Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale (publicata in Monitorul Oficial nr. 204 din 23 aprilie 2001)

Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale
(publicata in Monitorul Oficial nr. 204 din 23 aprilie 2001)

Modificata prin  Legea 286/2006 

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

SECTIUNEA 1
Regimul general al autonomiei locale

Art. 1.
Prezenta lege reglementeaza regimul general al autonomiei locale, precum si organizarea si functionarea autoritatilor administratiei publice locale.

Art. 2.
(1) Administratia publica in unitatile administrativ-teritoriale se organizeaza si functioneaza in temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizarii serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale, legalitatii si al consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit.
(2) Aplicarea principiilor prevazute la alin. (1) nu poate aduce atingere caracterului de stat national, unitar si indivizibil al Romaniei.

Art. 3.
(1) Prin autonomie locala se intelege dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice, in conditiile legii.
(2) Acest drept se exercita de consiliile locale si primari, precum si de consiliile judetene, autoritati ale administratiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.
(3) Dispozitiile alin. (2) nu aduc atingere posibilitatii de a recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice alta forma de participare directa a cetatenilor la treburile publice, in conditiile legii.
(4) Prin colectivitate locala se intelege totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritoriala.

Art. 4.
(1) Autonomia locala este numai administrativa si financiara, fiind exercitata pe baza si in limitele prevazute de lege.
(2) Autonomia locala priveste organizarea, functionarea, competentele si atributiile, precum si gestionarea resurselor care, potrivit legii, apartin comunei, orasului sau judetului, dupa caz.

Art. 5.
(1) Competentele si atributiile autoritatilor administratiei publice locale se stabilesc numai prin lege. Aceste competente sunt depline si exclusive, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.
(2) Autonomia locala confera autoritatilor administratiei publice locale dreptul ca, in limitele legii, sa aiba initiative in toate domeniile, cu exceptia celor care sunt date in mod expres in competenta altor autoritati publice.

Art. 6.
(1) Raporturile dintre autoritatile administratiei publice locale din comune si orase si autoritatile administratiei publice de la nivel judetean se bazeaza pe principiile autonomiei, legalitatii, responsabilitatii, cooperarii si solidaritatii in rezolvarea problemelor intregului judet.
(2) In relatiile dintre autoritatile administratiei publice locale si consiliul judetean, pe de o parte, precum si intre consiliul local si primar, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.

Art. 7.
(1) Exercitarea competentelor si atributiilor stabilite prin lege revine autoritatilor administratiei publice locale care se gasesc cel mai aproape de cetatean.
(2) Stabilirea de competente si atributii pentru alte autoritati decat cele prevazute la alin. (1) trebuie sa tina seama de amploarea si de natura raspunderii ce le revine, precum si de cerintele de eficienta si eficacitate.
(3) Autoritatile administratiei publice centrale nu pot stabili sau impune nici un fel de responsabilitati autoritatilor administratiei publice locale in procesul de descentralizare a unor servicii publice ori al crearii de noi servicii publice, fara asigurarea mijloacelor financiare corespunzatoare pentru realizarea respectivelor responsabilitati.

Art. 8.
Autoritatile administratiei publice centrale vor consulta, inainte de adoptarea oricarei decizii, structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice locale, in toate problemele care le privesc in mod direct, potrivit legii.

Art. 9.
In cadrul politicii economice nationale, comunele, orasele si judetele au dreptul la resurse proprii, pe care autoritatile administratiei publice locale le gestioneaza potrivit atributiilor ce le revin, in conditiile legii. Resursele financiare ale autoritatilor publice locale trebuie sa fie proportionale cu competentele si cu responsabilitatile prevazute de lege.

Art. 10.
Autoritatile administratiei publice locale administreaza sau, dupa caz, dispun de resursele financiare, precum si de bunurile proprietate publica sau privata ale comunelor, oraselor si judetelor, in conformitate cu principiul autonomiei locale.

Art. 11.
(1) Autoritatile administratiei publice locale au dreptul ca, in limitele competentelor lor, sa coopereze si sa se asocieze cu alte autoritati ale administratiei publice locale din tara sau din strainatate, in conditiile legii.
(2) Pentru protectia si promovarea intereselor lor comune autoritatile administratiei publice locale au dreptul de a adera la asociatii nationale si internationale, in conditiile legii.

Art. 12.
Autoritatile administratiei publice locale pot incheia intre ele acorduri si pot participa, inclusiv prin alocare de fonduri, la initierea si la realizarea unor programe de dezvoltare regionala, in conditiile legii.

Art. 13.
(1) Consiliile locale si consiliile judetene din unitatile administrativ-teritoriale limitrofe zonelor de frontiera pot incheia acorduri de cooperare transfrontaliera cu autoritatile similare din tarile vecine, in conditiile legii.
(2) Aceste acorduri se vor incheia numai in domeniile ce sunt de competenta consiliilor locale sau judetene, potrivit prezentei legi, cu respectarea legislatiei interne si a angajamentelor internationale asumate de statul roman.
(3) Prin acordurile de cooperare transfrontaliera pot fi create si pe teritoriul Romaniei organisme care sa aiba, potrivit dreptului intern, personalitate juridica. Aceste organisme nu au, in sensul prezentei legi, competente administrativ-teritoriale.
(4) Consiliile locale si consiliile judetene, care au incheiat acorduri de cooperare transfrontaliera, au dreptul sa participe, in alte state, la organismele create prin respectivele acorduri, in limita competentelor ce le revin potrivit legii.

Art. 14.
(1) Initiativa autoritatilor administratiei publice locale de a coopera si de a se asocia cu autoritati ale administratiei publice locale din strainatate, precum si de a adera la o asociatie internationala a autoritatilor administratiei publice locale va fi comunicata Ministerului Afacerilor Externe si Ministerului Administratiei Publice.
(2) Autoritatile administratiei publice locale vor transmite Ministerului Afacerilor Externe spre avizare proiectele de acorduri sau conventii de cooperare pe care acestea intentioneaza sa le incheie cu autoritati ale administratiei publice locale din alte tari, inainte de supunerea lor spre adoptare de catre consiliile locale sau judetene, dupa caz.
(3) Avizele prevazute la alin. (2) trebuie emise in termen de 30 de zile de la primirea solicitarii. In caz contrar se va considera ca nu sunt obiectii si proiectul respectiv poate fi supus spre aprobare consiliului local sau judetean interesat.
(4) Acordurile sau conventiile incheiate de autoritatile administratiei publice locale nu angajeaza decat responsabilitatea consiliului local sau judetean care este parte la acestea, fiind supuse controlului de legalitate, iar actele emise in virtutea respectivelor acorduri sau conventii au in dreptul intern aceeasi valoare juridica si aceleasi efecte ca si actele administrative adoptate in conformitate cu prevederile prezentei legi.

Art. 15.
Consiliile locale si consiliile judetene pot hotari asupra participarii cu capital sau cu bunuri, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, la constituirea de societati comerciale sau la infiintarea unor servicii de interes public local ori judetean, dupa caz, in conditiile legii.

Art. 16.
Controlul administrativ si controlul financiar al activitatii autoritatilor administratiei publice locale se exercita in limitele si in conditiile prevazute de lege.

Art. 17.In unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand minoritatilor nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor autoritatile administratiei publice locale vor asigura folosirea, in raporturile cu acestia, si a limbii materne, in conformitate cu prevederile Constitutiei, ale prezentei legi si ale conventiilor internationale la care Romania este parte.

Art. 18.
(1) Comunele, orasele si judetele sunt unitati administrativ-teritoriale in care se exercita autonomia locala si in care se organizeaza si functioneaza autoritati ale administratiei publice locale.
(2) Comunele pot fi formate din unul sau mai multe sate.
(3) Unele orase pot fi declarate municipii, in conditiile legii.
(4) In municipii se pot crea subdiviziuni administrativ-teritoriale, a caror delimitare si organizare se fac potrivit legii.
(5) Autoritatile administratiei publice locale se pot constitui si in subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor. Aceste autoritati exercita atributiile prevazute la Art. 95 si, respectiv, la Art. 97, care se aplica in mod corespunzator.

Art. 19.
Comunele, orasele si judetele sunt persoane juridice de drept public. Acestea au patrimoniu propriu si capacitate juridica deplina.

Art. 20.
Delimitarea teritoriala a comunelor, oraselor si judetelor se stabileste prin lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege si numai dupa consultarea prealabila a cetatenilor din unitatile administrativteritoriale respective prin referendum, care se organizeaza potrivit legii.

SECTIUNEA a 2-a
Autoritatile administratiei publice locale

Art. 21.
(1) Autoritatile administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase sunt consiliile locale, comunale si orasenesti, ca autoritati deliberative, si primarii, ca autoritati executive. Consiliile locale si primarii se aleg in conditiile prevazute de Legea privind alegerile locale.
(2) Consiliile locale si primarii functioneaza ca autoritati ale administratiei publice locale si rezolva treburile publice din comune si orase, in conditiile legii.

Art. 22.
In fiecare judet se constituie un consiliu judetean, ca autoritate a administratiei publice locale, pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean. Consiliul judetean este ales in conditiile Legii privind alegerile locale.

Art. 23.
Alesii locali sunt primarul, consilierii locali si consilierii judeteni. In asigurarea liberului exercitiu al mandatului lor acestia indeplinesc o functie de autoritate publica, beneficiind de dispozitiile legii penale cu privire la persoanele care indeplinesc o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat.

Art. 24.
(1) Mandatul primarului, consilierului local, respectiv al consilierului judetean, este de 4 ani. Mandatul se exercita in conditiile legii.
(2) Consiliul local sau consiliul judetean, precum si primarul ales in cursul unui mandat, ca urmare a dizolvarii consiliului local sau judetean, respectiv a vacantei postului de primar, incheie mandatul precedentei autoritati a administratiei publice locale.
(3) Consiliul local sau consiliul judetean, precum si primarul, alesi in urma organizarii unor noi unitati administrativ-teritoriale sau in urma dizolvarii unor consilii, respectiv vacantarii unor posturi de primari, isi exercita mandatul numai pana la organizarea urmatoarelor alegeri locale generale.

Art. 25.
In scopul asigurarii autonomiei locale autoritatile administratiei publice locale au dreptul sa instituie si sa perceapa impozite si taxe locale, sa elaboreze si sa aprobe bugetele de venituri si cheltuieli ale comunelor, oraselor si judetelor, in conditiile legii.

Art. 26.
(1) In fiecare judet si in municipiul Bucuresti Guvernul numeste cate un prefect. (2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale din unitatile administrativ-teritoriale.

Art. 27.
(1) Prefectul poate ataca, in total sau in parte, in fata instantei de contencios administrativ, hotararile adoptate de consiliul local sau de consiliul judetean, precum si dispozitiile emise de primar sau de presedintele consiliului judetean, in cazul in care considera aceste acte sau prevederi din ele ca fiind ilegale. Actul sau prevederile acestuia care au fost atacate sunt suspendate de drept.
(2) Prefectul raspunde, in conditiile legii, administrativ, civil sau penal, dupa caz, la cererea autoritatilor administratiei publice locale sau judetene ale caror acte au fost atacate, in cazul in care instanta de contencios administrativ hotaraste ca actul administrativ a fost atacat in mod abuziv.

CAPITOLUL II
Consiliile locale

SECTIUNEA 1
Constituirea consiliului local

Art. 28.
Consiliile locale sunt compuse din consilieri alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile stabilite de Legea privind alegerile locale.

Art. 29.
(1) Numarul membrilor fiecarui consiliu local se stabileste prin ordin al prefectului, in functie de populatia comunei sau a orasului, raportata de Institutul National de Statistica si Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului in curs sau, dupa caz, la data de 1 iulie a anului care preceda alegerile, dupa cum urmeaza:

(2) Consiliul General al Municipiului Bucuresti este compus din 55 de consilieri.

