarie 1999 au fost stabilite ratele de schimb intre EURO si monedele nationale ; EURO devenind o moneda deplin operationala, sa fie creat S.E.B.C., iar firmele implicate in comertul international sa inceapa sa lucreze in EURO.

Faza C - 1 ianuarie 2002 ar trebui sa insemne trecerea definitiva la EURO. Nu mai tarziu de 1 ianuarie 2002 si in timpul unei perioade de 6 luni monedele nationale vor trebui scoase din circulatie si inlocuite cu bancnote si monede EURO.

Conform datelor din tabelul urmator, zona economica in care va functiona EURO va fi a celui mai mare bloc din lume

Tabel 1

Ponderea principalelor valute pe plan mondial in1998.

* - fara a include comertul in interiorul U.E.

Sursa : European Commission : Economic Papers, nr.125, pag. 36

Astfel, moneda europeana EURO, concureaza dolarul american, care nu avea contracandidat de cateva decenii, pe plan mondial.

Europa va detine o pozitie-cheie pe plan mondial si mai larga pe plan economic. {ntr-o economie globalizata si cu economii aflate in interdependenta, impactul EURO se va manifesta si asupra unor terte piete cu influente economice si monetare.

Pana acum, dolarul a jucat rolul central in tranzactiile financiare si comerciale. Tranzactiile comerciale aveau loc in 1997, in proportie de 47,6 % in dolari , fata de 15,5 % cat detineau tranzactiile in marci germane.

Pozitia de valuta internationala a EURO depinde de faptul daca va fi folosita ca valuta in tranzactie intre state care nu sunt membre ale Uniunii Europene.

Dolarul joaca un rol extins pe scena intregii planete, valoarea tranzactiilor comerciale in dolari este de aproape patru ori mai mare decat volumul exportului SUA. Marca germana mai are un drum lung de strabatut pentru a ajunge la nivelul de internationalizare al dolarului, volumul tranzactiilor in marci germane este doar cu 60 % mai mare decat volumul exporturilor germane.

Importanta comertului exterior al U.E. este data de desfasurarea tranzactiilor cu alte state in monedele statelor membre U.E., iar in prezent in moneda EURO.

Odata intrata in circulatie, suma primita pentru exporturile Uniunii Europene va fi in crestere considerabila in aceasta moneda, adica veniturile comunitare se vor incasa in EURO. Dolarul detine pozitia prima in procesul de investitii si in ceea ce priveste emiterea de hartii de valoare.

Mai mult de 1/3 din obligatiunile internationale care sunt in circulatie au valoarea nominala exprimata in dolari americani, fata de 1/6 din volumul acestora cu valoarea nominala exprimata in yeni si numai 12 % in marci germane.

Se astepta ca EURO sa joace un rol mai important decat l-au jucat valutele care intra in componenta sa "pe bucatele". Rolul EURO va fi de a insuma valutele respective pentru a crea o moneda unica, puternica.

Pe termen lung insa, piata unica europeana va avea in circulatie obligatiuni, actiuni si alte hartii de valoare care vor fi la fel de lichide, asa cum este astazi dolarul american. (vezi tabelul urmator)     

Tabel 2

EURO ca valuta mondiala in anul 2010(%)

Sursa : Deutsche Bank Research : FWU Monitor, nr.48/1998.

Pe termen scurt se anticipeaza o schimbare a investitiilor de portofoliu atat in sectorul public, cat si in cel privat, din marci germane in dolari , care nu vor fi transferate in EURO pentru un timp.

Pe termen mediu se prognozeaza o egalitate intre EURO si dolar pe pietele financiare internationale.

Dolarul joaca inca un rol esential pe plan mondial. Dar si acum, U.E. este la fel de solida economic ca si SUA. Cele 15 state membre ale U.E. au impreuna un PIB de 8400 mild dolari si o pondere de 20, 9 % din comertul mondial, in timp ce SUA au un PIB de 3700 mild dolari si o pondere de 19,6 % din comertul mondial.

