Viata si gandirea politica in societatea nord-americana

Viata si gandirea politica in societatea nord-americana

Colonizarea teritoriului de peste mari s-a facut in cursul secolului al XVII-lea cu colonisti din Europa apuseana, in special din Anglia, deci intr-o perioada cand in aceste societati feudalismul era in plin proces de dezintegrare, iar capitalismul deja se afirma ca un nou mod de productie superior si eficient. Acesti colonisti nu aveau nici un interes sa implanteze in noile teritorii vechile relatii sociale, relatii care ii determinasera sa-si paraseasca comunitatile natale, sa-i impinga la adevarate aventuri umane.Una din sursele importante de acumulare a capitalului in societatea nord americana, inexistenta in societatile europene, a fost negotul cu sclavi negri, ea aducand importante sume de bani, atat pentru armatori cat si pentru negustorii americani.'Slugile obligate' sau sclavia oamenilor albi a constituit o alta sursa specifica de acumulare a capitalului in societatea nord americana. In aceasta categorie de sclavi albi intrau viitorii colonisti, mestesugari, oameni liberi, negustori care isi vindeau de bunavoie forta de munca colonizatorilor pentru a-si plati calatoria pe vapor din Europa spre America.Dupa obiectivele si scopurile urmarite, gandirea politica din societatea nord americana poate fi impartita in doua perioade distincte:

Prima perioada - cea de pana la castigarea independentei de stat. Esenta acestei gandiri este data de Declaratia de independenta din 4 iulie 1776, data in numele celor 13 state unite din America.

A doua perioada a gandirii politice americane este cea de dupa 1783, dupa castigarea independentei de stat si constituirea Americii de Nord intr-o natiune distincta, autonoma, de sine-statatoare. Aceasta perioada va debuta cu elaborarea in 1787 a Constitutiei americane, cea mai democrata si inaintata pentru acea vreme.

Gandirea politica federalista

S-a constituit in preajma razboiului de independenta si a elaborarii Constitutiei din 1787, avand ca principal deziderat noua organizare politica a statului american. Ea grupa si reprezenta interesele marii burghezii din sud si a plantatorilor stapani de sclavi, care reusisera sa scoata din Declaratia de independenta din 4 iulie 1776 punctul privind desfiintarea sclaviei si pe care o mentinusera in Constitutia din 1787.Numele acestui curent de gandire politica provenea de la ziarul "Federalistul", unde reprezentantii acestui curent publicau articole si comentarii la Constitutia din 1787. Principalii reperezentanti ai acestui curent au fost Alexander Hamilton si John Adams.

Alexander Hamilton (1737-1804) este considerat creatorul acestui curent, reprezentantul care a promovat cel mai bine interesele si optiunile burgheziei si ale marilor plantatori din sud. Invocand pericolul anarhiei, A. Hamilton se pronunta pentru o organizare federativa centralizata condusa de o putere autoritara, excluzand forma de organizare si conducere democratica a statului burghez. Ca forma de guvernare, el sustinea pentru noul stat monarhia constitutionala sau chiar si forma republicana dar cu conditia alegerii unui presedinte pe viata, care sa dispuna de puteri nelimitate in probleme de stat.

John Adams a fost al doilea presedinte al Statelor Unite ale Americii, si-a expus gandirea politica in lucrarea Apararea constitutiei Statelor Unite, unde manifesta o atitudine contradictorie fata de elementele de organizare democratica a statului american. In schimb, el lauda Constitutia din 1787 pentru caracterul ei republican, dar mai ales pentru elementele de guvernamant imprumutate din Anglia.

Iluminismul american

A constituit unul din cel mai progresist curent de gandire politic din societatea nord americana. In cadrul acestui curent se regasesc atat elemente originale ale gandirii politice americane, cat si aspecte, idei imprunutate din iluminismul european, in special din cel francez.

Benjamin Franklin

In privinta genezei statului B. Franklin este adeptul tezei contractualiste, considerand ca poporul trebuie sa fie adevaratul conducator si singurul care are dreptul sa intrerupa contractul. Adept al democratismului politic, B. Franklin se opune tendintei de crestere a puterii executivului propunand creearea unui organism legislativ care sa limiteze puterea presedintelui si sa blocheze eventualele legi antidemocratice.Conceptia sa iluminista l-a facut sa aiba incredere in capacitatea si intelepciunea monarhiei engleze de la care astepta o politica reformatoare si innoitoare fata de coloniile americane. Curand insa, si-a dat seama de limitele monarhiei constitutionale engleze, devenind un aprig sustinator al razboiului pentru pentru indepedenta si contribuind ca teoretician, dar si ca om politic, la faurirea Statelor Unite ale Americii moderne.

Thomas Paine (1737-1809) este un reprezentant de seama al iluminismului american. El s-a remarcat prin critica si opozitia constanta fata de sistemul politic englez si a institutiilor sale politice. In dorinta de a justifica necesitatea si legitimitatea independentei coloniilor americane fata de Anglia, in pamfletul Bunul simt, publicat cu cateva luni inaintea adoptarii Declaratiei de independenta, Dupa el, societatea este o creatie naturala a oamenilor, pe cand statul, rezultatul viciilor umane, este un rau necesar, iar guvernele rele sunt intolerabile si oamenii au tot dreptul sa le inlature. Referindu-se la formele de guvernare, Th. Paine este adeptul republicii si adversarul declarat al monarhiei.El considera ca inegalitatea dintre oameni nu este rezultatul vointei divine, nu are un caracter natural, ci "artificial", produs al creatiei umane, a aparitiei proprietatii individuale pe care o critica, dar nu se pronunta pentru inlocuirea ei, ci doar pentru atenuarea diferentei dintre cei bogati si saraci. Toti oamenii, sustine Th. Paine, sunt egali prin nastere.

