HOTARIRE Nr. 261 din 8 iunie 1994

pentru aprobarea unor regulamente elaborate in temeiul art. 35 si 36 din Ordonanta Guvernului nr. 2/1994 privind calitatea in constructii

EMITENT: GUVERNUL ROMANIEI

PUBLICATA IN: MONITORUL OFICIAL NR. 193 din 28 iulie 1994

Guvernul Romaniei hotaraste:

ART. 1

Se aproba Regulamentul privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii, Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor si Regulamentul privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si postutilizarea constructiilor, prevazute in anexele nr. 1-3 la prezenta hotarire

ART. 2

Prevederile hotaririi intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei.

p. PRIM-MINISTRU

TEODOR VIOREL MELESCANU,

ministru de stat,

ministrul afacerilor externe,

Contrasemneaza:

----- ----- -----

Ministrul lucrarilor publice,

si amenajarii teritoriului,

Marin Cristea

p. Ministrul de stat, ministrul finantelor,

Dan Mogos,

secretar de stat

ANEXA 1

REGULAMENT

privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii

CAP. 1

Prevederi generale

ART. 1

Conducerea si asigurarea calitatii in constructii constituie o componenta principala a sistemului calitatii in constructii si reprezinta o parte semnificativa a functiei generale de conducere dintr-o unitate. Conducerea si asigurarea calitatii stabileste si traduce in fapt politica in domeniul calitatii, prin activitati prestabilite si sistematice, destinate sa previna noncalitatea, sa asigure realizarea si garantarea calitatii cerute, in conditii rationale de cost si termen, si sa ofere incredere in capacitatea unitatii.

ART. 2

Sistemul conducerii si asigurarii calitatii in constructii cuprinde doua parti constitutive inseparabile, dar cu roluri distincte:

- conducerea calitatii, care determina si aplica politica in domeniul calitatii;

- asigurarea calitatii, care reprezinta instrumentul de aplicare a politicii in domeniul calitatii, prin activitati adecvate pentru indeplinirea obligatiilor contractuale stabilite intre factorii implicati in procesul de concepere, realizare, exploatare si postutilizare a constructiei.

ART. 3

Prezentul regulament stabileste cadrul normativ general, principalele elemente de continut, si metodologice pentru elaborarea, aplicarea si dezvoltarea sistemului de conducere si de asigurare a calitatii in constructii.

ART. 4

Prevederile regulamentului se adreseaza unitatilor participante sau implicate in procesul de concepere, realizare, exploatare si postutilizare a constructiilor: investitori, proprietari, unitati de cercetare, de proiectare, producatori si furnizori de produse de servicii pentru constructii, executanti si utilizatori. Prevederile se refera la activitatile legate de constructii pe intreaga durata de existenta a acestora.

ART. 5

Detalierea elementelor de continut si metodologice ale sistemului de conducere si de asigurare a calitatii in constructii se face prin proceduri specifice diferitelor unitati participante, tinind seama de categoria de importanta a constructiei, de specificul si complexitatea acesteia.

ART. 6

Definitiile termenilor utilizati sint prevazute in anexa nr. 1 a) la prezentul regulament.

CAP. 2

Elemente de continut si metodologice ale sistemului de conducere si de asigurare a calitatii in constructii

ART. 7

Sistemul de conducere si de asigurare a calitatii in constructii comporta stabilirea urmatoarelor elemente principale:

- datele de intrare;

- elementele principale de continut;

- elementele metodologice ale dezvoltarii si aplicarii sistemului;

- documentele tehnice.

Continutul si dezvoltarea elementelor mentionate mai sus se face pe baza prevederilor prezentului regulament, in functie de specificul unitatilor implicate. Acestea urmeaza a-si stabili propriul lor sistem de conducere si de asigurare a calitatii.

Date de intrare ale sistemului

ART. 8

Datele de intrare ale sistemului de conducere si de asigurare a calitatii in constructii sint concretizate prin documentatia tehnica anexata contractelor (tema-program de cercetare, de proiectare, proiect, specificatie tehnica, caiet de sarcini etc.), care trebuie rezolvate pe baza prevederilor din reglementarile tehnice in vigoare.

ART. 9

Unitatile participante la proiectarea, realizarea, exploatarea si postutilizarea constructiilor au obligatia sa asigure, prin sistemele proprii de conducere si de asigurare a calitatii, obtinerea nivelului de calitate convenit. Elemente principale de continut ale sistemului

ART. 10

Sistemul de conducere si de asigurare in constructii cuprinde urmatorele elemente principale de continut:

- programul de asigurarea a calitatii;

- organizarea aferenta sistemului;

- functiunile sistemului.

Acestea se elaboreaza, se aplica si se actualizeaza continuu de catre unitatile participante.

Elementele principale de continut trebuie definite si precizate potrivit specificului activitatilor din unitatile respective si in conformitate cu cerintele fata de acestea, determinate de anumiti factori care caracterizeaza produsele sau lucrarile ce fac obiectul contractelor incheiate.

ART. 11

Programul de asigurare a calitatii in constructii stabileste dispozitiile specifice directoare pentru definirea si obtinerea calitatii, precizind obiective, regulile de operare, resursele si secventele activitatilor legate de calitate. Programul se refera atit la elemente interne (partial confidentiale) ale conducerii calitatii specifice unitatii respective, cit si la cerinte ale asigurarii externe a calitatii, potrivit contractelor incheiate. Programul este concretizat prin urmatoarele documente principale:

- manualul de asigurare a calitatii, care descrie sistemul de conducere si de asigurare a calitatii si care are caracter neconfidential;

- procedurile aferente functiilor sistemului de conducere si de asigurare a calitatii si procedurile tehnice de executie sau de proces.

Pentru fiecare obiect al activitatii (proiect, produs, lucrare, serviciu), unitatea respectiva isi stabileste programul de asigurare a calitatii prin care se precizeaza elementele de continut corespunzatoare din manualul de asigurare a calitatii, procedurile aferente sistemului, procedurile tehnice, precum si planul de control al calitatii, verificarii si incercarii, in functie de modelul de asigurare a calitatii si conditiile contractuale.

ART. 12

Organizarea aferenta sistemului de conducere si de asigurare a calitatii in constructii, integrata in sistemul general de organizare si de functionare a unitatii, trebuie sa cuprinda:

- definirea metodelor de conducere, a responsabilitatilor si a obiectivelor privind asigurarea calitatii, cu precizarea legaturilor dintre compartimentele implicate;

- numirea sau delegarea conducerii si membrilor compartimentelor de asigurare a calitatii si de control al calitatii si investirea acestora cu autoritatea necesara;

- asigurarea independentei compartimentelor de asigurare a calitatii si de control al calitatii, fata de conducerea nemijlocita a productiei din unitatea respectiva si subordonarea lor directa pe linie organizatorica, functionala si de autoritate, presedintelui consiliului de administratie sau directorului general;

- formarea si instruirea personalului.