Un EURO puternic fata de alte valute, poate prezenta un element de stabilitate pentru sistemul financiar global. Va fi imposibil de atins acest obiectiv, daca nu vor exista relatii de cooperare inter-valutare. {n acelasi timp, o stabilire valutara a cursului de schimb al EURO fata de restul lumii, poate duce la slabirea fortelor protectioniste in cadrul U.E.

Pe termern lung, EURO se va impune pe plan comercial si financiar, facand ca U.E. sa fie principalul pol de stabilitate economic din lume, iar pozitia dolarului va fi puternic concurata, suprematia sa fiind in pericol.

De la inceputul acestei faze toate tranzactiile care se desfasoara in numerar vor fi nominalizate in EURO. Trecerea definitiva la moneda unica se va finaliza la 1 iulie 2002 prin eliminarea monedelor nationale.

Tratatul de la Maastricht prevede ca pentru a adera la Uniunea Monetara si Economica o tara membra a U.E. trebuie sa indeplineasca patru criterii de convergenta [7]:

1.{n legatura cu stabilitatea preturilor prevede ca nivelul ratei inflatiei dintr-o tara sa nu depaseasca cu mai mult de 1,5 % rata inflatiei inregistrata de cel mult trei dintre tarile membre cu performanta cea mai buna in privinta stabilitatii preturilor.

2.{n legatura cu finantele publice, deficitul bugetar planificat sau efectiv al guvernului sa nu depaseasca 3 % din PIB in preturi curente, iar datoria guvernamentala sa nu depaseasca 60 % din PIB in preturi curente.

3.Criteriul stabilitatii cursului de schimb in care se precizeaza ca marjele de fluctuatie ale cursului sa oscileze intre

4.{n ce priveste rata dobanzii, aceasta nu trebuie sa depaseasca 2% din ratele dobanzilor a trei tari membre cu performante optime in privinta stabilitatii preturilor.

Uniunea Politica cu urmatoarele componente :

-o politica de securitate comuna care cuprinde formularea pe termen lung a unei politici de aparare, procesul Conferintei asupra Securitatii si Cooperarii in Europa (CSCE) ; dezarmarea si controlul armelor in Europa,

-cresterea rolului Parlamentului European,

-sporirea competentei Comunitatii,

-o politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne, ca de exemplu : emigratie, azil, vize. Un birou european de politie (EUROPOL) a fost creat in scopul organizarii schimbului de informatii asupra drogurilor la nivelul celor 15 state membre.

Actul Unic European din 1987 care a facilitat crearea Pietei Unice si cinci ani mai tarziu si Tratatul de la Maastricht, cu angajamentul de creare a U.E. si a uniunii politice, demostreaza ca mersul catre U.E. este acum ireversibil.

{n conformitate cu Tratatul de la Maastricht a fost initiata Conferinta Interguvernamentala a U.E. ca forum in care pot fi determinate amendamente la tratatele existente sau pot fi semnate noi tratate.

Conferinta s-a desfasurat in trei etape, respectiv : martie 1996, la Torino ; decembrie 1996, la Dublin ; iulie 1997, la Amsterdam.

Aceasta Conferinta a dezbatut problemele privind extinderea U.E. in est si sud, ajungand in final la un nou Tratat asupra U.E. semnat la 2 octombrie 1997 la Amsterdam de unde si denumirea de Tratatul de la Amsterdam care inlocuieste Tratatul de la Maastricht.

Tratatul de la Amsterdam marcheaza o noua etapa in procesul de creare a unei uniuni tot mai puternice intre popoarele Europei, in care deciziile se iau respectandu-se cat mai mult principiul cel mai apropiat de optiunea cetatenilor.

Prin prezentul tratat U.E. doreste sa promoveze progresul economic si social al populatiei europene, tinandu-se cont de principiul dezvoltarii durabile si in cadrul desavarsirii pietei interne, al intensificarii, al protectiei mediului inconjurator si se pun in aplicare politicile care asigura progresul paralel in integrarea economica si celelalte domenii.