Art. 30.
(1) Calitatea de consilier este incompatibila cu:
a) functia de prefect si de subprefect;
b) calitatea de functionar public in aparatul propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice centrale si locale;
calitatea de functionar public in aparatul propriu de specialitate al consiliului judetean, al prefectului, al serviciilor publice de interes local sau judetean, al serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte autoritati ale administratiei publice centrale; calitatea de angajat in cadrul autoritatilor administratiei publice locale respective sau in cadrul aparatului propriu al prefectului din judetul respectiv;
c) functia de manager sau membru in consiliul de administratie al regiilor autonome ori de conducator al societatilor comerciale infiintate de consiliile locale sau de consiliile judetene;
d) calitatea de primar;
e) calitatea de senator, deputat, ministru, secretar de stat, subsecretar de stat si cele asimilate acestora.
(2) Incompatibilitatea intervine numai dupa validarea mandatului, cel in cauza trebuind sa opteze in termen de 10 zile, dupa care, daca acesta nu a optat pentru calitatea de consilier, in sedinta de consiliu urmatoare presedintele de sedinta va supune validarii mandatul supleantului acestuia de pe lista partidului, aliantei politice sau a aliantei electorale respective.
(3) Alte incompatibilitati se pot stabili numai prin lege.

Art. 31.
(1) Constituirea consiliilor locale se face in termen de 20 de zile de la data desfasurarii alegerilor. Convocarea consilierilor declarati alesi, pentru sedinta de constituire, se face de catre prefect. La sedinta de constituire pot participa prefectul sau reprezentantul sau, precum si primarul, chiar daca procedura de validare a mandatului acestuia nu a fost finalizata.
(2) Sedinta este legal constituita daca participa cel putin doua treimi din numarul consilierilor alesi. In cazul in care nu se poate asigura aceasta majoritate sedinta se va organiza, in aceleasi conditii, peste 3 zile, la convocarea prefectului. Daca nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituita, se va proceda la o noua convocare, de catre prefect, peste alte 3 zile, in aceleasi conditii.
(3) In situatia in care consiliul local nu se poate reuni nici la ultima convocare datorita absentei, fara motive temeinice, a consilierilor, prefectul va declara vacante, prin ordin, locurile consilierilor alesi care au lipsit nemotivat de la cele 3 convocari anterioare, daca acestia nu pot fi inlocuiti de supleantii inscrisi pe listele de candidati respective, organizandu-se alegeri pentru completare, in termen de 30 de zile, in conditiile Legii privind alegerile locale.
(4) Ordinul prefectului prin care se declara vacante locurile consilierilor care au lipsit nemotivat poate fi atacat de cei in cauza la instanta de contencios administrativ in termen de 5 zile de la comunicare. Hotararea instantei este definitiva si irevocabila.
(5) Absenta consilierilor de la sedinta de constituire este considerata motivata daca se face dovada ca aceasta a intervenit din cauza unei boli care a necesitat spitalizare sau a facut imposibila prezenta acestora, a unei deplasari in strainatate in interes de serviciu sau a unor evenimente de forta majora.

Art. 32.
(1) Lucrarile sedintei de constituire sunt conduse de cel mai in varsta consilier, asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri.
(2) Pentru validarea mandatelor consiliile locale aleg prin vot deschis, dintre membrii lor, pe intreaga durata a mandatului, o comisie de validare alcatuita din 3-5 consilieri.
(3) Comisia de validare examineaza legalitatea alegerii fiecarui consilier si propune consiliului local validarea sau invalidarea mandatelor.
(4) Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier numai in cazul in care se constata incalcarea conditiilor de eligibilitate sau daca alegerea consilierului s-a facut prin frauda electorala, constatata in conditiile Legii privind alegerile locale.
(5) Validarea sau invalidarea mandatelor se face, in ordine alfabetica, cu votul deschis al majoritatii consilierilor prezenti la sedinta. Persoana al carei mandat este supus validarii sau invalidarii nu participa la vot.

Art. 33.
(1) Hotararea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacata de cei interesati la instanta de contencios administrativ in termen de 5 zile de la adoptare sau, in cazul celor absenti de la sedinta, de la comunicare.
(2) Instanta de contencios administrativ este obligata sa se pronunte in termen de 30 de zile.

Art. 34.
(1) Consilierii ale caror mandate au fost validate depun in fata consiliului local urmatorul juramant in limba romana: 'Jur sa respect Constitutia si legile tarii si sa fac, cu bunacredinta, tot ceea ce sta in puterile si priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei '.. (orasului, judetului). Asa sa-mi ajute Dumnezeu!'
(2) Consilierii care refuza sa depuna juramantul sunt considerati demisionati de drept.
(3) Juramantul poate fi depus si fara formula religioasa.

Art. 35.
In cazul in care consilierul declarat ales renunta la mandat inainte de validare sau refuza sa depuna juramantul, se supune validarii mandatul primului supleant inscris pe lista partidului politic, aliantei politice sau aliantei electorale respective, daca pana la validarea mandatului partidele si aliantele politice confirma in scris apartenenta la partid. In cazul in care locurile ramase vacante nu pot fi completate cu supleanti, iar numarul de consilieri se reduce sub doua treimi, se vor organiza alegeri pentru completare, in termen de 30 de zile, in conditiile Legii privind alegerile locale.

Art. 36.
Dupa validarea mandatelor si depunerea juramantului de catre cel putin doua treimi din numarul membrilor consiliului local consilierul care a condus sedinta declara consiliul legal constituit.

Art. 37.
(1) Dupa declararea ca legal constituit consiliul local alege dintre membrii sai, prin votul deschis al majoritatii consilierilor in functie, un presedinte de sedinta, pe o perioada de cel mult 3 luni, care va conduce sedintele consiliului si va semna hotararile adoptate de acesta.
(2) Consilierul ales in conditiile alin. (1) poate fi schimbat din functie la initiativa a cel putin unei treimi din numarul consilierilor, cu votul majoritatii consilierilor in functie.

SECTUNEA a 2-a
Atributiile consiliului local

Art. 38.
(1) Consiliul local are initiativa si hotaraste, in conditiile legii, in toate problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege in competenta altor autoritati publice, locale sau centrale.
(2) Consiliul local are urmatoarele atributii principale:
a) alege din randul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii, dupa caz; stabileste, in limitele normelor legale, numarul de personal din aparatul propriu;
b) aproba statutul comunei sau al orasului, precum si regulamentul de organizare si functionare a consiliului;
c) avizeaza sau aproba, dupa caz, studii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala, de organizare si amenajare a teritoriului, documentatii de amenajare a teritoriului si urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala si de cooperare transfrontaliera, in conditiile legii;
d) aproba bugetul local, imprumuturile, virarile de credite si modul de utilizare a rezervei bugetare; aproba contul de incheiere a exercitiului bugetar; stabileste impozite si taxe locale, precum si taxe speciale, in conditiile legii;
e) aproba, la propunerea primarului, in conditiile legii, organigrama, statul de functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate, ale institutiilor si serviciilor publice, precum si ale regiilor autonome de interes local;
f) administreaza domeniul public si domeniul privat al comunei sau orasului;
g) hotaraste darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate publica a comunei sau orasului, dupa caz, precum si a serviciilor publice de interes local, in conditiile legii;
h) hotaraste vanzarea, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate privata a comunei sau orasului, dupa caz, in conditiile legii;
i) infiinteaza institutii publice, societati comerciale si servicii publice de interes local; urmareste, controleaza si analizeaza activitatea acestora; instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare si functionare pentru institutiile si serviciile publice de interes local; numeste si elibereaza din functie, in conditiile legii, conducatorii serviciilor publice de interes local, precum si pe cei ai institutiilor publice din subordinea sa; aplica sanctiuni disciplinare, in conditiile legii, persoanelor pe care le-a numit;
j) hotaraste asupra infiintarii si reorganizarii regiilor autonome de interes local; exercita, in numele unitatii administrativ-teritoriale, toate drepturile actionarului la societatile comerciale pe care le-a infiintat; hotaraste asupra privatizarii acestor societati comerciale; numeste si elibereaza din functie, in conditiile legii, membrii consiliilor de administratie ale regiilor autonome de sub autoritatea sa;
k) analizeaza si aproba, in conditiile legii, documentatiile de amenajare a teritoriului si urbanism ale localitatilor, stabilind mijloacele materiale si financiare necesare in vederea realizarii acestora; aproba alocarea de fonduri din bugetul local pentru actiuni de aparare impotriva inundatiilor, incendiilor, dezastrelor si fenomenelor meteorologice periculoase;
l) stabileste masurile necesare pentru construirea, intretinerea si modernizarea drumurilor, podurilor, precum si a intregii infrastructuri apartinand cailor de comunicatii de interes local;
m) aproba, in limitele competentelor sale, documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de investitii de interes local si asigura conditiile necesare in vederea realizarii acestora;
n) asigura, potrivit competentelor sale, conditiile materiale si financiare necesare pentru buna functionare a institutiilor si serviciilor publice de educatie, sanatate, cultura, tineret si sport, apararea ordinii publice, apararea impotriva incendiilor si protectia civila, de sub autoritatea sa; urmareste si controleaza activitatea acestora;
o) hotaraste, in localitatile cu medici sau cu personal sanitar in numar insuficient, acordarea de stimulente in natura si in bani, precum si de alte facilitati, potrivit legii, in scopul asigurarii serviciilor medicale pentru populatie; asemenea facilitati pot fi acordate si personalului didactic;
p) contribuie la organizarea de activitati stiintifice, culturale, artistice, sportive si de agrement;
q) hotaraste cu privire la asigurarea ordinii publice; analizeaza activitatea gardienilor publici, politiei, jandarmeriei, pompierilor si a formatiunilor de protectie civila, in conditiile legii, si propune masuri de imbunatatire a activitatii acestora;
r) actioneaza pentru protectia si refacerea mediului inconjurator, in scopul cresterii calitatii vietii; contribuie la protectia, conservarea, restaurarea si punerea in valoare a monumentelor istorice si de arhitectura, a parcurilor si rezervatiilor naturale, in conditiile legii;
s) contribuie la realizarea masurilor de protectie si asistenta sociala; asigura protectia drepturilor copilului, potrivit legislatiei in vigoare; aproba criteriile pentru repartizarea locuintelor sociale; infiinteaza si asigura functionarea unor institutii de binefacere de interes local;
t) infiinteaza si organizeaza targuri, piete, oboare, locuri si parcuri de distractie, baze sportive si asigura buna functionare a acestora;
u) atribuie sau schimba, in conditiile legii, denumiri de strazi, de piete si de obiective de interes public local;
v) confera persoanelor fizice romane sau straine, cu merite deosebite, titlul de cetatean de onoare al comunei sau al orasului;
x) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane sau straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public local; hotaraste infratirea comunei sau orasului cu unitati administrativ-teritoriale similare din alte tari;
y) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autoritati ale administratiei publice locale din tara sau din strainatate, precum si aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritatilor administratiei publice locale, in vederea promovarii unor interese comune;
z) sprijina, in conditiile legii, activitatea cultelor religioase;
w) asigura libertatea comertului si incurajeaza libera initiativa, in conditiile legii.
(3) Consiliul local exercita si alte atributii stabilite prin lege.

SECTIUNEA a 3-a
Functionarea consiliului local

Art. 39.
(1) Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau catastrofa.
(2) Consiliul local isi exercita mandatul de la data constituirii pana la data declararii ca legal constituit a consiliului nou-ales.