ART. 13

Functiile principale ale sistemului de conducere si de asigurare a calitatii in constructii, fata de care se stabilesc cerintele diferitelor modele pentru categorii de asigurare a calitatii, se refera la urmatoarele:

- analiza contractului;

- controlul proiectarii;

- controlul documentelor;

- aprovizionarea;

- produse (servicii) furnizate de beneficiar;

- receptia, identificarea si trasabilitatea (regasirea) produselor:

- controlul proceselor privind executia produselor, lucrarilor si serviciilor;

- verificarea si incercarea produselor si serviciilor prestate;

- controlul si verificarea pe parcursul executiei si in final a lucrarilor;

- controlul si verificarea finala a produselor, lucrarilor si serviciilor (numai pentru modelul nr. 3);

- mijloace (echipamente) de control, masurare si incercare;

- stadiul contractelor si incercarilor;

- controlul neconformitatilor;

- actiuni colective;

- primirea, manipularea si depozitarea produselor;

- inregistrari privind calitatea;

- audit al sistemului calitatii;

- urmarirea comportarii in exploatare;

- instruirea personalului.

In cadrul sistemului de conducere si de asigurare a calitatii elaborat si aplicat, se selecteaza pentru fiecare contract in parte acele functii care corespund modelului adoptat pentru categoria de asigurarea a calitatii.

Elemente metodologice ale aplicarii sistemului

ART. 14

Aplicarea sistemului de conducere si de asigurare a calitatii in constructii si dezvoltarea elementelor de continut ale acestuia se efectueaza in mod diferentiat, in functie de categoria de importanta a constructiilor.

ART. 15

Diferentierea in ceea ce priveste aplicarea sistemului de conducere si de asigurare a calitatii in constructii este evidentiata prin:

a) categorii distincte de asigurare a calitatii, concretizate in modele de asigurare a calitatii, determinate in functie de:

- factorii specifici care caracterizeaza constructia (complexitatea si nivelul de cunoastere si apreciere in procesul de proiectare; complexitatea procedeelor de executie; caracteristicile constructiei; gradul de siguranta proiectat; aspecte economice);

- gradul de extindere a aplicarii sistemului asupra activitatilor si etapelor duratei de existenta a constructiei;

b) cerinte specifice de asigurare a calitatii, aferente activitatilor unitatilor participante.

ART. 16

Modelele de asigurare a calitatii determina constituirea de ansambluri selectionate de elemente si functiuni corelate ale sistemului de conducere si de asigurare a calitatii in constructii, care, aplicate de catre unitatile participante, le confera acestora aptitudinea functionala sau organizatorica necesara pentru a putea raspunde cerintelor contractuale in conditii avantajoase (de riscuri, costuri si beneficii) pentru parti.

ART. 17

Pentru constructii se stabilesc trei modele de asigurare a calitatii (modelele nr. 1-3), diferentiate intre ele, in principal, prin numarul si gradul de indeplinire a cerintelor fata de elementele si functiunile sistemului de conducere si de asigurare a calitatii in constructii, conform 'Listei orientative privind diferentierea modelelor de asigurare a calitatii sub aspectul cerintelor fata de functiunile sistemului' cuprinsa in anexa nr. 1 b).

Modelul nr. 1 de asigurare a calitatii cuprinde numarul total de functiuni si cerinte ale sistemului si se aplica in etapele de proiectare si de fabricatie a produselor, de executie si de exploatare a constructiei.

Modelul nr. 2 de asigurare a calitatii cuprinde un numar partial de functiuni si cerinte ale sistemului si se aplica, de regula, in etapele de proiectare, fabricatie a produselor si executie a constructiei.

Modelul nr. 3 de asigurare a calitatii cuprinde un numar minim (optional) de functiuni ale sistemului si se aplica la etapa de executie a constructiei, de regula la faza finala.

Intre categoria de importanta a constructiei si modele de asigurare a calitatii se recomanda respectarea corespondentei din urmatorul tabel:

-------- ----- ------ -------- ----- ------ -----------

Categoria de importanta Modelul de asigurare

a constructiei a calitatii

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

Exceptionala (A) Modelul nr. 1 sau reglementare speciala

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

Deosebita (B) Modelul nr. 1

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

Normala (C) Modelul nr. 2 sau 3

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

Redusa (D) Modelul nr. 3 (optional)

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

ART. 18

Cerintele specifice ale sistemului de conducere si de asigurare a calitatii (programul de asigurare a calitatii cu documentele acestuia si organizarea aferenta) se diferentiaza corespunzator functiilor determinate de cele trei modele.

ART. 19

Incadrarea in cele trei modele a activitatilor de realizare a obiectelor de constructie sau a unor parti ale acestora, precum si a lucrarilor, produselor sau serviciilor din constructii, se stabileste de catre proiectant, in acord cu investitorul sau proprietarul.

Documentele tehnice ale sistemului

ART. 20

Elaborarea si aplicarea sistemului de conducere si de asigurare a calitatii in constructii sint fundamentate si definite prin urmatoarele documente principale, intocmite, tinute la zi si revizuite periodic de unitatile implicate:

a) documente privind datele de intrare ale sistemului, care precizeaza nivelurile de calitate cerute:

- detalii de executie si specificatii tehnice;

- specificatii de performanta;

- caiete de sarcini;

b) documente ale programului de asigurare a calitatii:

- manualul de asigurare a calitatii;

- proceduri ale functiunilor sistemului de conducere si de asigurare a calitatii;

- proceduri si/sau instructiuni tehnice sau administrative aferente activitatilor si operatiunilor de executie;

- planul de control al calitatii, verificarii si incercari;

c) planul de audit;

d) documente si inregistrari referitoare la calitate:

- certificate de calitate buletine de incercari, certificate de conformitate, procese-verbale de receptie pentru produsele procurate;

- procese-verbale de lucrari ascunse si de receptii partiale, rapoarte de control privind calitatea executiei lucrarilor de constructii;

- rapoarte privind costuri cu privire la calitate;

- rapoarte de audit;

- rapoarte privind neconformitatile si modul lor de tratare;

- rapoarte de actiuni corective:

e) diverse alte documente (rapoarte tehnice, informari, dari de seama periodice) referitoare la calitate.

CAP. 3

Atributii, obligatii, raspunderi

ART. 21

Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului va stabili procedurile de autorizare a persoanelor juridice sau fizice pentru efectuarea serviciilor de elaborare, audit si certificare ale sistemului de conducere si de asigurare a calitatii in constructii.

ART. 22

Unitatile principale la procesul de concepere, realizare, exploatare si postutilizare a constructiilor raspund de indeplinirea urmatoarelor obligatii principale referitoare la conducerea si asigurarea calitatii:

a) elaborarea si aplicarea sistemului de conducere si de asigurare a calitatii in cadrul unitatii proprii, potrivit specificului activitatii desfasurate si prevederilor din contractele incheiate, prin:

- intocmirea programului de asigurare a calitatii;

- infiintarea compartimentului de asigurare a calitatii, inclusiv organizarea activitatii de control tehnic de calitate din unitati conform cerintelor sistemului de asigurare a calitatii;

- elaborarea procedurilor aferente functiunilor sistemului, precum si a tuturor procedurilor si instructiunilor tehnice pentru desfasurarea activitatilor din profilul unitatii;

- pregatirea si calificarea personalului necesar pentru aplicarea prevederilor programului de asigurare a calitatii, punind accentul pe insusirea motivatiei pentru calitate si pe efectuarea autocontrolului.