U.E. isi fixeaza ca obiective :

- promovarea progresului economic si social precum si a unui nivel ridicat in ceea ce priveste asigurarea cu locuri de munca, realizarea unei dezvoltari echilibrate si durabile mai ales prin crearea unui spatiu fara frontiere interioare, prin intarirea coeziunii economice si monetare care comporta o moneda unica, in conformitate cu dispozitiile prezentului Tratat.

- afirmarea identitatii pe scena internationala, mai ales prin punerea in aplicare a unei politici externe si de securitate comuna, inclusiv definirea progresiva a unei politici comune de aparare, care ar putea duce la o aparare comuna.

- intarirea protectiei drepturilor si intereselor cetatenilor statelor membre prin instaurarea unei cetatenii a Uniunii.

- mentinerea si dezvoltarea Uniunii ca zona de libertate, securitate si justitie in interiorul careia se asigura libera circulatie a persoanelor in legatura cu masurile corespunzatoare in ceea ce priveste controlul la frontierele externe, azilul, emigrarea precum si prevenirea criminalitatii si lupta impotriva acestui fenomen.

- mentinerea integrala a legislatiei comunitare si dezvoltarea acesteia in scopul examinarii masurii in care politicile si formele de cooperare instituite prin prezentul Tratat ar trebui revizuite in vederea asigurarii eficientei mecanismelor si institutiilor comunitare.

Obiectivele U.E. sunt atinse in conformitate cu dispoitiile prezentului Tratat, in conditiile si conform ritmurilor prevazute in acest scop, respectandu-se principiul subsidiaritatii.

1.3. Necesitatea consolidarii U.E.

U.E. numara 15 state membre cu o populatie de 370 de milioane locuitori si reprezinta cel mai mare teritoriu comercial din lume.

Cresterea rapida a puterii economice si a influentei U.E. asupra evenimentelor mondiale a facut ca aceasta sa devina unul dintre cei trei parteneri de frunte pe scena mondiala.

Date fiind putinele resurse naturale, economia sa depinde de comertul mondial liber si de aceea ea a dus o politica comerciala libera. Taxele sale anuale la exportul bunurilor industriale sunt printre cele mai scazute.

U.E. este cea mai mare putere comerciala mondiala, ea detine aproape 20 % din comertul mondial, ea importa mari cantitati de produse agricole si materii prime si furnizeaza cea mai mare parte a ajutorului destinat dezvoltarii si ajutorul umanitar atat noilor democratii din fostul bloc socialist, cat si tarilor din lumea a treia.

Uniunea a incheiat acorduri comerciale si de ajutor cu 69 de tari din Africa, zona Caraibelor si din Pacific, incluzand cele mai sarace tari lume. Acest acord se bazeaza pe Conventia de la Lome.

Uniunea intretine relatii diplomatice cu aproximativ 130 de tari. Ea participa la lucrarile Organizatiei de Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) si are statut de observator pe langa Natiunile Unite, ia parte la intalnirile la nivel inalt ale reprezentantilor puterilor economice occidentale, fiind ea insasi reprezentata de catre Presedintele Comisiei, de catre delegati din patru state membre : Franta, Italia, Germania si Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord .

La sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, Statele Unite au incurajat democratiile libere din vestul Europei si le-au ajutat sa se refaca din punct de vedere economic si politic, in fata unui puternic bloc militar din Estul Europei condus de Uniunea Sovietica.

{n ciuda catorva diferente in domeniul comertului, in special cu produse agricole si servicii, Statele Unite si U.E. impartasesc angajamentul fata de filosofia comeciala comuna care a contribuit la prosperitatea lor. Oficialitatile din tarile respective au convorbiri periodice, iar, inca, din 1981, dialogul politic s-a ridicat la nivelul schimburilor anuale ale delegatiilor la nivel inalt, conduse de Secretariatul de Stat American si Presedintele Comisiei.

{n 1990, SUA si CEE au semnat Carta Transatlantica, care a conferit si mai multa importanta relatiilor lor, in special la nivel politic.