Art. 40.
(1) Consiliul local se intruneste in sedinte ordinare, lunar, la convocarea primarului.
(2) Consiliul local se poate intruni si in sedinte extraordinare, la cererea primarului sau a cel putin o treime din numarul membrilor consiliului.
(3) Convocarea consiliului local se face in scris, prin intermediul secretarului unitatii administrativ-teritoriale, cu cel putin 5 zile inaintea sedintelor ordinare sau cu cel putin 3 zile inainte de sedintele extraordinare.
(4) In caz de forta majora si de maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei sau ai orasului convocarea consiliului local se poate face de indata.
(5) In invitatia la sedinta se vor preciza data, ora, locul desfasurarii si ordinea de zi a acesteia.
(6) Ordinea de zi a sedintei consiliului local se aduce la cunostinta locuitorilor comunei sau ai orasului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate.
(7) In comunele sau orasele in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunostinta publica si in limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective.
(8) In toate cazurile convocarea se consemneaza in procesul-verbal al sedintei.

Art. 41.
(1) Sedintele consiliului local sunt legal constituite daca este prezenta majoritatea consilierilor in functie.
(2) Prezenta consilierilor la sedinta este obligatorie. Cazurile in care se considera ca absenta este motivata se vor stabili prin regulamentul de organizare si functionare a consiliului local. In situatia in care un consilier absenteaza de doua ori consecutiv, fara motive temeinice, el poate fi sanctionat in conditiile regulamentului de organizare si functionare a consiliului local.

Art. 42.
Sedintele consiliului local sunt conduse de un consilier, ales in conditiile prevazute la Art. 37.

Art. 43.
(1) Sedintele consiliului local sunt publice, cu exceptia cazurilor in care consilierii decid, cu majoritate de voturi, ca acestea sa se desfasoare cu usile inchise.
(2) Problemele privind bugetul local, administrarea domeniului public si privat al comunei sau al orasului, participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala sau de cooperare transfrontaliera, organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor si amenajarea teritoriului, precum si cele privind asocierea sau cooperarea cu alte autoritati publice, organizatii neguvernamentale, persoane juridice romane sau straine se vor discuta intotdeauna in sedinta publica. In legatura cu aceste probleme primarul poate propune consultarea cetatenilor prin referendum, in conditiile legii.
(3) Lucrarile sedintelor se desfasoara in limba romana, limba oficiala a statului. In consiliile locale in care consilierii apartinand unei minoritati nationale reprezinta cel putin o treime din numarul total, la sedintele de consiliu se poate folosi si limba materna. In aceste cazuri se va asigura, prin grija primarului, traducerea in limba romana. In toate cazurile documentele sedintelor de consiliu se intocmesc in limba romana.
(4) Dezbaterile din sedintele consiliului local, precum si modul in care si-a exercitat votul fiecare consilier se consemneaza intr-un proces-verbal, semnat de consilierul care conduce sedintele de consiliu si de secretarul unitatii administrativ-teritoriale.
(5) Consilierul care conduce sedintele de consiliu, impreuna cu secretarul unitatii administrativ-teritoriale isi asuma, prin semnatura, responsabilitatea veridicitatii celor consemnate.
(6) Inaintea fiecarei sedinte secretarul pune la dispozitie consilierilor, in timp util, procesul-verbal al sedintei anterioare, pe care ulterior il va supune spre aprobare consiliului local. Consilierii au dreptul ca in cadrul sedintei sa conteste continutul procesului-verbal si sa ceara mentionarea exacta a opiniilor exprimate in sedinta anterioara.
(7) Procesul-verbal si documentele care au fost dezbatute in sedinta se depun intr-un dosar special al sedintei respective, care va fi numerotat, semnat si sigilat de consilierul care conduce sedintele de consiliu si de secretar, dupa aprobarea procesului verbal.

Art. 44.
Ordinea de zi a sedintelor se aproba de consiliul local, la propunerea celui care, in conditiile Art. 40, a cerut intrunirea consiliului. Modificarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente si numai cu votul majoritatii consilierilor prezenti.

Art. 45.
Problemele inscrise pe ordinea de zi a sedintei consiliului local nu pot fi dezbatute daca nu sunt insotite de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului propriu de specialitate al autoritatii administratiei publice locale, care va fi elaborat in termen de 30 de zile de la solicitarea initiatorului, precum si de avizul comisiei de specialitate a consiliului, cu exceptia cazurilor prevazute la Art. 40 alin. (2) si (4).

Art. 46.
(1) In exercitarea atributiilor ce ii revin consiliul local adopta hotarari, cu votul majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care legea sau regulamentul de organizare si functionare a consiliului cere o alta majoritate.
(2) Hotararile privind contractarea de imprumuturi, in conditiile legii, administrarea domeniului public si privat al comunei sau al orasului, participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala sau de cooperare transfrontaliera, organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor si amenajarea teritoriului, precum si cele privind asocierea sau cooperarea cu alte autoritati publice, cu organizatii neguvernamentale, cu persoane juridice romane sau straine se adopta cu votul a cel putin doua treimi din numarul consilierilor in functie.
(3) Hotararile privind bugetul local, precum si cele prin care se stabilesc impozite si taxe locale se adopta cu votul majoritatii consilierilor in functie. Daca bugetul local nu poate fi adoptat dupa doua sedinte consecutive, care vor avea loc la un interval de cel mult 7 zile, activitatea se va desfasura pe baza bugetului anului precedent pana la adoptarea noului buget local, dar nu mai tarziu de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a legii bugetului de stat.
(4) Consiliul local poate stabili ca unele hotarari sa fie luate prin vot secret. Hotararile cu caracter individual cu privire la persoane vor fi luate intotdeauna prin vot secret, cu exceptiile prevazute de lege.
(5) Proiectele de hotarare pot fi propuse de consilieri sau de primar. Redactarea proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul secretarului si al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al autoritatii administratiei publice locale.

Art. 47.
(1) Nu poate lua parte la deliberare si la adoptarea hotararilor consilierul care, fie personal, fie prin sot, sotie, afini sau rude pana la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial in problema supusa dezbaterilor consiliului local.
(2) Hotararile adoptate de consiliul local cu incalcarea dispozitiilor alin. (1) sunt nule de drept. Nulitatea se constata de catre instanta de contencios administrativ. Actiunea poate fi introdusa de orice persoana interesata.

Art. 48.
Hotararile consiliului local se semneaza de consilierul care conduce sedintele de consiliu, ales in conditiile prevazute la Art. 37, si se contrasemneaza, pentru legalitate, de catre secretar. In cazul in care consilierul ales in conditiile prevazute la Art. 37 lipseste sau refuza sa semneze, hotararea consiliului local se semneaza de 3-5 consilieri.

Art. 49.
(1) Secretarul nu va contrasemna hotararea in cazul in care considera ca aceasta este ilegala sau ca depaseste competentele ce revin, potrivit legii, consiliului local. In acest caz secretarul va expune consiliului local opinia sa motivata, care va fi consemnata in procesul-verbal al sedintei.
(2) Secretarul va comunica hotararile consiliului local primarului si prefectului, de indata, dar nu mai tarziu de 3 zile de la data adoptarii.
(3) Comunicarea, insotita de eventualele obiectii cu privire la legalitate, se face in scris de catre secretar si va fi inregistrata intr-un registru special destinat acestui scop.

Art. 50.
(1) Hotararile cu caracter normativ devin obligatorii si produc efecte de la data aducerii lor la cunostinta publica, iar cele individuale, de la data comunicarii.
(2) Aducerea la cunostinta publica a hotararilor cu caracter normativ se face in termen de 5 zile de la data comunicarii oficiale catre prefect.

Art. 51.
In unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor hotararile cu caracter normativ se aduc la cunostinta publica si in limba materna a cetatenilor apartinind minoritatii respective, iar cele cu caracter individual se comunica, la cerere, si in limba materna.

Art. 52.
(1) In exercitarea mandatului consilierii sunt in serviciul colectivitatii locale.
(2) Primarul este obligat ca, prin intermediul secretarului si al aparatului propriu de specialitate, sa puna la dispozitie consilierilor, la cererea acestora, in termen de cel mult 20 de zile, informatiile necesare in vederea indeplinirii mandatului.
(3) Consilierii sunt obligati ca in indeplinirea mandatului sa organizeze periodic intalniri cu cetatenii si sa acorde audiente.
(4) Fiecare consilier, precum si viceprimarul sunt obligati sa prezinte un raport anual de activitate, care va fi facut public prin grija secretarului.
(5) Pentru participarea la sedintele consiliului local si ale comisiilor de specialitate consilierul primeste o indemnizatie stabilita in conditiile legii.
(6) Consilierii au dreptul la decontarea cheltuielilor pe care le efectueaza in indeplinirea mandatului lor, in conditiile legii.
(7) Consiliul local poate hotari diminuarea cuantumului indemnizatiei prevazute la alin. (5) si a cotei in care se face decontarea conform prevederilor alin. (6), in concordanta cu posibilitatile de finantare.

Art. 53.
(1) Consilierii raspund solidar pentru activitatea consiliului local din care fac parte sau, dupa caz, in nume propriu, pentru activitatea desfasurata in exercitarea mandatului, precum si pentru hotararile pe care le-au votat.
(2) In procesul-verbal al sedintei consiliului local va fi consemnat, in mod obligatoriu, rezultatul votului.
(3) La cererea consilierilor votul lor va fi consemnat nominal in procesul-verbal al sedintei.

Art. 54.
La lucrarile consiliului local pot asista si lua cuvantul, fara drept de vot, prefectul, presedintele consiliului judetean sau reprezentantii acestora, deputatii si senatorii, ministrii si ceilalti membri ai Guvernului, secretarii si subsecretarii de stat, sefii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale din unitatile administrativ-teritoriale, in problemele ce privesc domeniile de responsabilitate ale acestor servicii, precum si persoanele interesate invitate de primar.

Art. 55.
(1) Locuitorii satelor care nu au consilieri alesi in consiliile locale vor fi reprezentati la sedintele de consiliu de un delegat satesc.
(2) Delegatul satesc este ales pe perioada mandatului consiliului local de catre o adunare sateasca, constituita din cate un reprezentant al fiecarei familii, convocata si organizata de primar si desfasurata in prezenta primarului sau viceprimarului.
(3) La discutarea problemelor privind satele respective delegatii satesti vor fi invitati in mod obligatoriu. Votul acestora are caracter consultativ.
(4) Delegatului satesc ii sunt aplicabile, in mod corespunzator, prevederile Art. 52 alin. (5) si (6).

Art. 56.
(1) Dupa constituire consiliul local isi organizeaza comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate.
(2) Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii, cu exceptia viceprimarului.
(3) Comisiile de specialitate isi aleg cate un presedinte si un secretar.
(4) Comisiile de specialitate analizeaza si avizeaza proiectele de hotarare din domeniul lor de activitate.
(5) Comisiile de specialitate lucreaza in plen si iau hotarari cu votul majoritatii membrilor lor.
(6) Organizarea, functionarea si atributiile comisiilor de specialitate se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare a consiliului local.
(7) Consiliile locale pot organiza, din proprie initiativa sau la initiativa primarului, dupa caz, comisii speciale de analiza si verificare, pe perioada determinata. Componenta comisiei speciale de analiza si verificare, obiectivele si perioada de desfasurare a activitatilor acesteia se stabilesc prin hotarare a consiliului local. Membrii comisiei actioneaza in limitele stabilite prin hotarare.

SECTIUNEA a 4-a
Dizolvarea consiliului local

Art. 57.
(1) Consiliul local poate fi dizolvat daca a adoptat, intr-un interval de cel mult 6 luni, cel putin 3 hotarari care au fost anulate de instanta de contencios administrativ prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila.
(2) Dizolvarea consiliului local se face prin hotarare a Guvernului, la propunerea motivata a prefectului, bazata pe hotararile judecatoresti ramase definitive si irevocabile.
(3) Hotararea de dizolvare poate fi atacata de oricare dintre consilieri la instanta de contencios administrativ, in termen de 10 zile de la data publicarii acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. In acest caz procedura prealabila prevazuta de lege nu se mai efectueaza, iar introducerea actiunii suspenda executarea masurii de dizolvare.
(4) Data pentru organizarea alegerii noului consiliu local se stabileste de Guvern, la propunerea prefectului, in termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevazut la alin. (3) sau, dupa caz, de la pronuntarea unei hotarari judecatoresti, ramasa definitiva si irevocabila, prin care a fost respinsa actiunea consilierilor.
(5) Pana la constituirea noului consiliu local primarul, viceprimarul sau, in absenta acestora, secretarul va rezolva problemele curente ale comunei sau ale orasului, potrivit competentelor si atributiilor ce ii revin, potrivit legii.