Seful compartimentului de control tehnic al calitatii si dirigintele de specialitate trebuie sa fie autorizati de catre Inspectia de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului;

b) aplicarea diferentiata a sistemului de conducere si de asigurare a calitatii in cadrul unitatii proprii si asigurarea functionarii acestui sistem prin:

- punerea in practica a tuturor prevederilor cerintelor specifice de asigurare a calitatii si ale manualului de asigurare a calitatii;

- asigurarea indeplinirii corecte a tuturor functiunilor sistemului pe baza procedurilor elaborate;

- urmarirea aplicarii planului de control al calitatii, de verificari si incercari;

- tinerea la zi a tuturor documentelor pentru aplicarea sistemului de conducere si de asigurare a calitatii, inclusiv a tuturor inregistrarilor relative la constatarea si atestarea calitatii;

c) in unitatile in care se aplica modelele nr. 1 si 2 de asigurare a calitatii, responsabilul tehnic cu executia, atestat, este incadrat in activitatea de asigurare a calitatii.

In unitatile in care se aplica modelul nr. 3 de asigurare a calitatii, responsabilul tehnic cu executia, atestat, constituie factorul care asigura un nivel minim obligatoriu al componentei de conducere si asigurare a calitatii.

ANEXA 1 a)

TERMENI UTILIZATI

1. Auditul calitatii (Examinarea Tehnica de Asigurare a Calitatii - E.T.A.C.) - examinarea sistematica si independenta, intreprinsa pentru a determina daca activitatile si rezultatele referitoare la calitate satisfac dispozitiile prestabilite si daca aceste dispozitii sint aplicate in mod eficient si apte sa atinga obiectivele stabilite.

Comentarii explicative:

a) Auditul calitatii se aplica, in principal, pentru validarea sistemului de conducere si de asigurare a calitatii (auditul calitatii sistemului) in vederea evaluarii si confirmarii daca elementele programului de asigurare a calitatii au fost stabilite si implementate in concordanta cu cerintele specificate si daca activitatile desfasurate si rezultatele obtinute sint eficiente si capabile sa satisfaca obiectivele si dispozitiile prestabilite.

b) Auditul calitatii poate fi aplicat si unor produse (auditul calitatii produsului), procedee (auditul calitatii procedeului) sau servicii (auditul calitatii serviciului).

c) Auditurile calitatii sint conduse de persoane care nu au responsabilitati directe in sectoarele supuse auditarii si de preferinta se desfasoara in cooperare cu personalul sectoarelor respective.

d) Unul dintre scopurile auditului calitatii este de a evalua necesitatea actiunilor de imbunatatire si corectare. Nu trebuie sa se confunde auditul cu activitatile de 'supraveghere' sau de 'control', care sint conduse numai in scopul de a stapini (tine sub control) un proces sau de a accepta un produs.

e) Auditurile calitatii pot fi intreprinse pentru necesitati interne sau externe:

- auditul intern, cu caracter periodic, efectuat la cererea conducerii unei unitatii, in vederea verificarii adecvarii si eficientei sistemului propriu de conducere si asigurare a calitatii, in raport cu politica in domeniul calitatii stabilite si cu eventualele noi obiective rezultate din schimbarea circumstantelor;

- auditul extern, efectuat de beneficiar, ca parte contractanta, sau de un organism independent, actionind in numele beneficiarului, cu scopul de a determina si confirma daca activitatile desfasurate si rezultatele acestora, obtinute in domeniul calitatii, de catre executant (sau furnizor), ca cealalta parte contractanta, corespund cu dispozitiile stabilite prin reglementarile tehnice si prin clauzele contractuale si daca sint apte sa atinga obiectivele fixate.

2. Categorie de asigurare a calitatii - grupare de cerinte minime necesare pentru a asigura prevenirea si detectarea neconformitatilor posibile ale produselor (serviciilor, lucrarilor, constructiilor) care urmeaza a fi achizitionate sau executate de un agent economic.

Comentarii explicative:

a) Categoriile de asigurare a calitatii sint concretizate in modele distincte de asigurare a calitatii, caracterizate prin cerinte specifice fata de elementele si functiunile sistemului de conducere si asigurare a calitatii.

b) Categoriile de asigurare a calitatii se diferentiaza intre ele prin cerinte specifice, proprii fiecarui model aferent, tinind seama de aptitudinea functionala sau organizatorica a unei unitati (agent economic), necesare pentru a putea raspunde conditiilor contractuale, in conditii avantajoase, precum si de caracteristicile aferente produselor (serviciilor, lucrarilor sau constructiilor) si a categoriei lor de importanta.

3. Categorie de importanta a unei constructii - grupare de factori si criterii care permit considerarea acelei constructii de catre participantii la procesul de realizare si la intregul ciclu de existenta a acestei constructii, in functie de caracteristicile si relatiile sale cu mediul uman socioeconomic si natural.

Comentarii explicative:

a) Stabilirea categoriei de importanta a constructiilor este necesara pentru aplicarea diferentiata, in functie de aceasta, a sistemului calitatii si a tuturor componentelor sale si in special a sistemului de conducere si asigurare a calitatii, precum si a altor proceduri legale.

b) Categoriile de importanta a constructiilor sint:

- categorii de importanta globala, denumite curent categorii de importanta, care privesc intreaga constructie sub toate aspectele;

- categorii de importanta specifice, denumite clase de importanta, care privesc o constructie sau numai parti ale acesteia, dar numai sub anumite aspecte.

4. Cerinta specifica de asigurare a calitatii - expresie a necesitatilor (conditiilor) ce trebuie indeplinite pentru incadrarea unui produs intr-o categorie de asigurare a calitatii.

5. Control - actiune (activitate) de evaluare a conformitatii (acceptabilitatii) unui produs (serviciu, lucrare), prin masurare, examinare (observare), incercare sau trecere prin calibru, a uneia sau mai multor caracteristici ale acestuia si prin inregistrarea datelor obtinute si compararea lor cu specificatiile tehnice.

Comentarii explicative:

Controlul calitatii, efectuat in cadrul actiunii de asigurare a calitatii, in scopul verificarii conformitatii unui produs (serviciu sau lucrare) cu conditiile (exigentele) de calitate specificate, cuprinde urmatoarele forme:

1. Controlul interior, efectuat de fiecare factor intervenit in cadrul unitatii (organizatiei) sale in scopul verificarii calitatii productiei (furniturii, lucrarii, serviciului) proprii, constind din examinarea modului de respectare a conditiilor de calitate, care cuprinde:

a) controlul intern, desfasurat de-a lungul tuturor stadiilor procesului, dupa reguli definite, compus din:

- autocontrolul efectuat de persoanele executante asupra propriilor operatiuni, cu corectarea imediata, de catre acestea, a erorilor comise;

- controlul ierarhic, efectuat de sefii ierarhici (responsabili de productie sau de activitatile respective), asupra lucrarilor personalului din subordine;

b) controlul extern, efectuat prin sondaj, asupra productiei (activitatii) in toate stadiile sale, de catre personalul (controlorii independenti) compartimentului de control tehnic de calitate din unitate, mandatat direct de conducerea superioara a unitatii, avind ca scop verificarea si validarea operatiunilor de control intern.