De asemenea, exista relatii stranse intre U.E. si Japonia, relatii care timp de cativa ani au avut de suferit putin din cauza dezechilibrului comercial, Japonia fiind criticata pentru faptul ca vindea produse ieftine pe piata europeana si pentru ca nu voia sa importe produsele provenite din U.E., Japonia exportand de doua ori mai mult decat importa din U.E.

Investitiile Japoniei in Europa sunt foarte ridicate, de exemplu: investitiile in domeniul constructiei de masini in U.E. a dus la aparitia unei legislatii care stipuleaza ca 80 % din componentele masinilor de fabricatie japoneza sa fie produse in statele membre ale Uniunii Europene.

{n 1991, Comunitatea a ajuns la un acord comecial cadru cu Japonia. Cele doua parti au semnat o declaratie comuna care sta la baza relatiilor lor.

Uniunea a incheiat acorduri de cooperare sau asociere cu 12 tari, in cadrul unei politici mediteraneene globale. Obiectivul acestor acorduri este de a sprijini dezvoltarea tarilor implicate si de a promova sporirea schimburilor comerciale cu acestea.

{ntrunirea Consililui European la Essen, in decembrie 1994, a hotarat intensificarea legaturilor U.E. cu vecinii sai mediteraneeni prin crearea relatiilor de parteneriat cu acestia . Acordurile de asociere au fost semnate cu Turcia, Cipru si Malta, toate aceste tari facand cerere pentru a deveni membre ale Uniunii Europene.

Opt tari din sudul Mediteranei si Orientul Mijlociu- Algeria, Marocul, Tunisia, Egiptul, Israelul, Iordania, Libanul si Libia - au semnat acorduri comerciale cu Uniunea care permit accesul liber pentru exporturile industriale pe piata Uniunii si obtinerea de concesii in domeniul produselor agricole. Uniunea a incheiat, de asemenea, un acord cu Consiliul de Cooperare din Golful Persic care grupeaza Arabia Saudita, Kuweitul, Oman, Quatar si Emiratele Arabe Unite. Uniunea Europeana este cel mai mare furnizor de asistenta financiara si sprijin tehnic pentru palestinieni in contextul acordurilor lor de autonomie cu Israelul. Ea acorda, de asemenea, asistenta palestinienilor din toate teritoriile ocupate.

La 1 ianuarie 1993, Piata Unica Europeana era creata, eliminandu-se toate barierele din calea deplasarii nestingherite a oamenilor, bunurilor, capitalului si serviciilor pe teritoriul Comunitatii.

Odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Maastricht cu privire la Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 1993, Comunitatea a facut un ireversibil pas inainte pe calea Uniunii Economice si Monetare (UEM) si a unei singure unitati monetare, pe de-o parte si uniunii politice, pe de alta parte.

Tratatul de la Maastricht acorda cetatenilor statelor membre dreptul la cetatenia europeana. Tratatul cu privire la Spatiul Economic European s-a desfasurat la inceputul anului 1994 intre Comunitate si toate tarile membre ale A.E.L.S., cu exceptia Elvetiei, unde a fost respins printr-un referendum. {n prezent, S.E.E. include cele 15 tari membre ale Uniunii Europene plus Norvegia si Islanda. Liechtenstein a aderat la inceputul anului 1996.

{n februarie 1994 intra in vigoare Acordurile de Asociere ale Uniunii Europene semnate de Polonia si Ungaria. Acordurile recunosc vocatia statelor semnatare de a deveni membre depline ale Uniunii Europene in momentul indeplinirii conditiilor in acest scop. {n aprilie 1994, Polonia si Ungaria inainteaza cereri de aderare la U.E.

{n ianuarie 1995 - Austria, Finlanda si Suedia adera la Uniunea Europeana dupa confirmarea succesului negocierilor de aderare printr-un referendum national, ceea ce ridica un total al tarilor membre ale U.E. la 15. Norvegia care a finalizat negocierile a hotarat sa nu adere, in urma respingerii deciziei de aderare, in cadrul referendumului national din noiembrie 1994.

{n februarie 1995 intra in vigoare Acordul de Asociere la U.E. a Romaniei si Bulgariei.