Art. 58.
(1) In cazul in care consiliul local nu se intruneste timp de 3 luni consecutive sau nu a adoptat in 3 sedinte ordinare consecutive nici o hotarare, precum si in situatia in care numarul consilierilor se reduce sub jumatate plus unul si nu se poate completa prin supleanti, acesta se considera dizolvat de drept.
(2) Situatiile prevazute la alin. (1) se comunica de primar, viceprimar sau, in absenta acestora, de secretar, prefectului care, prin ordin, ia act de situatia de dizolvare a consiliului local si propune Guvernului organizarea de noi alegeri.
(3) Ordinul prefectului poate fi atacat de consilierii interesati la instanta de contencios administrativ, in termen de 10 zile de la comunicare sau de la luarea la cunostinta.
(4) Instanta de contencios administrativ este obligata sa se pronunte in termen de 30 de zile. In acest caz procedura prealabila nu se mai efectueaza, iar introducerea actiunii suspenda executarea masurii de dizolvare. Hotararea instantei este definitiva si irevocabila.
(5) Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu local se face de catre Guvern, la propunerea prefectului, in termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevazut la alin. (3) sau, dupa caz, de la ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii judecatoresti prin care s-a respins actiunea impotriva ordinului prefectului.

SECTIUNEA a 5-a
Suspendarea si incetarea mandatului de consilier

Art. 59.
(1) Mandatul de consilier se suspenda de drept numai in cazul in care acesta a fost arestat preventiv. Masura arestarii preventive se comunica de indata de catre parchet sau de instanta de judecata, dupa caz, prefectului care, prin ordin, constata suspendarea mandatului.
(2) Suspendarea dureaza pana la solutionarea definitiva a cauzei. Ordinul de suspendare se comunica de indata consilierului.
(3) In cazul in care consilierul suspendat a fost gasit nevinovat acesta are dreptul la despagubiri in conditiile legii.

Art. 60.
(1) Mandatul de consilier inceteaza de drept in urmatoarele cazuri:
a) demisie;
b) incompatibilitate;
c) schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ-teritoriala;
d) imposibilitatea exercitarii mandatului pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive, cu exceptia cazurilor prevazute la Art. 59 alin. (1);
e) constatarea, dupa validarea mandatului, ca alegerea s-a facut prin frauda electorala sau prin orice alta incalcare a Legii privind alegerile locale;
f) condamnarea, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa privativa de libertate;
g) punerea sub interdictie judecatoreasca;
h) pierderea drepturilor electorale;
i) lipsa nemotivata de la 3 sedinte ordinare consecutive ale consiliului local;
j) deces.
(2) Incetarea de drept a mandatului de consilier se constata de consiliul local, prin hotarare, la initiativa primarului sau a oricarui consilier.
(3) In cazul prevazut la alin. (1) lit. c), d) si i) hotararea consiliului local poate fi atacata de consilier la instanta de contencios administrativ, in termen de 10 zile de la comunicare. Instanta este obligata sa se pronunte in termen de 30 de zile. In acest caz procedura prealabila nu se mai efectueaza, iar hotararea primei instante este definitiva si irevocabila.

CAPITOLUL III
Primarul si viceprimarul

Art. 61.
(1) Comunele si orasele au cate un primar si un viceprimar, iar orasele resedinta de judet, cate 2 viceprimari, alesi in conditiile legii. Viceprimarii nu pot fi in acelasi timp si consilieri.
(2) Primarul participa la sedintele consiliului local si are dreptul sa isi exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii.
(3) Pe toata durata exercitarii mandatului de primar, respectiv de viceprimar, contractul de munca al acestora la institutii publice, regii autonome, companii nationale, societati nationale, societati comerciale cu capital majoritar de stat sau la societatile comerciale de sub autoritatea consiliilor locale sau judetene se suspenda de drept.
(4) Primarul si viceprimarul primesc, pe toata durata exercitarii mandatului, o indemnizatie stabilita in conditiile legii.

Art. 62.
Calitatea de primar, respectiv de viceprimar, este incompatibila cu:
a) functiile si calitatile prevazute la Art. 30 alin. (1), care se aplica in mod corespunzator;
b) orice functie de conducere din cadrul societatilor comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritoriala este actionar majoritar ori din cadrul societatilor nationale, companiilor nationale sau regiilor autonome;
c) orice alte activitati sau functii publice, cu exceptia functiilor didactice si a functiilor din cadrul unor fundatii ori organizatii neguvernamentale.

Art. 63.
(1) Validarea alegerii primarului se face in termen de 20 de zile de la data desfasurarii alegerilor, in camera de consiliu a judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla comuna sau orasul, de catre un judecator desemnat de presedintele judecatoriei.
(2) Invalidarea alegerii primarului se poate pronunta in cazurile prevazute la Art. 32 alin. (4).

Art. 64.
(1) Hotararea de invalidare a alegerii primarului poate fi atacata de cel interesat in termen de 5 zile de la pronuntare, la instanta de contencios administrativ.
(2) Instanta de judecata este obligata sa se pronunte in termen de 30 de zile.
(3) Rezultatul validarii sau invalidarii alegerii primarului se aduce la cunostinta prefectului si se prezinta in sedinta de constituire a consiliului local sau, dupa caz, intr-o sedinta extraordinara, de catre un judecator desemnat de presedintele judecatoriei.
(4) In caz de invalidare a alegerii primarului Guvernul, la propunerea prefectului, va stabili data alegerilor in termen de cel mult 30 de zile de la data invalidarii sau, dupa caz, de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti, in conditiile legii.

Art. 65.
(1) Primarul depune in fata consiliului local juramantul prevazut la Art. 34 alin. (1).
(2) Primarul care refuza sa depuna juramantul este considerat demisionat de drept.

Art. 66.
(1) Primarul indeplineste o functie de autoritate publica. El este seful administratiei publice locale si al aparatului propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale, pe care il conduce si il controleaza.
(2) Primarul raspunde de buna functionare a administratiei publice locale, in conditiile legii.

Art. 67.
(1) Primarul reprezinta comuna sau orasul in relatiile cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridice romane sau straine, precum si in justitie.
(2) Semnul distinctiv al primarului este o esarfa in culorile drapelului national al Romaniei.
(3) Esarfa va fi purtata, in mod obligatoriu, la solemnitati, receptii, ceremonii publice si la celebrarea casatoriilor.
(4) Modelul esarfei se stabileste prin hotarare a Guvernului.

Art. 68.
(1) Primarul indeplineste urmatoarele atributii principale:
a) asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor Constitutiei, precum si punerea in aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui Romaniei, a hotararilor si ordonantelor Guvernului; dispune masurile necesare si acorda sprijin pentru aplicarea ordinelor si instructiunilor cu caracter normativ ale ministrilor si ale celorlalti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, precum si a hotararilor consiliului judetean;
b) asigura aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului local. In situatia in care apreciaza ca o hotarare este ilegala, in termen de 3 zile de la adoptare il sesizeaza pe prefect;
c) poate propune consiliului local consultarea populatiei prin referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotararii consiliului local ia masuri pentru organizarea acestei consultari, in conditiile legii;
d) prezinta consiliului local, anual sau ori de cate ori este necesar, informari, privind starea economica si sociala a comunei sau a orasului, in concordanta cu atributiile ce revin autoritatilor administratiei publice locale, precum si informari asupra modului de aducere la indeplinire a hotararilor consiliului local;
e) intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului local;
f) exercita functia de ordonator principal de credite;
g) verifica, din oficiu sau la cerere, incasarea si cheltuirea sumelor din bugetul local si comunica de indata consiliului local cele constatate;
h) ia masuri pentru prevenirea si limitarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, impreuna cu organele specializate ale statului. In acest scop poate mobiliza populatia, agentii economici si institutiile publice din comuna sau din oras, acestea fiind obligate sa execute masurile stabilite in planurile de protectie si interventie elaborate pe tipuri de dezastre;
i) asigura ordinea publica si linistea locuitorilor, prin intermediul politiei, jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor si unitatilor de protectie civila, care au obligatia sa raspunda solicitarilor sale, in conditiile legii;
j) indruma si supravegheaza activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor contractuale;
k) ia masurile prevazute de lege cu privire la desfasurarea adunarilor publice;
l) ia masuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentatiilor sau a altor manifestari publice care contravin ordinii de drept ori atenteaza la bunele moravuri, la ordinea si linistea publica;
m) controleaza igiena si salubritatea localurilor publice si produselor alimentare puse in vanzare pentru populatie, cu sprijinul serviciilor de specialitate;
n) ia masuri pentru prevenirea si combaterea pericolelor provocate de animale, in conditiile legii;
o) ia masuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localitatii si il supune spre aprobare consiliului local; asigura respectarea prevederilor planului urbanistic general, precum si ale planurilor urbanistice zonale si de detaliu;
p) asigura repartizarea locuintelor sociale pe baza hotararii consiliului local;
q) asigura intretinerea si reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei sau a orasului, instalarea semnelor de circulatie, desfasurarea normala a traficului rutier si pietonal, in conditiile legii;
r) exercita controlul asupra activitatilor din targuri, piete, oboare, locuri si parcuri de distractii si ia masuri pentru buna functionare a acestora;
s) conduce serviciile publice locale; asigura functionarea serviciilor de stare civila si de autoritate tutelara; supravegheaza realizarea masurilor de asistenta si ajutor social;
s) indeplineste functia de ofiter de stare civila;
t) emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege;
t) propune consiliului local spre aprobare, in conditiile legii, organigrama, statul de functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate;
u) numeste si elibereaza din functie, in conditiile legii, personalul din aparatul propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale, cu exceptia secretarului; propune consiliului local numirea si eliberarea din functie, in conditiile legii, a conducatorilor regiilor autonome, ai institutiilor si serviciilor publice de interes local;
v) raspunde de inventarierea si administrarea bunurilor care apartin domeniului public si domeniului privat al comunei sau al orasului;
x) organizeaza evidenta lucrarilor de constructii din localitate si pune la dispozitie autoritatilor administratiei publice centrale rezultatele acestor evidente;
y) ia masuri pentru controlul depozitarii deseurilor menajere, industriale sau de orice fel, pentru asigurarea igienizarii malurilor cursurilor de apa din raza comunei sau a orasului, precum si pentru decolmatarea vailor locale si a podetelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.
(2) Primarul indeplineste si alte atributii prevazute de lege sau de alte acte normative, precum si insarcinarile date de consiliul local.

Art. 69.
(1) In exercitarea atributiilor de autoritate tutelara si de ofiter de stare civila, a sarcinilor ce ii revin din actele normative privitoare la recensamant, la organizarea si desfasurarea alegerilor, la luarea masurilor de protectie civila, precum si a altor atributii stabilite prin lege primarul actioneaza si ca reprezentant al statului in comuna sau in orasul in care a fost ales.
(2) In aceasta calitate primarul poate solicita, inclusiv prin intermediul prefectului, in conditiile legii, concursul sefilor serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale din unitatile administrativ-teritoriale, daca sarcinile ce ii revin nu pot fi rezolvate prin aparatul propriu de specialitate.