2) Controlul exterior, efectuat de beneficiar, sau de un organism independent agreat, actionind in numele beneficiarului, cu misiunea de:

- a preveni riscurile greselilor in asigurarea si controlul calitatii;

- a asista pe beneficiar in obtinerea eficienta a calitatii;

- a valida controlul interior al executantului.

6. Criteriu de calitate - indiciu (nivel) limita impus unei caracteristici de calitate.

7. Data - fapt, notiune, informatie (indicatie, instructiune, rezultat, etc.),reprezentate sub forma conventionala adecvata comunicarii, interpretarii sau prelucrarii.

Comentarii explicative:

a) Datele constituie elementele exterioare de incepere (date de intrare sau intrari) sau rezultate (date de iesire sau iesire) ale unei activitati (actiune), proces sau sistem.

b) Intrarile sistemului de conducere si asigurare a calitatii sint concretizate prin documente tehnice anexate contractelor, care pot fi, dupa caz: teme-program de cercetare-proiectare, studii, proiecte, specificatii tehnice, caiete de sarcini etc., avind la baza prevederile reglementarilor tehnice in vigoare, exprimate de regula prin conditii tehnice, de calitate sau exigente (in cazul reglementarilor tehnice cu caracter exigential).

c) Iesirile sistemului de conducere si de asigurare a calitatii sint concretizate in rezultatele, de calitate corespunzatoare, obtinute in urma aplicarii sistemului in activitatea (procesul) respectiva, ca: documentatii tehnice finale sau, dupa caz, procese fizice care raspund conditiilor (cerintelor) de calitate prescrise.

8. Exigenta (cerinta) pentru calitate - expresie a necesitatilor (trebuintelor), sub forma unui ansamblu de specificatii anumite, cuantificate sau descriptive, pentru a defini caracteristicile (de calitate) ale unei entitati, destinate sa permita realizarea si evaluarea acesteia.

9. Exigenta esentiala - exigenta obligatorie care trebuie satisfacuta de o constructie (lucrare) pentru a fi conforma cu specificatiile reglementarilor tehnice aplicabile.

10. Functiune a sistemului de conducere si de asigurare a calitatii - ansamblul de actiuni (activitati), componente ale sistemului de conducere si de asigurare a calitatii, care reflecta aptitudinea functionala a unei unitati de a raspunde cerintelor de calitate aferente unui produs (lucrare, serviciu).

11. Manualul de asigurare a calitatii - document care enunta politica calitatii si descrie dispozitiile si prevederile generale ale sistemului de conducere si de asigurare a calitatii, concretizat in programul de asigurare a calitatii al unei unitati, cuprinzind organizarea, responsabilitatile, autoritatea si relatiile reciproce dintre compartimentele si persoanele care dirijeaza si efectueaza, verifica si analizeaza problemele ce au incidenta asupra calitatii, avind ca scop final definirea si obtinerea calitatii ansamblului activitatilor si prestatiilor desfasurate de unitatea respectiva.

12. Modelul de asigurare a calitatii - ansamblu selectionat de elemente corelate ale sistemului de conducere si asigurare a calitatii, combinate pentru a satisface necesitatile de asigurare a calitatii, intr-o situatie data.

13. Neconformitate - nesatisfacerea cerintelor (exigentelor) specificate.

14. Plan de control al calitatii, verificari si incercari - document al programului de asigurare a calitatii care descrie ansamblul controalelor de calitate, verificarile si incercarile necesare, pe faze de lucrari si etape de realizare (pe parcursul si la finalizarea lucrarilor respective), cuprinzind si referiri la procedurile si instructiunile aferente, pentru verificarea calitatii unui produs, lucrare sau serviciu.

15. Procedura - metoda (mod) specificata de indeplinire a unei activitati.

Comentarii explicative:

a) Termenul de 'procedura' se utilizeaza adesea si pentru a semnifica si documentul scris, prin care se descrie metoda in sine. In aceste cazuri, pentru a face distinctie intre cele doua semnificatii, se recomanda a se utiliza termenul de 'procedura scrisa' sau 'procedura documentata'.

b) In sistemul de conducere si asigurare a calitatii, prin 'procedura' (scrisa) se intelege documentul care defineste si descrie modul de indeplinire (executie) a unei activitati precizind mijloacele si masurile necesare, inclusiv responsabilitatile si controalele aferente.

c) In sistemul de conducere si asigurare a calitatii se disting trei categorii de proceduri si anume:

- procedura a functiunii de sistem, reprezentind documentul care descrie obiectul si modul de indeplinire a unei activitati legata de o functiune a sistemului de conducere si asigurare a calitatii, stabilind desfasurarea operatiunilor, responsabilitatile si controalele aferente;

- procedura/instructiune tehnica de proces sau de executie, reprezentind documentul care descrie activitatile necesare pentru executarea diverselor lucrari si operatiuni din cadrul procesului de productie (conceptie, fabricatie sau executie, utilizare etc.), inclusiv responsabilitatile si controalele aferente;

- procedura/instructiune administrativa, reprezentind documentul care descrie activitatile si responsabilitatile interne din cadrul compartimentelor organizatorice si functionale ale unei unitati.

16. Program (plan) de asigurare a calitatii - principalul document al sistemului de conducere si asigurare a calitatii, care enunta dispozitiile specifice ale acestuia, luate pentru definirea si obtinerea calitatii cerute si care precizeaza regulile practice, resursele si secventele planificate ale activitatilor legate de calitatea unui produs, lucrare sau serviciu, ce fac obiectul unui contract.

17. Durata de existenta (viata) a constructiei - durata de timp dupa care constructia a incetat definitiv sa-si indeplineasca functiunea ce i-a fost data.

18. Unitate - persoana juridica cu activitate in constructii (institut de invatamint superior, institut de cercetare si agent economic cu activitate de cercetare, proiectare, executie, exploatare etc.).