De-a lungul istoriei sale, procesul de integrare europeana a avut doua trasaturi principale, care il deosebeste de incercarile anterioare de a uni natiunile europene :

a) toate cele trei comunitati (CECO, CEE , EURATOM) au fost intemeiate pe baze economice solide. Acest lucru explica cum, de-a lungul anilor interesul reciproc si independenta crescanda au dat nastere unei adevarate solidaritati.

b) Uniunea Europeana se bazeaza pe tratate cu putere de lege, pe care statele membre trebuie sa le respecte. Litigiile sau conflictele dintre statele membre si Comisie sau celelalte institutii comunitare sunt rezolvate de catre Tribunalul European, ale carui legi sunt binecunoscute de oricine ; legea reglementeaza relatiile dintre membrii comunitatii si institutiile acestuia.

Atingerea scopurilor prevazute in tratate (garantarea celor patru libertati : adica libera circulatie a persoanelor, bunurilor, capitalului si serviciilor, aplicarea politicilor comune in cat mai multe domenii) a determinat si inca mai determina un transfer progresiv de suveranitate de la statele membre catre institutiile europene, astfel incat ele sa poata si indeplineasca hotararile adoptate de Consiliul de Ministri.

Uniunea isi atinge scopurile prin intermediul politicilor comune (in domeniul agriculturii, pescuitului, transportului, mediului inconjurator, comertului exterior, dezvoltarii politicii regionale, energiei, uniunii vamale) si a actiunilor sau programelor comune (cercetare si dezvoltare, telecomunicatii, coordonarea politicilor economice ale statelor membre in scopul asigurarii coeziunii economice si sociale, a politicilor sociale, uniunii economice si monetare).

Succesul U.E. si capacitatea sa de a atrage din ce in ce mai multi membri se datoreaza urmatoarelor trasaturi esentiale [9]:

o baza economica care determina interdependenta si solidaritatea,

respectarea legii, caracterizata prin tratate obligatorii (care definesc doar indatoririle si competenta institutiilor comunitare) si prin existenta Tribunalului European,

un proces democratic de luare a deciziilor, caracterizat prin negociere si consens.

Aceasta combinatie originala de pragmatism si principii a facut ca Uniunea sa iasa din mari perioade de criza si sa treaca peste mari obstacole pastrandu-si identitatea si coeziunea, deci fara a pierde din vedere obiectivele sale.

Desi realizarea unei piete unice a fost prevazuta in Tratatul original al Comunitatii Europene, progresul inregistrat a fost lent. Situatia s-a schimbat in urma intrarii in vigoare a Actului Unic European la 1 iulie 1987. Actul a stabilit data realizarii definitive a Pietei Unice la 31 decembrie 1992. prevazand libera circulatie a bunurilor, serviciilor, capitalului si persoanelor pe tot cuprinsul Comunitatii.

Actul Unic a schimbat modul in care deciziile erau luate de catre Consiliul de Ministri. {nainte, majoritatea hotararilor erau supuse deciziilor unanime ale Consiliulului. Progresul era foarte lent, deoarece ministri dint-o tara sau alta votau impotriva legislatiei necesare realizarii depline a Pietei Comune.

Actul Unic European pretinde vot majoritar cu privire la toate hotararile necesare realizarii Pietei Unice (in afara de domeniul fiscal si libera circulatie a persoanelor) iar Comisia Europeana a putut sa-si continuie programul.

Legile si regulamentele care asigura egalitatea de tratament se refera la un numar mare de domenii, incepand cu legea asupra companiilor, a libertatii de stabilire - permitand oamenilor de afaceri sa creeze intreprinderi proprii in alte state membre - si a armonizarii standardelor tehnice si sfarsind cu taxele, legislatia in domeniul transportului si recunoasterea reciproca a diplomelor.

Standardele de prelucrare, calitatea produselor si masinilor de protectie pentru muncitori si consumatori ; toate acestea au trebuit sa fie armonizate in vederea prevenirii distorsionarii fluxurilor comerciale, iar pietele de capital au fost liberalizate.