Art. 70.
(1) Primarul deleaga viceprimarului sau, dupa caz, viceprimarilor, prin dispozitie emisa in cel mult 30 de zile de la validare, exercitarea atributiilor ce ii revin potrivit Art. 68 alin. (1) lit. j), m), p), r), v), x) si y).
(2) Atributiile de ofiter de stare civila pot fi delegate viceprimarului, secretarului sau altor functionari cu competente in acest domeniu, potrivit legii.
(3) Atributiile ce revin primarului, ca reprezentant al statului, potrivit Art. 69, cu exceptia celor de ofiter de stare civila, precum si cele prevazute la Art. 68 alin. (1) lit. a)-f), h), i), k), l) si t) nu pot fi delegate.

Art. 71.
(1) In exercitarea atributiilor sale primarul emite dispozitii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai dupa ce sunt aduse la cunostinta publica sau dupa ce au fost comunicate persoanelor interesate, dupa caz.
(2) Prevederile Art. 49 si ale Art. 50 alin. (2) se aplica in mod corespunzator.

Art. 72.
(1) Mandatul primarului este de 4 ani si se exercita pana la depunerea juramantului de primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa.
(2) Mandatul inceteaza de drept in unul dintre urmatoarele cazuri:
a) demisie;
b) incompatibilitate;
c) schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ-teritoriala;
d) imposibilitatea de a fi exercitat mandatul pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive, cu exceptia cazurilor prevazute la Art. 77 alin. (2);
e) cand se constata, dupa validarea mandatului, ca alegerea s-a facut prin frauda electorala sau prin orice alta incalcare a Legii privind alegerile locale;
f) a fost condamnat, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa privata de libertate;
g) punerea sub interdictie judecatoreasca;
h) pierderea drepturilor electorale;
i) cand, in exercitarea atributiilor ce ii revin prin lege, a emis 3 dispozitii cu caracter normativ intr-un interval de 3 luni, care au fost anulate de instanta de contencios administrativ prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila;
j) deces;
(3) In cazurile prevazute la alin. (2) prefectul, prin ordin, ia act de incetarea mandatului primarului.
(4) In cazul prevazut la alin. (2) lit. d) ordinul prefectului poate fi atacat de primar la instanta de contencios administrativ in termen de 10 zile de la comunicare.
(5) Instanta de contencios administrativ este obligata se se pronunte in termen de 30 de zile. In acest caz procedura prealabila nu se mai efectueaza, iar hotararea primei instante este definitiva si irevocabila.
(6) Data organizarii alegerilor pentru functia de primar se stabileste de catre Guvern, la propunerea prefectului, in termen de 30 de zile sau dupa expirarea termenului prevazut la alin. (4).

Art. 73.
(1) Mandatul primarului inceteaza, de asemenea, inainte de termen ca urmare a rezultatului unui referendum local, organizat in conditiile legii.
(2) Referendumul pentru incetarea mandatului primarului se organizeaza ca urmare a cererii adresate in acest sens prefectului de locuitorii comunei sau orasului, ca urmare a nesocotirii de catre acesta a intereselor generale ale colectivitatii locale sau neexercitarii atributiilor ce ii revin potrivit legii, inclusiv a celor pe care le exercita ca reprezentant al statului.
(3) Cererea va cuprinde motivele ce au stat la baza acesteia, numele si prenumele, data si locul nasterii, seria si numarul buletinului sau ale cartii de identitate si semnatura olografa ale cetatenilor care au solicitat organizarea referendumului.
(4) Organizarea referendumului trebuie sa fie solicitata, in scris, de cel putin 25% dintre locuitorii cu drept de vot. Acest procent trebuie sa fie realizat in fiecare dintre localitatile componente ale comunei sau orasului.

Art. 74.
(1) Dupa primirea cererii prefectul va proceda la analizarea temeiniciei motivelor invocate, a indeplinirii conditiilor prevazute la Art. 73, precum si la verificarea veridicitatii si autenticitatii semnaturilor, in termen de 30 de zile.
(2) Dupa verificare prefectul va transmite Guvernului, prin Ministerul Administratiei Publice, o propunere motivata de organizare a referendumului.
(3) Pe baza propunerii motivate a prefectului, avizata de Ministerul Administratiei Publice, Guvernul se va pronunta, prin hotarare, in termen de 60 de zile de la solicitarea prefectului. Hotararea Guvernului va stabili data organizarii referendumului si va fi adusa la cunostinta locuitorilor comunei sau ai orasului prin grija prefectului.
(4) Cheltuielile necesare in vederea desfasurarii referendumului se suporta din bugetul local.

Art. 75.
(1) Referendumul local se organizeaza, in conditiile legii, prin grija prefectului, cu sprijinul secretarului si al aparatului propriu de specialitate al consiliului local respectiv.
(2) In acest caz procedurile prevazute de lege privind campania pentru referendum nu se mai aplica.

Art. 76.
(1) Referendumul este valabil daca s-au prezentat la urne cel putin jumatate plus unul din numarul total al locuitorilor cu drept de vot.
(2) Mandatul primarului inceteaza inainte de termen daca s-a pronuntat in acest sens cel putin jumatate plus unul din numarul total al cetatenilor cu drept de vot.
(3) In situatia prevazuta la alin. (2) se aplica in mod corespunzator prevederile Art. 72 alin. (6).

Art. 77.
(1) In exercitarea functiei primarul este ocrotit de lege.
(2) Mandatul primarului se suspenda de drept numai in cazul in care acesta a fost arestat preventiv. Masura arestarii preventive se comunica de indata de catre parchet sau de instanta de judecata, dupa caz, prefectului care, prin ordin, constata suspendarea mandatului.
(3) Ordinul de suspendare se comunica de indata primarului.
(4) Suspendarea dureaza pana la incetarea situatiei prevazute la alin. (2).
(5) Daca primarul suspendat din functie a fost gasit nevinovat, acesta are dreptul la despagubiri, in conditiile legii.
(6) Prevederile alin. (1)-(5) se aplica si in cazul viceprimarului.

Art. 78.
(1) Consiliul local alege din randul membrilor sai viceprimarul, respectiv viceprimarii, cu votul secret al majoritatii consilierilor in functie. Durata mandatului viceprimarului este egala cu cea a mandatului consiliului local.
(2) Schimbarea din functie a viceprimarului se poate face de consiliul local, la propunerea motivata a unei treimi din numarul consilierilor sau a primarului, prin hotarare adoptata cu votul a doua treimi din numarul consilierilor in functie.

Art. 79.
Viceprimarul exercita atributiile ce ii sunt delegate de catre primar, in conditiile prevazute la Art. 70.

Art. 80.
Mandatul viceprimarului inceteaza de drept in conditiile prevazute la Art. 72, care se aplica in mod corespunzator. In acest caz consiliul local ia act de incetarea mandatului si alege un nou viceprimar.

Art. 81.Viceprimarul poate fi suspendat din functie in conditiile prevazute la Art. 77, care se aplica in mod corespunzator.

Art. 82.
(1) In caz de vacanta a functiei de primar, precum si in caz de suspendare din functie a acestuia atributiile ce ii sunt conferite prin prezenta lege vor fi exercitate de drept de viceprimar sau, dupa caz, de unul dintre viceprimari, desemnat de consiliul local cu votul secret al majoritatii consilierilor in functie.
(2) In situatia prevazuta la alin. (1) consiliul local poate delega prin hotarare, din randul membrilor sai, un consilier care va indeplini temporar atributiile viceprimarului.
(3) In situatia in care sunt suspendati din functie, in acelasi timp, atat primarul, cat si viceprimarul, consiliul local deleaga un consilier care va indeplini atat atributiile primarului, cat si pe cele ale viceprimarului, pana la incetarea suspendarii.
(4) Daca devin vacante, in acelasi timp, atat functia de primar, cat si cea de viceprimar, consiliul local alege un nou viceprimar, prevederile alin. (1) si (2) aplicandu-se pana la alegerea unui nou primar. Prevederile Art. 72 alin. (6) se aplica in mod corespunzator.

CAPITOLUL IV
Secretarul, serviciile publice locale si aparatul propriu de specialitate

SECTIUNEA 1
Secretarul

Art. 83.
(1) Fiecare comuna, oras sau subdiviziune administrativ-teritoriala a municipiilor are un secretar salarizat din bugetul local. Secretarul comunei, orasului si al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiilor este functionar public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative. In mod exceptional in functia de secretar al comunei poate fi numita si o persoana cu alte studii superioare sau cu studii liceale atestate prin bacalaureat.
(2) Secretarul nu poate fi membru al unui partid politic, sub sanctiunea eliberarii din functie.
(3) Secretarul nu poate fi sot, sotie sau ruda de gradul intai cu primarul sau cu viceprimarul.

Art. 84.
(1) Functia de secretar se ocupa pe baza de concurs sau de examen, dupa caz, iar numirea se face de catre prefect.
(2) Concursul sau examenul se organizeaza de primar, potrivit legii, in termen de 30 de zile de la data la care postul a devenit vacant. Din comisia de concurs sau de examinare vor face parte in mod obligatoriu primarul, secretarul general al prefecturii, secretarul general al judetului si 2 reprezentanti desemnati de consiliul local respectiv. Ordinul de numire se emite de prefect, in termen de cel mult 10 zile de la primirea rezultatului concursului sau examenului, care se comunica de catre primar in termen de cel mult 3 zile de la ramanerea definitiva a rezultatului concursului sau al examenului.
(3) Secretarul se bucura de stabilitate in functie, in conditiile legii.

Art. 85.
(1) Secretarul indeplineste, in conditiile legii, urmatoarele atributii principale:
a) participa in mod obligatoriu la sedintele consiliului local;
b) coordoneaza compartimentele si activitatile cu caracter juridic, de stare civila, autoritate tutelara si asistenta sociala din cadrul aparatului propriu de specialitate al consiliului local;
c) avizeaza proiectele de hotarare ale consiliului local, asumandu-si raspunderea pentru legalitatea acestora, contrasemnand hotararile pe care le considera legale;
d) avizeaza pentru legalitate dispozitiile primarului;
e) urmareste rezolvarea corespondentei in termenul legal;
f) asigura indeplinirea procedurilor de convocare a consiliului local si efectuarea lucrarilor de secretariat;
g) pregateste lucrarile supuse dezbaterii consiliului local;
h) asigura comunicarea catre autoritatile, institutiile si persoanele interesate a actelor emise de consiliul local sau de primar, in termen de cel mult 10 zile, daca legea nu prevede altfel;
i) asigura aducerea la cunostinta publica a hotararilor si dispozitiilor cu caracter normativ;
j) elibereaza extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului local, in afara celor cu caracter secret, stabilit potrivit legii; k) legalizeaza semnaturi de pe inscrisurile prezentate de parti si confirma autenticitatea copiilor cu actele originale, in conditiile legii.
(2) Secretarul poate coordona si alte servicii ale aparatului propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale, stabilite de primar.
(3) Secretarul indeplineste si alte atributii prevazute de lege sau insarcinari date de consiliul local ori de primar.

Art. 86.
Eliberarea din functie, precum si sanctionarea disciplinara a secretarului se fac de catre prefect, numai la propunerea consiliului local, adoptata cu votul a cel putin doua treimi din numarul consilierilor in functie, ca urmare a initiativei primarului sau a unei treimi din numarul consilierilor, pe baza concluziilor reiesite din desfasurarea unei cercetari administrative.

SECTIUNEA a 2-a
Serviciile publice ale comunei, orasului si aparatul propriu de specialitate
al autoritatilor administratiei publice locale

Art. 87.
Serviciile publice ale comunei sau orasului se infiinteaza si se organizeaza de consiliul local in principalele domenii de activitate, potrivit specificului si nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale si in limita mijloacelor financiare de care dispune.