ANEXA 1 b)

LISTA ORIENTATIVA PRIVIND DIFERENTIEREA MODELELOR DE ASIGURARE A CALITATII SUB ASPECTUL CERINTELOR FATA DE FUNCTIUNILE SISTEMULUI

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

Nr. Denumirea functiunilor principale ale Modelul

crt. sistemului de asigurare a calitatii ----- ----- -----------

1 2 3

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

1 Manual de asigurare a calitatii ** ** -

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

2 Analiza contractului ** * -

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

3 Controlul proiectarii ** * -

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

4 Controlul documentelor ** ** -

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

5 Aprovizionarea ** * -

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

6 Produse (servicii) furnizate de beneficiar ** * -

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

7 Receptia, identificarea si trasabilitatea ** * -

(regasirea) produselor

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

8 Controlul proceselor privind executia produselor, ** ** *

lucrarilor si serviciilor

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

9 Verificarea si incercarea produselor si ** ** *

serviciilor prestate

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

10 Controlul si verificarea pe parcursul executiei ** ** -

si in final a lucrarilor

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

11 Controlul si verificarea finala a produselor, - **

lucrarilor si serviciilor (numai pentru modelul 3)

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

12 Mijloace de control, masurare si incercare ** * -

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

13 Stadiul controalelor si incercarilor ** * -

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

14 Controlul neconformitatilor ** ** *

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

15 Actiuni colective ** ** -

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

16 Primirea, manipularea si depozitarea produselor ** * -

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

17 Inregistrari privind calitatea ** ** **

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

18 Audit al sistemului calitatii ** * -

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

19 Urmarirea comportarii in exploatare ** * -

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

20 Instruirea personalului ** * -

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

Legenda privind indeplinirea cerintelor fata de functiunile sistemului

-------

** grad de indeplinire totala

* grad de indeplinire partiala absenta

ANEXA 2

REGULAMENT

privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor

CAP. 1

Prevederi generale

ART. 1

Prezentul regulament are ca obiect stabilirea modului de incadrare in categorii de importanta a constructiilor, in scopul aplicarii diferentiate a sistemului calitatii, conform legii.

ART. 2

Constructiile reprezinta lucrarile concepute si executate pentru indeplinirea unor functii economico-sociale sau ecologice. Ele sint caracterizate, de regula, in raport cu necesitatea de adaptare la conditiile locale de teren si mediu, cu durata mare de utilizare, cu volumul important de munca si cu materialele inglobate.

ART. 3

Prevederile prezentului regulament se aplica tuturor constructiilor noi sau existente.

ART. 4

Constructiile se incadreaza, dupa importanta lor, in urmatoarele categorii:

a) de importanta globala, denumite curent categorii de importanta, care privesc intreaga constructie, sub toate aspectele;

b) de importanta specifice, denumite clase de importanta, care privesc intreaga constructie sau parti ale acesteia, sub anumite aspecte.

CAP. 2

Categorii de importanta

ART. 5

Categoriile de importanta a constructiilor se stabilesc in conformitate cu metodologia aprobata de Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, pentru realizarea unor niveluri de calitate determinate de realizarea exigentelor esentiale, tinind seama de urmatoarele aspecte:

a) implicarea vitala a constructiilor in societate si natura (gradul de risc sub aspectul sigurantei etc.);

b) implicarea functionala a constructiilor in domeniile socioeconomice, in mediul construit si in natura (destinatia, modul de utilizare s.a.);

c) caracteristici proprii constructiilor (complexitatea, considerentele economice s.a.).

ART. 6

Categoriile de importanta care se stabilesc pentru constructii sint:

- constructii de importanta exceptionala (A);

- constructii de importanta deosebita (B);

- constructii de importanta normala (C);

- constructii de importanta redusa (D).

In anexa 2 a) se prezinta lista exemplificativa cu incadrarea unor constructii in categorii de importanta.

ART. 7

Categoria de importanta se stabileste de catre proiectant, la cererea investitorului, in cazul constructiilor noi, sau a proprietarului, in cazul constructiilor existente.

Pentru fiecare constructie se stabileste o singura categorie de importanta si aceasta va fi inscrisa in toate documentele tehnice privind constructia (autorizatia de construire, proiectul de executie, cartea tehnica a constructiei, documentele de asigurare s.a.).

CAP. 3

Clase de importanta

ART. 8

Clase de importanta se stabilesc prin reglementari tehnice si au la baza criterii specifice.

ART. 9

Clasele de importanta se coreleaza cu categoriile de importanta de catre proiectant la constructiile noi/sau de catre expertul tehnic atestat, la constructiile existente, in scopul stabilirii conditiilor de aplicare a componentelor sistemului calitatii.

CAP. 4

Dispozitii finale

ART. 10

Categoria si clasa de importanta stabilite pentru o constructie nu se vor modifica decit la schimbarea destinatiei sau in alte conditii care impun aceasta, prin documentatii motivate.

ART. 11

Investitorii sau proprietarii pot sa prevada prin clauze contractuale cu proiectantii unele exigente esentiale sau alte cerinte superioare celor corespunzatoare categoriei sau clasei de importanta a constructiei.

ART. 12

Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne si Serviciul Roman de Informatii vor adopta prevederile prezentului regulament la fondul construit aflat in administrare si prin ordine ale ministrilor apararii nationale, de interne si al directorului Serviciului Roman de Informatii vor stabili proceduri pentru incadrarea in categorii si clase de importanta, conform legii.

ANEXA 2 a)

CATEGORII DE IMPORTANTA A CONSTRUCTIILOR

- Lista exemplificativa -

I. Categoria de importanta A - Constructii de importanta exceptionala

1. Constructii cu functiuni deosebit de importante, a caror neindeplinire implica riscuri majore pentru societate si natura, pe zone foarte extinse.

Exemple: reactoare nucleare, baraje inalte sau amplasate pe terenuri dificile, cu zone intens populate in aval.

2. Constructii cu caracter de unicat, cu valoare deosebita de patrimoniu.

Exemple: ansambluri si cladiri de cult sau alte monumente de arhitectura propuse pentru a fi inscrise in patrimoniul cultural mondial.

II. Categoria de importanta B - Constructii de importanta deosebita

1. Constructii cu functii importante, a caror neindeplinire implica riscuri majore pentru societate si natura, pe zone limitate.

Exemple: constructii din industria chimica; cai ferate, sosele, poduri, porturi si aeroporturi de interes national; baraje pentru acumulari mari de apa; constructii social - culturale cu aglomerari mari de oameni; statii de emisie de radio si televiziune.

2. Constructii de valoare deosebita de patrimoniu sau care adapostesc asemenea valori.

Exemple: monumente de arhitectura, situri istorice, muzee, arhive si biblioteci de importanta nationala.

III. Categoria de importanta C - Constructii de importanta normala

1. Constructii cu functii obisnuite, a caror neindeplinire nu implica riscuri majore pentru societate si natura.

Exemple: cladiri de locuinte cu mai mult de doua niveluri; constructii industriale si agrozootehnice curente; constructii social-culturale care nu intra in categoriile de importanta A si B.

2. Constructii cu caracteristici si functiuni obisnuite, dar cu valori de patrimoniu.

Exemple: cladiri de cult; muzee de importanta locala.

IV. Categoria de importanta D - Cladiri de importanta redusa

Constructii cu functii obisnuite, a caror neindeplinire afecteaza un numar redus de oameni.

Exemple: cladiri de locuinte parter si un etaj; dependinte gospodaresti; constructii provizorii.

ANEXA 3

REGULAMENT

privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si postutilizarea constructiilor

CAP. 1

Dispozitii generale

ART. 1

Urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si postutilizarea constructiilor sunt componente ale sistemului calitatii in constructii.