Thomas Jefferson (1743-1826)-Gandirea sa politica a fost fundamentata pe teza dreptului natural, dar de pe pozitiile deismului. El recunoaste existenta lui Dumnezeu care a creat natura si societatea, dar acesta nu se amesteca in desfasurarea evenimentelor.

Aparator si promotor al teoriei contractualiste, Th. Jefferson considera ca din cadrul acesteia trebuia sa faca parte in mod obligatoriu dreptul "la viata, libertate si nazuinta spre fericire", ori Declaratia de independenta a S. U. A., fiind un contract social, nu putea sa nu includa asemenea drepturi, altfel ea nu ar fi putut avea putere de lege.Tot in spiritul democratismului politic, Th. Jefferson a sustinut ca forma de guvernare republica, opunandu-se tezei lui Montesquieu ce sustinea ca monarhia ar fi cea mai indicata forma de organizare pentru societatile cu mare teritoriu asa cum era situatia S.U.A.

Joel Barlow (1754-1812) desi si-a inceput activitatea ca preot, in scurt timp a ajuns un important promotor al ideilor iluministe. A fost un aspru critic al feudalitatii, aratand ca este o incompatibilitate intre oranduirea feudala si drepturile naturale ale omului. Adept al suveranitatii poporului, Joel Barlow sustinea ca organizarea de stat democratica burgheza trebuie sa aiba ca punct de plecare tocmai acest aspect.

GANDIREA POLITICA MODERNA

Conservatorismul nord american -caracteristici:

lipsa caracterului anticapitalist

unele valori si principii specifice conservatorismului european cum ar fi traditionalismul, providentialismul, apararea vechilor institutii si a ordinii sociale

conservatorismul nord-american a vizat intotdeauna capitalismul, este adevarat ca el a promovat o politica mai moderata, mai echlibrata si cu o tenta mult mai nationalista decat cel european, dar intotdeauna a avut in vedere numai sistemul capitalist.

Liberalismul nord-american

Liberalismul jaksonian-a fost inspirat din practica politica a presedintelui Andrew Jackson. Este o incercare de armonizare intre interesele federalismului aristocrat si antifeudalismul republican si democrat promovat de Thomas Jefferson.

Liberalismul "frontierei" este o incercare de impacare a conceptiilor republicane, in esenta anticoloniale, cu tendintele expansioniste promovate de unele grupuri politice in America Latina. Acest liberalism se va concretiza in doctrina Monroe.

"Progresismul" republican si reformist a fost initiat de presedintele Theodore Roosevelt si este o tentativa de distantare de politica marilor monopoluri prin aplicarea unor reforme guvernamentale, fara ca acestea sa afecteze fundamentul capitalismului monopolist al societatii americane.

Doctrina Monroe

In planul politicii externe in aceasta perioada s-a creat si impus doctrina Monroe ca doctrina de politica externa. Ea a fost proclamata si pusa in circulatie de presedintele S. U. A., James Monroe, cu ocazia mesajului adresat Congresului la 2 decembrie 1823. Initial ea exprima pozitia si atitudinea S. U. A. fata de politica interventionista a tarilor europene care se opuneau tendintei de independenta a statelor din America Latina. Ea facea trimitere la ideile suveranitatii nationale avand un rol progresist in raport cu politica diplomatiei Sfintei Aliante care isi propunea sa inabuse orice miscare revolutionara, democratica asa cum era si lupta pentru independenta a unor state din America Latina.Daca la inceput, doctrina Monroe condamna interventia puterilor europene si sustinea lupta statelor latino-americane pentru independenta, ulterior insa, ea si-a modificat radical atitudinea incercand sa legitimeze si sa asigure expansiunea economica si politica a S. U. A. asupra acestor state, sa transforme continentul latino-american intr-o proprie curte de unde erau excluse celelalte state.

Gandirea social -politica din tarile Americii Latine in secolul al XVIII-lea

La venirea lor in noile teritorii, colonistii au gasit o societate indigena aflata pe diferite trepte ale dezvoltarii sociale.Intrucat in Portugalia, dar mai ales in Spania, principalele tari promotoare ale colonizarii Americii Latine, biserica catolica constituia o puternica si importanta institutia in viata sociala, relatiile sociale de tip feudal exportate in colonii s-au impletit cu cele teologice, acestea devenind principalul suport al conchistadorilor, al justificarii si legitimarii dominatiei acestora, iar scolastica va fi ideologia oficiala si dominanta in aceste societati.Calugarii dominicani erau adeptii tomismului ortodoxal creat de Toma d'Aquino. Prin lucrarile sale Summa teologica, Despre legi si Despre regat, Toma d'Aquino a dat nastere unei adevarate doctrine politice cunoscute si sub numele de tomism politic. Ordinul iezuitilor creat in 1534 de calugarul spaniol Ignatiu de Loyola cu scopul de a combate Reforma si a consolida catolocismul, era adeptul filosofiei lui Francesco Suarez. Odata cu aparitia modului de productie capitalist si a burghezie, in tarile din America Latina se naste si ideologia nationala care se va pune in slujba eliberarii si dobandirii independentei.