Art. 88.
(1) Numirea si eliberarea din functie a personalului din serviciile publice ale comunei sau orasului se fac de conducatorii acestora, in conditiile legii.
(2) Numirea si eliberarea din functie a personalului din aparatul propriu de specialitate al consiliului local se fac de catre primar, in conditiile legii.
(3) Consiliul local poate recomanda motivat primarului eliberarea din functie a conducatorilor compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului local.

Art. 89.
Functionarii din cadrul serviciilor publice ale comunei sau orasului si din aparatul propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale se bucura de stabilitate in functie, in conditiile legii.

Art. 90.
(1) In raporturile dintre cetateni si autoritatile administratiei publice locale se foloseste limba romana.
(2) In unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, in raporturile lor cu autoritatile administratiei publice locale si cu aparatul propriu de specialitate acestia se pot adresa, oral sau in scris, si in limba lor materna si vor primi raspunsul atat in limba romana, cat si in limba materna.
(3) In conditiile prevazute la alin. (2), in posturile care au atributii privind relatii cu publicul vor fi incadrate si persoane care cunosc limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective.
(4) Autoritatile administratiei publice locale vor asigura inscriptionarea denumirii localitatilor si a institutiilor publice de sub autoritatea lor, precum si afisarea anunturilor de interes public si in limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective, in conditiile prevazute la alin. (2).
(5) Actele oficiale se intocmesc in mod obligatoriu in limba romana.

Art. 91.
Primarul, viceprimarul, respectiv viceprimarii, secretarul comunei, al orasului sau al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului, impreuna cu aparatul propriu de specialitate al consiliului local, constituie o structura functionala cu activitate permanenta, denumita primaria comunei sau orasului, care aduce la indeplinire hotararile consiliului local si dispozitiile primarului, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale.

CAPITOLUL V
Administratia publica a municipiului Bucuresti

Art. 92.
Municipiul Bucuresti este organizat in 6 subdiviziuni administrativ-teritoriale, numite sectoare.

Art. 93.
(1) Sectoarele municipiului Bucuresti au cate un primar si un viceprimar, iar municipiul Bucuresti are un primar general si 2 viceprimari.
(2) Validarea alegerii primarului general al municipiului Bucuresti se face de presedintele Tribunalului Bucuresti, in conditiile prezentei legi.

Art. 94.
Autoritatile administratiei publice locale din municipiul Bucuresti sunt Consiliul General al Municipiului Bucuresti si consiliile locale ale sectoarelor, ca autoritati deliberative, precum si primarul general al municipiului Bucuresti si primarii sectoarelor, ca autoritati executive, alese in conditiile Legii privind alegerile locale.

Art. 95.
(1) Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti se constituie, functioneaza si pot fi dizolvate in conditiile prevazute de dispozitiile prezentei legi pentru consiliile locale, care se aplica in mod corespunzator.
(2) Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti exercita, in principal, urmatoarele atributii:
a) aleg, din randul consilierilor, consilierul care conduce sedintele consiliului, precum si un viceprimar; acestia isi pastreaza calitatea de consilier;
b) aproba regulamentul de organizare si functionare a consiliului;
c) avizeaza studii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala, de organizare si amenajare a teritoriului si urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare regionala si zonala, in conditiile legii, pe care le supune spre aprobare Consiliului General al Municipiului Bucuresti;
d) aproba bugetul local, imprumuturile, virarile de credite si modul de utilizare a rezervei bugetare; aproba contul de incheiere a exercitiului bugetar; stabilesc impozite si taxe locale, precum si taxe speciale, in conditiile legii;
e) aproba, la propunerea primarului, in conditiile legii, organigrama, statul de functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare ale aparatului propriu de specialitate si ale serviciilor publice de interes local;
f) administreaza, in conditiile legii, bunurile proprietate publica sau privata a municipiului, de pe raza sectorului, pe baza hotararii Consiliului General al Municipiului Bucuresti;
g) hotarasc cu privire la concesionarea sau inchirierea serviciilor publice de sub autoritatea lor, in conditiile legii;
h) infiinteaza institutii, societati comerciale si servicii publice; instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare si functionare pentru institutiile si serviciile publice, precum si pentru societatile comerciale pe care le infiinteaza sau care se afla sub autoritatea lor; numesc si elibereaza din functie, in conditiile legii, conducatorii institutiilor publice si ai serviciilor publice de interes local;
i) aproba, in conditiile legii, planurile urbanistice zonale si de detaliu ale sectoarelor, pe care le comunica Consiliului General al Municipiului Bucuresti; aproba, in limitele competentelor sale, documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de investitii de interes local si asigura conditiile necesare pentru realizarea lor, in concordanta cu prevederile planului urbanistic general al municipiului Bucuresti si ale regulamentului aferent;
j) asigura, potrivit competentelor sale, conditiile necesare bunei functionari a institutiilor si serviciilor publice de educatie, sanatate, cultura, tineret si sport, apararea ordinii publice, de interes local; urmareste si controleaza activitatea acestora;
k) contribuie la organizarea activitatilor stiintifice, culturale, artistice, sportive si de agrement;
l) contribuie la asigurarea ordinii publice, analizeaza activitatea gardienilor publici si propune masuri de imbunatatire a acesteia;
m) actioneaza pentru protectia si refacerea mediului inconjurator, in scopul cresterii calitatii vietii; contribuie la protectia, conservarea, restaurarea si punerea in valoare a monumentelor istorice si de arhitectura, a parcurilor si a rezervatiilor naturale;
n) contribuie la realizarea masurilor de protectie si asistenta sociala, asigura protectia drepturilor copilului, potrivit legislatiei in vigoare; aproba criteriile pentru repartizarea locuintelor sociale; infiinteaza si asigura functionarea unor institutii de binefacere de interes local;
o) infiinteaza si organizeaza targuri, piete, oboare, locuri si parcuri de distractie, baze sportive si asigura buna functionare a acestora;
p) hotarasc, in conditiile legii, cu acordul Consiliului General al Municipiului Bucuresti, cooperarea sau asocierea cu autoritati ale administratiei publice locale din tara sau din strainatate, precum si aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritatilor administratiei publice locale, in vederea promovarii unor interese comune;
q) hotarasc, in conditiile legii, cu acordul prealabil al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane sau straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public local;
r) asigura libertatea comertului si incurajeaza libera initiativa, in conditiile legii;
s) sprijina, in conditiile legii, activitatea cultelor religioase.
(3) Atributiile prevazute la alin. (2) lit. c)-h), p) si q) pot fi exercitate numai pe baza imputernicirii exprese date prin hotarare a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
(4) Consiliile locale ale sectoarelor exercita si alte atributii stabilite prin lege sau delegate de Consiliul General al Municipiului Bucuresti.

Art. 96.
Consiliul General al Municipiului Bucuresti se constituie, functioneaza si indeplineste atributiile prevazute de dispozitiile prezentei legi pentru consiliile locale, care se aplica in mod corespunzator.

Art. 97.
(1) Primarii si viceprimarii sectoarelor municipiului Bucuresti functioneaza in conditiile prevazute de dispozitiile prezentei legi pentru primarii si viceprimarii comunelor si oraselor si indeplinesc atributiile stabilite de lege pentru acestia, cu exceptia celor prevazute la Art. 68 alin. (1) lit. c) si k), care se exercita numai de primarul general al municipiului Bucuresti.
(2) Primarilor si viceprimarilor sectoarelor municipiului Bucuresti li se aplica in mod corespunzator dispozitiile prezentei legi cu privire la suspendare si demitere.
(3) Primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti functioneaza si indeplinesc atributiile prevazute de dispozitiile prezentei legi pentru primarii si viceprimarii comunelor si oraselor, care se aplica in mod corespunzator.
(4) Primarului general si viceprimarilor municipiului Bucuresti li se aplica in mod corespunzator dispozitiile prezentei legi cu privire la suspendare si demitere.

Art. 98.
Secretarilor sectoarelor municipiului Bucuresti le sunt aplicabile in mod corespunzator prevederile Art. 83-86, iar secretarului general al municipiului Bucuresti, prevederile Art. 120.

Art. 99.
Hotararile Consiliului General al Municipiului Bucuresti si dispozitiile cu caracter normativ ale primarului general sunt obligatorii si pentru autoritatile administratiei publice locale organizate in sectoarele municipiului Bucuresti.

Art. 100.
(1) Primarul general al municipiului Bucuresti impreuna cu primarii sectoarelor municipiului Bucuresti se intrunesc cel putin o data pe luna, la convocarea primarului general sau la propunerea a cel putin 3 primari de sectoare. La sedinte se analizeaza modul in care sunt aduse la indeplinire hotararile Consiliului General al Municipiului Bucuresti si dispozitiile cu caracter normativ ale primarului general si se prezinta informari reciproce privitoare la activitatea consiliilor locale de sector, avandu-se in vedere corelarea unor activitati necesare in vederea bunei functionari a administratiei municipiului Bucuresti. La sedinte participa de drept si prefectul municipiului Bucuresti.
(2) Primarii sectoarelor participa de drept la sedintele Consiliului General al Municipiului Bucuresti si pot avea interventii la dezbaterea problemelor aflate pe ordinea de zi.
(3) La sedintele comisiilor Consiliului General al Municipiului Bucuresti pot participa presedintii comisiilor de specialitate ale consiliilor locale de sector.
(4) Presedintii comisiilor de specialitate ale consiliilor locale de sector au dreptul sa intervina la discutii fara a avea drept de vot.

CAPITOLUL VI
Consiliul judetean

SECTIUNEA 1
Constituirea si componenta consiliului judetean

Art. 101.
(1) Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice locale, constituita la nivel judetean, pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean.
(2) Consiliul judetean este compus din consilieri alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile stabilite de Legea privind alegerile locale.

Art. 102.
Numarul membrilor fiecarui consiliu judetean se stabileste de prefect, in functie de populatia judetului, raportata de Institutul National de Statistica si Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului in curs sau, dupa caz, la data de 1 iulie a anului care precede alegerile, dupa cum urmeaza:

Art. 103.
(1) La constituirea consiliului judetean se aplica in mod corespunzator dispozitiile Art. 31-37.
(2) In situatiile prevazute la Art. 60 presedintele consiliului judetean are obligatia sa propuna acestuia adoptarea unei hotarari prin care sa se ia act de incetarea mandatului de consilier.