ART. 2

Prezentul regulament stabileste cadrul general pentru desfasurarea acestor activitati, se aplica tuturor categoriilor de constructii si sunt obligatorii pentru toti factorii implicati (investitori, proiectanti, executanti, proprietari, administratori, utilizatori) pe toata durata de existenta a acestor constructii.

ART. 3

Urmarirea comportarii in exploatare si interventiile in timp reprezinta actiuni distincte sistematice si complementare astfel:

a) urmarirea comportarii constructiilor se face in vederea mentinerii exigentelor esentiale;

b) realizarea interventiilor in timp asupra constructiilor se face pe baza datelor furnizate de activitatea de urmarire.

ART. 4

Termenii specifici utilizati in prezentul regulament sint definiti in anexa nr. 1 a).

CAP. 2

Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor

ART. 5

Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor este de doua categorii:

- urmarirea curenta;

- urmarirea speciala.

Categoria de urmarire, perioadele la care se realizeaza, precum si metodologia de efectuare a acestora se stabilesc de catre proiectant, in functie de categoria de importanta a constructiilor si se consemneaza in cartea tehnica a constructiilor prin grija proprietarului.

Urmarirea curenta

ART. 6

Urmarirea curenta este o activitate sistematica de culegere de date privind starea tehnica a constructiei, care, corelata cu activitatea de intretinere si reparatii, are ca obiectiv mentinerea constructiilor la parametrii proiectati.

ART. 7

Urmarirea curenta are caracter permanent si se realizeaza asupra tuturor constructiilor prin grija proprietarului, direct sau prin reprezentantii sai autorizati.

Constatarile facute in cadrul actiunii de urmarire curenta se inregistreaza in cartea tehnica a constructiei de factorii mentionati mai sus, iar in cazul constatarii unor degradari se stabilesc masurile de interventii in timp.

ART. 8

Urmarirea curenta se realizeaza prin examinare vizuala directa, cu mijloace simple de masurare de uz curent, in conformitate cu prevederile din cartea tehnica si a reglementarilor tehnice de urmarire a comportarii in exploatare specifice, pe categorii de lucrari si de constructii.

ART. 9

La constructiile la care s-a depasit durata de serviciu, se schimba destinatia sau conditiile de exploatare. La acestea si la cele la care se constata deficiente semnificative in cadrul urmaririi curente, proprietarul va solicita efectuarea unei expertize tehnice prin care se stabilesc masurile necesare.

ART. 10

In cadrul urmaririi curente, la aparitia unor degradari ce se considera ca pot afecta exploatarea in conditii de siguranta a constructiei, proprietarul va solicita o consultanta de specialitate (in vederea instruirii urmaririi extinse, conform reglementarilor tehnice in vigoare).

Urmarirea speciala

ART. 11

Urmarirea speciala este o activitate sistematica si cuprinde investigatii specifice, suplimentare fata de urmarirea curenta, asupra unor parametri ce caracterizeaza aptitudinea de utilizare pentru care constructia a fost proiectata.

ART. 12

Urmarirea speciala se instituie la:

- constructii noi de importanta deosebita sau exceptionala, stabilita prin proiect;

- constructii in exploatare cu evolutie periculoasa (sau care au suferit avarii) stabilita in urma unei expertize.

ART. 13

Urmarirea speciala se realizeaza pa baza de proiect de catre personal tehnic de specialitate.

Urmarirea speciala nu exclude urmarirea curenta.

Rezultatele urmaririi speciale se inscriu in cartea tehnica a constructiei.

Obligatii si raspunderi privind urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor

ART. 14

Obligatii si raspunderi ale investitiilor:

a) stabilesc impreuna cu proiectantul acele constructii care se supun urmaririi speciale, asigura intocmirea proiectului si predarea lui la proprietari si comunica intocmirea lui la Inspectia de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului;

b) comunica proprietarilor, care preiau constructiile, obligatiile care le revin in cadrul urmaririi speciale.

ART. 15

Obligatii si raspunderi ale proprietarilor;

a) raspund de activitatea privind urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor, sub toate formele, angajeaza dupa caz responsabili autorizati, comanda expertizarea constructiilor in cazurile prevazute la art. 9 si art. 12, comanda proiectul de urmarire speciala si comunica instituirea urmaririi speciale la Inspectia de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului;

b) la instrainarea sau inchirierea constructiilor, stipuleaza in contracte indatoririle ce decurg cu privire la urmarirea comportarii in exploatare a acestora.

ART. 16

Obligatii si raspunderi ale proiectantilor:

a) stabilesc impreuna cu investitorul si/sau proprietarul acele constructii care sint supuse urmaririi speciale;

b) elaboreaza, pe baza unei comenzi, documentatiile tehnice pentru urmarirea curenta si proiectul de urmarire speciala.

ART. 17

Executantii au obligatia sa efectueze urmarirea curenta a constructiilor pe care le executa, sa monteze conform proiectului si sa protejeze dispozitivele pentru urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor, pina la receptia acestora, dupa care acestea se vor preda proprietarului.

ART. 18

Administratorii si utilizatorii raspund de realizarea obligatiilor contractuale cu proprietarul, privind activitatea de urmarire a comportarii in exploatarea a constructiilor.

ART. 19

Persoanele care efectueaza urmarirea curenta si urmarirea speciala, denumite responsabili cu urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor, au urmatoarele obligatii si raspunderi:

a) sa aiba o pregatire tehnica in constructii, cel putin de nivel mediu iar cei care efectueaza urmarirea speciala sa fie autorizati de Inspectia de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului;

b) sa cunoasca cartea tehnica a constructiei si sa tina la zi jurnalul evenimentelor;

c) sa efectueze urmarirea curenta, iar pentru urmarirea speciala supravegheaza aplicarea programelor si proiectelor intocmite in acest sens.

CAP. 3

Interventiile in timp asupra constructiilor

ART. 20

Interventiile in timp asupra constructiilor sint fundamentate pe baza datelor furnizate de activitatea de urmarire a comportarii in exploatare a constructiilor.

Interventiile in timp sint determinate de: exploatarea normala, actiunile accidentale si actiunile omului, pentru aducerea la parametrii initiali sau imbunatatirea, respectiv reabilitarea acestora.

Interventiile determinate de exploatarea normala

ART. 21

Interventiile determinate de exploatarea normala a constructiilor sint lucrarile de intretinere si reparatii si au ca obiectiv mentinerea caracteristicilor esentiale proiectate, pe intreaga durata de serviciu a constructiilor. O data cu aceste interventii, se recomanda proprietarilor sa actioneze pentru imbunatatirea conditiilor de exploatare si de economisire a energiei.

ART. 22

Lucrarile de intretinere constau in reconditionarea periodica a unor detalii de suprafata cu durata scurta de existenta (finisaje, proiectii superficiale, straturi de uzura) si intocmirea unor piese din instalatii si echipamente de uzura rapida.

ART. 23

Lucrarile de reparatii constau in refaceri sau inlocuiri de elemente, detalii sau parti de constructie si instalatii iesite din uz, ca urmare a exploatarii sau actiunii agentilor de mediu.

Lucrarile de intretinere si reparatii se efectueaza periodic, in functie de categoria de importanta a constructiilor si de materialele incorporate, conform instructiunilor tehnice in vigoare sau in baza unui proiect si a prevederilor din cartea tehnica a constructiei.

Interventiile determinate de actiunile accidentale

ART. 24

Interventiile determinate de actiunile accidentale asupra constructiilor (incendii, explozii, inundatii, uragane, alunecari si prabusiri de teren, zapezi foarte mari, cutremure) care afecteaza grav integritatea acestora, constau in efectuarea unor lucrari de inlaturare a efectelor actiunilor mentionate si readucerea constructiilor la nivelul calitativ initial.

Aceste interventii cuprind de regula urmatoarele categorii de lucrari:

- sustinerea provizorie a constructiei avariate;

- demolarea si indepartarea partilor de constructie avariate grav;

- remedierea degradarilor elementelor de constructie;

- consolidarea elementelor si ansamblurilor structurale;

- reconstruirea integrala a unor parti de constructie indepartate.

ART. 25

Remedierea consta in reparatii si/sau consolidari usoare si are ca scop reducerea partilor de constructie la un nivel calitativ apropiat de cel initial.

ART. 26

Consolidarea elementelor si ansamblurilor structurale avariate sau neavariate are ca scop ridicarea nivelului performantelor mecanice (rezistenta, rigiditate, ductilitate) ale acestora in raport cu cele initiale.

ART. 27

Reconstruirea integrala a unor parti de constructie indepartate are ca scop executarea din nou a acestora, cu respectarea caracteristicilor initiale.

ART. 28

Interventiile asupra constructiilor, determinate de actiunile accidentale, se efectueaza pa baza unui proiect elaborat ca urmare a unei expertize tehnice.

Pentru interventiile determinate de actiunea cutremurelor se vor respecta si prevederile reglementarilor in vigoare.

Interventiile determinate de actiunile omului

ART. 29

Interventiile determinate de actiunile omului asupra constructiilor au ca scop principal: schimbari de destinatie ale constructiilor, prelungirea duratei de serviciu, ridicarea nivelului performantelor prevazute initial, inclusiv in urma unor modificari functionale si retehnologizari.

Aceste interventii cuprind urmatoarele categorii de lucrari:

- transformari, completari sau inlocuiri ale unor parti de constructie;

- extinderi sau supraetajari de constructii;

- modernizari sau reabilitari.

ART. 30

Interventiile determinate de actiunile omului se efectueaza pe baza unui proiect elaborat ca urmare a unei expertize tehnice.

Obligatii si raspunderi privind interventiile in timp asupra constructiilor

ART. 31

Obligatii si raspunderi ale proprietarilor:

a) organizeaza si raspund de activitatea de interventii in timp asupra constructiilor, sub toate formele, respectiv, direct sau prin utilizatorii acestora, in baza contractelor incheiate cu ei;

b) solicita acordul Inspectiei de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului pentru interventiile asupra constructiilor prevazute la art. 24-30.

ART. 32

Obligatii si raspunderi ale proiectantilor:

a) elaboreaza in baza unei comenzi proiecte pentru lucrari de interventii in timp asupra constructiilor, in conformitate cu prevederile legale;

b) elaboreaza caiete de sarcini si instructiuni speciale pentru lucrarile de interventii in timp, anexe la proiectele elaborate de ei in acest scop, care se introduc in cartea tehnica a constructiei.

ART. 33

Executantii lucrarilor de interventii in timp asupra constructiilor au obligatia sa respecte prevederile din proiectele elaborate in acest scop.

ART. 34

Utilizatorii constructiilor au obligatia sa asigure efectuarea la timp a sarcinilor ce le revin in cadrul activitatii de interventii in timp asupra constructiilor, in baza contractelor incheiate cu proprietarii.

CAP. 4

Postutilizarea constructiilor

ART. 35

Declansarea activitatilor din etapa de postutilizare a unei constructii incepe o data cu initierea actiunii pentru desfiintarea acelei constructii, care se face:

a) la cererea proprietarului sau administratorului constructiei cu acordul proprietarului;

b) la cererea autoritatilor administratiei publice locale, in cazurile in care:

- constructia a fost executata fara autorizatie de construire;

- constructia nu prezinta siguranta in exploatare si nu poate fi reabilitata din acest punct de vedere;

- constructia prezinta pericol pentru mediul inconjurator si nu poate fi reabilitata pentru a se elimina acest pericol;

- cerintele de sistematizare pentru utilitate publica impun necesitatea desfiintarii constructiei.

ART. 36

La constructiile proprietate publica, decizia de declansare a activitatilor din etapa de postutilizare va fi luata in baza unui studiu de fezabilitate tinindu-se cont de cazurile prevazute la art. 35 si din care sa rezulte necesitatea, oportunitatea si eficienta economica a actiunii. Studiul respectiv va trebui sa fie aprobat potrivit legii.

La constructiile proprietate privata, la depasirea duratei de serviciu, pe baza unei expertize tehnice, proprietarii pot decide continuarea utilizarii pentru aceeasi functiune sau schimbarea acesteia.

ART. 37

Desfasurarea activitatilor si lucrarilor din etapa de postutilizare se efectueaza pe baza unei documentatii tehnice si a unei autorizatii de desfiintare, elaborata de autoritatile competente, conform Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor si Ordinului ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului nr. 91/1991 privind aprobarea formularelor, a procedurii de autorizare si a continutului documentatiilor prevazute in Legea nr. 50/1991*).

Fac exceptie de la obtinerea autorizatiei de desfiintare, conform Legii nr. 50/1991, constructiile si instalatiile cu caracter militar din patrimoniul Ministerului Apararii Nationale, Ministerul de Interne si Serviciul Roman de Informatii, pentru care se vor elabora reglementarile specifice.

ART. 38

Elaborarea documentatiei tehnice aferente lucrarilor de demolare si executarea lucrarilor respective se efectueaza de agenti economici cu activitate in constructii.

ART. 39

Documentatia tehnica aferenta lucrarilor din etapa de postutilizare va cuprinde urmatoarele:

- planul de amplasare a constructiilor (pozitiei, dimensiuni, orientare, vecinatati) cu indicarea constructiei(lor) sau a partilor de constructie ce urmeaza a fi demolate;

- planurile sau releveele constructiilor, din care sa rezulte destinatia, alcatuirea constructiei, si functiunile acesteia (planuri ale tuturor nivelurilor, sectiuni, fatade, planurile instalatiilor interioare etc.) intocmite la o scara convenabila;

- planurile recordurilor la unitatile exterioare (apa, canal, energie electrica, energie termica, gaze, telefon);

----- ----- ------------

*) Ordinul nr. 91/1991 a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 228 din 14 noiembrie 1991.