SECTIUNEA a 2-a
Atributiile consiliului judetean

Art. 104.
(1) Consiliul judetean, ca autoritate deliberativa a administratiei publice locale constituita la nivel judetean, indeplineste urmatoarele atributii principale:
a) alege din randul consilierilor un presedinte si 2 vicepresedinti;
b) aproba, la propunerea presedintelui, regulamentul de organizare si functionare a consiliului judetean, numarul de personal in limitele normelor legale, organigrama, statul de functii, regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate, a institutiilor si serviciilor publice, precum si a regiilor autonome de interes judetean;
c) adopta strategii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala a judetului sau a unor zone din cuprinsul acestuia pe baza propunerilor primite de la consiliile locale, dispune, aproba si urmareste, in cooperare cu autoritatile administratiei publice locale comunale si orasenesti interesate, masurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora;
d) coordoneaza activitatea consiliilor locale ale comunelor si oraselor in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean;
e) aproba bugetul propriu al judetului, imprumuturile, virarile de credite si modul de utilizare a rezervei bugetare; aproba contul de incheiere a exercitiului bugetar; stabileste impozite si taxe, precum si taxe speciale, in conditiile legii; hotaraste repartizarea pe comune, orase si municipii a cotei din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau din alte surse, in conditiile legii;
f) administreaza domeniul public si domeniul privat al judetului;
g) hotaraste darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate publica a judetului sau, dupa caz, a serviciilor publice de interes judetean, in conditiile legii; hotaraste cu privire la vanzarea, concesionarea si inchirierea bunurilor proprietate privata a judetului, in conditiile legii;
h) hotaraste infiintarea de institutii publice si de servicii publice de interes judetean, in conditiile legii; numeste si elibereaza din functie, in conditiile legii, conducatorii institutiilor si serviciilor publice pe care le-a infiintat si le aplica, daca este cazul, sanctiuni disciplinare, in conditiile legii;
i) hotaraste asupra reorganizarii regiilor autonome de interes judetean; exercita in numele unitatii administrativ-teritoriale toate drepturile actionarului la societatile comerciale pe care le-a infiintat; hotaraste asupra privatizarii acestor societati comerciale;
j) stabileste, pe baza consultarii autoritatilor administratiei publice locale comunale si orasenesti, proiectele de organizare si amenajare a teritoriului judetului, precum si de dezvoltare urbanistica generala a judetului si a unitatilor administrativ-teritoriale componente; urmareste modul de realizare a acestora in cooperare cu autoritatile administratiei publice locale comunale si orasenesti implicate;
k) aproba construirea, intretinerea si modernizarea drumurilor, podurilor, precum si a intregii infrastructuri apartinand cailor de comunicatii de interes judetean; acorda sprijin si asistenta tehnica de specialitate autoritatilor administratiei publice locale comunale si orasenesti pentru construirea, intretinerea si modernizarea drumurilor comunale si orasenesti; in acest sens consiliul judetean poate infiinta servicii publice specializate;
l) aproba documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de investitii de interes judetean, in limitele si in conditiile legii;
m) asigura, potrivit competentelor sale, conditiile materiale si financiare necesare in vederea bunei functionari a institutiilor de cultura, a institutiilor si serviciilor publice de educatie, ocrotire sociala si asistenta sociala, a serviciilor publice de transport de sub autoritatea sa, precum si a altor activitati, in conditiile legii;
n) asigura sprijin financiar pentru actiuni culturale sau desfasurate de cultele religioase, precum si pentru activitati educativ-stiintifice si sportive;
o) infiinteaza institutii sociale si culturale, precum si pentru protectia drepturilor copilului si asigura buna lor functionare, prin alocarea fondurilor necesare;
p) analizeaza propunerile facute de autoritatile administratiei publice locale comunale si orasenesti, in vederea elaborarii de prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala sau pentru refacerea si protectia mediului inconjurator;
q) atribuie, in conditiile legii, denumiri de obiective de interes judetean;
r) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autoritati ale administratiei publice locale din tara sau din strainatate, precum si aderarea la asociatii nationale si internationale a autoritatilor administratiei publice locale, in vederea promovarii unor interese comune;
s) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane sau straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public judetean;
t) hotaraste, in conditiile legii, asocierea cu consiliile locale, pentru realizarea unor obiective de interes comun, scop in care poate infiinta impreuna cu acestea institutii publice, societati comerciale si servicii publice;
u) coordoneaza activitatile Corpului gardienilor publici, in conditiile legii.
(2) Consiliul judetean indeplineste si alte atributii prevazute de lege.

SECTIUNEA a 3-a
Functionarea consiliului judetean

Art. 105.
(1) Consiliul judetean se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa.
(2) Consiliul judetean isi exercita mandatul de la data constituirii pana la data declararii ca legal constituit a consiliului nou ales.

Art. 106.
(1) Consiliul judetean se intruneste in sedinte ordinare o data la doua luni, la convocarea presedintelui consiliului judetean.
(2) Consiliul judetean se poate intruni si in sedinte extraordinare ori de cate ori este necesar, la cererea presedintelui sau a cel putin unei treimi din numarul membrilor consiliului ori la solicitarea prefectului, adresata presedintelui consiliului judetean, in cazuri exceptionale care necesita adoptarea de masuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum si pentru apararea ordinii si linistii publice.
(3) Convocarea consiliului judetean se face in scris, prin intermediul secretarului general al judetului, cu cel putin 5 zile inaintea sedintelor ordinare sau cu cel mult 3 zile inaintea celor extraordinare.
(4) In caz de forta majora si de maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor locuitorilor judetului convocarea consiliului judetean se face de indata.
(5) In invitatia la sedinta se vor preciza data, ora, locul desfasurarii si ordinea de zi a acesteia.
(6) In situatia in care presedintele consiliului judetean se afla in imposibilitatea de a convoca consiliul in sedinta ordinara, aceasta se va face de catre vicepresedintele desemnat in conditiile Art. 118.
(7) Ordinea de zi a sedintei consiliului judetean se aduce la cunostinta locuitorilor judetului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate.
(8) In judetele in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunostinta publica si in limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective.
(9) In toate cazurile convocarea se consemneaza in procesul-verbal al sedintei.

Art. 107.
(1) Sedintele consiliului judetean sunt legal constituite daca este prezenta majoritatea consilierilor in functie.
(2) Prezenta consilierilor la sedinta este obligatorie. Cazurile in care se considera ca absenta este motivata se vor stabili prin regulamentul de organizare si functionare a consiliului judetean. In situatia in care un consilier absenteaza de doua ori consecutiv fara motive temeinice, el poate fi sanctionat in conditiile regulamentului de organizare si functionare a consiliului judetean.

Art. 108.
(1) Sedintele consiliului judetean sunt conduse de presedinte sau, in lipsa acestuia, de vicepresedintele desemnat in conditiile Art. 118.
(2) In cazul in care, din motive intemeiate, lipseste si vicepresedintele desemnat in conditiile Art. 118, sedinta va fi condusa de celalalt vicepresedinte sau de un consilier ales cu votul majoritatii consilierilor prezenti.

Art. 109.
(1) In exercitarea atributiilor ce ii revin consiliul judetean adopta hotarari cu votul majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care legea sau regulamentul de organizare si functionare a consiliului cere o alta majoritate.
(2) Hotararile se semneaza de presedinte sau, in lipsa acestuia, de vicepresedintele consiliului judetean care a condus sedinta si se contrasemneaza pentru legalitate de secretarul general al judetului.

Art. 110.
Dispozitiile Art. 43, Art. 45-54 si Art. 56 se aplica in mod corespunzator.

Art. 111.
(1) In cazul in care consiliul judetean nu se intruneste timp de 6 luni consecutive sau nu a adoptat, in 3 sedinte ordinare consecutive, nici o hotarare, precum si in situatia in care numarul consilierilor se reduce sub doua treimi si nu se poate completa prin supleanti, acesta se dizolva de drept.
(2) Situatiile prevazute la alin. (1) se comunica de secretar prefectului care, prin ordin, ia act de dizolvarea de drept a consiliului si propune Guvernului organizarea de noi alegeri.
(3) Prevederile Art. 58 alin. (3)-(5) se aplica in mod corespunzator.
(4) Stabilirea datei alegerilor se va putea face numai dupa expirarea termenului prevazut la alin. (3) sau dupa ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii judecatoresti prin care s-a respins actiunea introdusa impotriva ordinului prefectului.
(5) Pe perioada in care consiliul judetean este dizolvat sau in care nu s-a putut constitui potrivit legii, problemele curente ale administratiei judetului vor fi rezolvate de secretarul general al judetului in baza unei imputerniciri speciale date de Guvern, prin Ministerul Administratiei Publice.

Art. 112.Mandatul de consilier inceteaza de drept in conditiile Art. 60, care se aplica in mod corespunzator.

SECTIUNEA a 4-a
Presedintele, vicepresedintii si secretarul general al judetului

Art. 113.
(1) Consiliul judetean alege dintre membrii sai, pe toata durata exercitarii mandatului, un presedinte si 2 vicepresedinti.
(2) Presedintele si vicepresedintii se aleg cu votul secret al majoritatii consilierilor in functie. Eliberarea din functie a presedintelui consiliului judetean se face prin votul secret a cel putin doua treimi din numarul consilierilor in functie, la propunerea a cel putin unei treimi din numarul acestora, daca a emis, in decurs de 3 luni, cel putin 3 dispozitii care au fost anulate irevocabil de instanta de judecata intrucat au contravenit intereselor generale ale statului ori ale judetului sau au incalcat Constitutia si legile tarii. Vicepresedintii pot fi eliberati din functie, in aceleasi conditii, numai daca s-a constatat prin hotarare judecatoreasca irevocabila ca acestia au contravenit, in exercitarea sarcinilor ce le-au revenit, intereselor generale ale statului sau ale judetului ori au incalcat Constitutia si legile tarii.
(3) Pe toata durata exercitarii mandatului contractul de munca al presedintelui si vicepresedintilor consiliului judetean la institutiile publice, regiile autonome, companiile nationale, societatile nationale, societatile comerciale cu capital majoritar de stat se suspenda de drept.
(4) Presedintele si vicepresedintii consiliului judetean primesc pe toata durata exercitarii mandatului o indemnizatie stabilita in conditiile legii.

Art. 114.
(1) Presedintele consiliului judetean reprezinta judetul in relatiile cu celelalte autoritati publice, cu persoanele fizice si juridice romane si straine, precum si in justitie.
(2) Presedintele raspunde in fata consiliului judetean de buna functionare a administratiei publice judetene.
(3) Aparatul propriu al consiliului judetean este subordonat presedintelui acestuia. Functionarii din aparatul propriu de specialitate se bucura de stabilitate in functie, conform legii.

Art. 115.
Presedintele consiliului judetean raspunde de buna functionare a aparatului propriu de specialitate pe care il conduce si il controleaza. Coordonarea unor compartimente din aparatul propriu de specialitate va fi delegata vicepresedintilor sau secretarului general al judetului, prin dispozitie.

Art. 116.
(1) Presedintele consiliului judetean indeplineste, in conditiile legii, urmatoarele atributii principale:
a) asigura respectarea prevederilor Constitutiei, punerea in aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui Romaniei, a hotararilor si ordonantelor Guvernului, a hotararilor consiliului judetean, precum si a altor acte normative;
b) intocmeste proiectul ordinii de zi a sedintei consiliului judetean;
c) dispune masurile necesare pentru pregatirea si desfasurarea in bune conditii a lucrarilor consiliului judetean;
d) intocmeste si supune spre aprobare consiliului judetean regulamentul de organizare si functionare a acestuia;
e) asigura aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului judetean si analizeaza periodic stadiul indeplinirii acestora;
f) conduce sedintele consiliului judetean;
g) coordoneaza si controleaza activitatea institutiilor si serviciilor publice de sub autoritatea consiliului judetean;
h) exercita functia de ordonator principal de credite;
i) intocmeste proiectul bugetului propriu al judetului si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului judetean, in conditiile si la termenele prevazute de lege;
j) urmareste modul de realizare a veniturilor bugetare si propune consiliului judetean adoptarea masurilor necesare pentru incasarea acestora la termen;
k) propune consiliului judetean spre aprobare, in conditiile legii, organigrama, statul de functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate, a institutiilor si serviciilor publice de sub autoritatea acestuia;
l) prezinta consiliului judetean, anual sau la cererea acestuia, rapoarte cu privire la modul de indeplinire a atributiilor proprii si a hotararilor consiliului;
m) propune consiliului judetean numirea si eliberarea din functie, in conditiile legii, a conducatorilor institutiilor publice si serviciilor publice de sub autoritatea acestuia;
n) emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege;
o) indruma metodologic, urmareste si controleaza activitatile de stare civila si autoritate tutelara, desfasurate in comune si orase;
p) acorda, prin aparatul propriu si serviciile de specialitate ale consiliului judetean, sprijin si consultanta tehnica si juridica pentru autoritatile administratiei publice locale, comunale si orasenesti, la solicitarea acestora;
q) coordoneaza, controleaza si raspunde de activitatea privind protectia drepturilor copilului.
(2) Presedintele consiliului judetean poate delega vicepresedintilor, prin dispozitie, atributiile prevazute
la alin. (1) lit. g) si p).
(3) Presedintele consiliului judetean indeplineste si alte atributii prevazute de lege sau sarcini date de consiliul judetean.