- planurile de asigurare si refacere a continuitatii unitatilor exterioare pentru vecinatati care ar trebui, eventual, sa fie intrerupte la demolarea constructiilor;

- conditii tehnice de calitate, corespunzatoare exigentelor esentiale;

- detalierea si precizarea fazelor activitatilor si lucrarilor;

- proceduri tehnice pentru executarea lucrarilor de demontare-demolare, cuprinzind descrierea detaliata a solutiilor tehnice adoptate, a tuturor operatiunilor necesare si masuri de protectia muncii;

- recomandari (la constructiile proprietate publica) privind modul de reconditionare a produselor si elementelor de constructie recuperate cu ocazia demontarii si demolarii;

- recomandari pentru evacuarea si transportul deseurilor nefolosibile si nereciclabile in zonele de reintegrare in natura;

- masuri pentru protectia mediului inconjurator, in zona de demolare a constructiilor si in zonele de evacuare a deseurilor;

- devizul lucrarilor de demolare, reciclare si utilizare a materialelor rezultate.

Documentatia tehnica pentru lucrarile de postutilizare trebuie verificata de specialistii verificatori de proiecte atestati. De asemenea, vor fi expertizate din punctul de vedere al rezistentei si stablitatii cladirile invecinate care pot fi afectate de demolare.

Fazele activitatilor si lucrarilor din etapa de postutilizare a constructiilor

ART. 40

Dezafectarea constructiei cuprinde urmatoarele faze:

- incetarea activitatilor din interiorul constructiei;

- suspendarea unitatilor;

- asigurarea continuitatii instalatiilor tehnico-edilitare pentru vecinatati;

- evacuarea din constructie a inventarului mobil (obiecte de inventar, mobilier, echipamente etc.).

ART. 41

Demontarea si demolarea constructiei cuprinde urmatoarele faze:

- dezechiparea constructiei prin desfacerea si demontarea elementelor de instalatii functionale, de finisaj si izolatii;

- demontarea partilor si elementelor de constructie;

- demolarea partilor de constructie nedemontabile (zidarii, structuri de rezistenta etc.), inclusiv a fundatiilor constructiei;

- dezmembrarea partilor si elementelor de constructie si instalatiilor demontate, recuperarea componentelor si produselor refolosibile si sortarea lor pe categorii;

- transportul deseurilor nefolosibile si nereciclabile in zonele destinate pentru utilizarea de materii brute sau reintegrarea in natura.

ART. 42

Reconditionarea, reciclarea si refolosirea produselor si materialelor de constructie rezultate din demontarea si demolarea constructiilor proprietate publica cuprind urmatoarele faze:

- reconditionarea produselor de constructie recuperate din demontare, in vederea refolosirii, prin operatiuni simple executate in ateliere;

- reciclarea materialelor rezultate din demolare, in sectii de productie specializate, prin folosirea acestor materiale ca materii prime in vederea producerii de materiale de constructii;

- pregatirea refolosirii produselor si materialelor de constructie rezultate din recuperare, reconditionare si reciclare, prin verificarea calitatii acestora si prin organizarea desfacerii lor in depozite de materiale de constructii.

ART. 43

Reintegrarea in natura a deseurilor nefolosibile si nereciclabile cuprinde urmatoarele faze:

- utilizarea deseurilor de materiale brute pentru umpluturi;

- refacerea peisajului natural in zonele de folosire a deseurilor prin taluzari adecvate si lucrari de protectie aferente, inclusiv refacerea stratului vegetal si a plantatiilor.

Obligatii si raspunderi privind postutilizarea constructiilor

ART. 44

Obligatii si raspunderi ale proprietarilor si administratorilor cu acordul proprietarilor:

Asigurarea, declansarea activitatilor si realizarea lucrarilor din etapa de postutilizare prin:

a) asigurarea fondurilor necesare pentru proiectarea si executarea lucrarilor;

b) elaborarea documentatiei tehnice aferente de catre persoane fizice sau juridice autorizate pentru asemenea lucrari;

c) obtinerea avizelor necesare si a autorizatiei de desfiintare de la autoritatile competente;

d) incredintarea executiei lucrarilor din etapa de postutilizare unor persoane fizice sau juridice autorizate in constructii;

e) urmarirea respectarii conditiilor de calitate stabilite pe baza exigentelor, precum si a reconditionarii si reciclarii in grad cit mai ridicat a materialelor si produselor rezultate din demontarea si demolarea constructiei.

ART. 45

Obligatii si raspunderi ale proiectantilor:

a) elaborarea documentatiei tehnice aferente lucrarilor de demolare, reciclare si utilizare a materialelor rezultate;

b) asigurarea, prin solutiile tehnice si tehnologice de demontare si demolare, a respectarii prevederilor din avize si autorizatia de desfiintare, a conditiilor tehnice de calitate corespunzatoare exigentelor esentiale, precum si a unui grup cit mai ridicat de recuperare, reconditionare si reciclare a materialelor si produselor rezultate din demontare si demolare;

c) asigurarea asistentei tehnice solicitate de proprietar pentru aplicarea solutiilor din proiect.

ART. 46

Obligatii si raspunderi ale executantilor:

a) inceperea executiei lucrarilor de demolare numai pe baza autorizatiei de desfiintare si a documentatiei tehnice verificate, functie de categoria de importanta a constructiei;

b) respectarea prevederilor din documentatia tehnica aferenta si din autorizatia de desfiintare;

c) realizarea conditiilor de calitate prevazute in documentatia tehnica;

d) instruirea personalului asupra procesului tehnologic, asupra succesiunii fazelor si operatiunilor si a masurilor de protectia muncii;

e) luarea masurilor de protectie a vecinatatilor prin evitarea de transmitere a vibratiilor puternice sau a socurilor, prin degajari mari de praf, precum si prin asigurarea acceselor necesare la aceste vecinatati.

CAP. 5

Dispozitii finale

ART. 47

Activitatea de urmarire a comportarii in exploatare si investitii in timp si cea privind postutilizarea constructiilor se vor executa cu respectarea reglementarilor tehnice in vigoare. Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului va lua masuri pentru imbunatatirea reglementarilor existente privind:

a) instructiunile-cadru pentru urmarirea comportarii in exploatare si interventiile in timp asupra constructiilor;

b) instructiunile tehnice pentru urmarirea comportarii in exploatare si interventiile in timp privind constructiile alcatuite din diferite materiale;

c) instructiuni tehnice (revizuire) pentru urmarirea comportarii in exploatare si interventii in timp privind categoriile de constructii si de lucrari de constructii cu destinatie curenta;

d) indrumatoare (ghiduri) tehnice privind metode, procedee, aparatura si echipamente specifice, recomandate pentru activitatile de urmarire a comportarii in exploatare a constructiilor si interventiile in timp asupra acestora;

e) instructiuni tehnice privind demolarea partiala sau totala a constructiilor.

ART. 48

Organele administratiei publice centrale vor lua masuri ca unitatile specializate de profil sa revizuiasca instructiunile tehnice in vigoare privind urmarirea comportarii in exploatare si interventii in timp, pentru categoriile de constructii si lucrari de constructii specifice domeniului lor de activitate.

ART. 49

Urmarirea aplicarii si controlul respectarii prevederilor prezentului regulament se fac de catre Inspectia de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului.

ART. 50

Finantarea activitatilor prevazute in acest regulament se face potrivit prevederilor legale.

----- ----- -------------