Art. 117.
(1) In exercitarea atributiilor sale presedintele consiliului judetean emite dispozitii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai dupa ce sunt aduse la cunostinta publica sau dupa ce au fost comunicate persoanelor interesate, dupa caz.
(2) Prevederile Art. 49 si ale Art. 50 alin. (2) se aplica in mod corespunzator.

Art. 118.
(1) In cazul suspendarii presedintelui atributiile acestuia vor fi exercitate de unul dintre vicepresedinti, desemnat de consiliul judetean prin votul secret al majoritatii consilierilor in functie.
(2) In celelalte cazuri de absenta a presedintelui atributiile sale vor fi exercitate, in numele acestuia, de unul dintre vicepresedinti, desemnat de presedinte prin dispozitie.

Art. 119.
(1) Presedintele si vicepresedintii consiliului judetean isi pastreaza calitatea de consilier. Durata mandatului presedintelui si al vicepresedintilor este egala cu cea a mandatului consiliului judetean.
(2) Prevederile Art. 62, 72 si 77 se aplica in mod corespunzator si presedintelui consiliului judetean.
(3) In cazul incetarii inainte de termen a mandatului presedintelui consiliului judetean prefectul ia act prin ordin si instiinteaza consiliul judetean in vederea alegerii unui nou presedinte.

Art. 120.
(1) Fiecare judet are un secretar general salarizat din bugetul acestuia. Secretarul general este functionar public de conducere si are studii superioare juridice sau administrative. Secretarul general se bucura de stabilitate in functie, in conditiile legii. El nu poate fi membru al vreunui partid politic sau al vreunei formatiuni politice, sub sanctiunea eliberarii din functie.
(2) Numirea secretarului general al judetului se face de Ministerul Administratiei Publice, la propunerea presedintelui consiliului judetean, potrivit legii.
(3) Numirea se face pe baza de concurs sau de examen, dupa caz. Concursul va fi organizat, in conditiile legii, de presedintele consiliului judetean in termen de 45 de zile de la data la care postul a devenit vacant. Din comisia de examinare vor face parte presedintele sau, in lipsa acestuia, unul dintre vicepresedintii consiliului judetean, un reprezentant al Ministerului Administratiei Publice, secretarul general al prefecturii si 2 reprezentanti ai consiliului judetean.
(4) Emiterea dispozitiei de numire se face in termen de cel mult 10 zile de la primirea propunerii.
(5) Eliberarea din functie, precum si sanctionarea disciplinara a secretarului general se fac de Ministerul Administratiei Publice numai la propunerea consiliului judetean, aprobata cu votul a cel putin doua treimi din numarul consilierilor in functie, ca urmare a initiativei presedintelui acestuia, sau a unei treimi din numarul consilierilor, pe baza concluziilor reiesite din desfasurarea unei cercetari administrative.
(6) Secretarului general al judetului ii sunt aplicabile, in mod corespunzator, prevederile Art. 85.
(7) Secretarul general al judetului coordoneaza compartimentele de stare civila si autoritate tutelara din aparatul propriu de specialitate al consiliului judetean. Secretarul general al judetului indeplineste in mod corespunzator atributiile stabilite de lege pentru secretarul general al ministerului.

CAPITOLUL VII
Bunuri si lucrari publice

SECTIUNEA 1
Administrarea bunurilor

Art. 121.
Constituie patrimoniu al unitatii administrativ-teritoriale bunurile mobile si imobile care apartin domeniului public al unitatii administrativ-teritoriale, domeniului privat al acesteia, precum si drepturile si obligatiile cu caracter patrimonial.

Art. 122.
(1) Apartin domeniului public de interes local sau judetean bunurile care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public si nu sunt declarate prin lege de uz sau de interes public national.
(2) Bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile si insesizabile.

Art. 123.
(1) Domeniul privat al unitatilor administrativ-teritoriale este acatuit din bunuri mobile si imobile, altele decat cele prevazute la Art. 122 alin. (1), intrate in proprietatea acestora prin modalitatile prevazute de lege.
(2) Bunurile ce fac parte din domeniul privat sunt supuse dispozitiilor de drept comun, daca prin lege nu se prevede altfel.
(3) Donatiile si legatele cu sarcini pot fi acceptate numai cu aprobarea consiliului local sau, dupa caz, a consiliului judetean, cu votul a doua treimi din numarul membrilor acestuia.

Art. 124.Toate bunurile apartinand unitatilor administrativteritoriale sunt supuse inventarierii anuale. Consiliilor locale si judetene li se prezinta anual de catre primar, respectiv de presedintele consiliului judetean, un raport asupra situatiei gestionarii bunurilor.

Art. 125.
(1) Consiliile locale si consiliile judetene hotarasc ca bunurile ce apartin domeniului public sau privat, de interes local sau judetean, dupa caz, sa fie date in administrarea regiilor autonome si institutiilor publice, sa fie concesionate ori sa fie inchiriate. Acestea hotarasc cu privire la cumpararea unor bunuri ori la vanzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de interes local sau judetean, in conditiile legii.
(2) Vanzarea, concesionarea si inchirierea se fac prin licitatie publica, organizata in conditiile legii.

Art. 126.
Consiliile locale si consiliile judetene pot da in folosinta gratuita, pe termen limitat, bunuri mobile si imobile proprietate publica sau privata locala ori judeteana, dupa caz, persoanelor juridice fara scop lucrativ, care desfasoara activitate de binefacere sau de utilitate publica ori serviciilor publice.

SECTIUNEA a 2-a
Lucrarile publice

Art. 127.
Consiliile locale sau consiliile judetene pot contracta prin licitatie efectuarea de lucrari si servicii de utilitate publica, in limita sumelor aprobate prin bugetul local, respectiv judetean.

Art. 128.
Lucrarile de constructii si reparatii de interes public, finantate din bugetele comunelor, oraselor sau judetelor, se executa numai pe baza unor documentatii tehnico-economice avizate sau aprobate, dupa caz, de consiliul local sau de consiliul judetean si numai in baza unei licitatii publice, in limitele si in conditiile prevazute de lege.

Art. 129.
Documentatiile de urbanism si amenajare a teritoriului privind comuna, orasul si judetul se elaboreaza, se aproba si se finanteaza in conformitate cu prevederile legii.

CAPITOLUL VIII
Prefectul

SECTIUNEA 1
Prefectul judetului si al municipiului Bucuresti

Art. 130.
(1) Guvernul numeste cate un prefect, ca reprezentant al sau, in fiecare judet si in municipiul Bucuresti.
(2) Prefectul este ajutat de un subprefect. La municipiul Bucuresti prefectul este ajutat de 2 subprefecti.
(3) Numirea si eliberarea din functie a prefectilor se fac prin hotarare a Guvernului. Pentru a fi numit in functie prefectul trebuie sa aiba studii superioare de lunga durata.
(4) Numirea si eliberarea din functie a subprefectilor se fac prin decizie a primului-ministru, la propunerea prefectului si a Ministerului Administratiei Publice. Pentru a fi numit in functie subprefectul trebuie sa aiba studii superioare.
(5) Pe toata durata indeplinirii functiei de prefect sau de subprefect contractul de munca al acestuia la institutiile publice, regiile autonome, companiile nationale, societatile nationale si societatile comerciale cu capital de stat sau majoritar de stat se suspenda.

Art. 131.
Prefectul si subprefectul nu pot fi deputati sau senatori, primari, consilieri locali sau consilieri judeteni si nu pot indeplini o functie de reprezentare profesionala, o alta functie publica sau o functie ori o activitate profesionala remunerata in cadrul regiilor autonome, precum si al societatilor comerciale cu capital de stat sau privat.

Art. 132
(1) In calitate de reprezentant al Guvernului prefectul vegheaza ca activitatea consiliilor locale si a primarilor, a consiliilor judetene si a presedintilor consiliilor judetene sa se desfasoare in conformitate cu prevederile legii.
(2) Intre prefecti, pe de o parte, consiliile locale si primari, precum si consiliile judetene si presedintii consiliilor judetene, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.

Art. 133.
(1) Prefectul conduce activitatea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte autoritati ale administratiei publice centrale de specialitate, organizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale.
(2) Numirea si eliberarea din functie a conducatorilor serviciilor publice descentralizate ale ministerelor se fac cu avizul consultativ al prefectului, in conditiile legii. In situatii bine motivate prefectul isi poate retrage avizul acordat, propunand, in conditiile legii, eliberarea din functie a conducatorilor acestora.

Art. 134.
(1) Prefectul, ca reprezentant al Guvernului, indeplineste urmatoarele atributii principale:
a) asigura realizarea intereselor nationale, aplicarea si respectarea Constitutiei, a legilor, a hotararilor si ordonantelor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum si a ordinii publice;
b) exercita controlul cu privire la legalitatea actelor administrative adoptate sau emise de autoritatile administratiei publice locale si judetene, precum si ale presedintelului consiliului judetean, cu exceptia actelor de gestiune curenta;
c) dispune masurile corespunzatoare pentru prevenirea infractiunilor si apararea drepturilor cetatenilor, prin organele legal abilitate;
d) asigura, impreuna cu autoritatile si organele abilitate, pregatirea si aducerea la indeplinire, in conditiile stabilite prin lege, a masurilor de aparare care nu au caracter militar, precum si a celor de protectie civila; autoritatile militare si organele locale ale Ministerului de Interne au obligatia sa informeze si sa sprijine prefectul pentru rezolvarea oricarei probleme de interes national sau judetean, in conditiile legii;
e) prezinta anual Guvernului un raport asupra stadiului realizarii sarcinilor ce ii revin potrivit programului de guvernare, precum si in legatura cu controlul exercitat asupra legalitatii actelor autoritatilor administratiei publice locale.
(2) Prefectul indeplineste si alte atributii prevazute de lege si de celelalte acte normative, precum si insarcinarile date de Guvern.

Art. 135.
(1) Ca urmare a exercitarii controlului asupra legalitatii actelor adoptate sau emise de autoritatile administratiei publice locale ori judetene, precum si de presedintele consiliului judetean, prefectul poate ataca in fata instantei de contencios administrativ aceste acte in termen de 30 de zile de la comunicare, daca le considera ilegale, dupa indeplinirea procedurii prevazute la Art. 50 alin. (2), cu exceptia celor de gestiune curenta. Actiunea prin care prefectul sesizeaza instanta de judecata este scutita de taxa de timbru. Actul atacat este suspendat de drept.
(2) Prefectul va solicita autoritatilor administratiei publice locale si judetene, in termenul prevazut la Art. 50 alin. (2), cu motivarea necesara, sa reanalizeze actul pe care il apreciaza ca ilegal, in vederea modificarii sau, dupa caz, a revocarii acestuia.

Art. 136.
Prefectul poate solicita primarului sau presedintelui consiliului judetean, dupa caz, convocarea unei sedinte extraordinare in situatiile prevazute la Art. 40 alin. (2) si la Art. 106 alin. (2).

Art. 137.
(1) Pentru indeplinirea atributiilor ce ii revin prefectul emite ordine cu caracter normativ sau individual, in conditiile legii.
(2) Ordinele care stabilesc masuri cu caracter tehnic sau de specialitate sunt emise dupa consultarea serviciilor descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale din unitatile administrativ-teritoriale si sunt contrasemnate de conducatorii acestora.
(3) Prefectul poate propune ministerelor si celorlalte autoritati ale administratiei publice centrale de specialitate masuri pentru imbunatatirea activitatii serviciilor publice descentralizate, organizate la nivelul judetului.

Art. 138.
(1) Ordinul prefectului care contine dispozitii normative devine executoriu numai dupa ce a fost adus la cunostinta publica sau de la data comunicarii, in celelalte cazuri.
(2) Ordinele cu caracter normativ se comunica de indata Ministerului Administratiei Publice.
(3) Ministerul Administratiei Publice poate propune Guvernului, in exercitarea controlului ierarhic al acestuia, anularea ordinelor emise de prefect, daca le considera ilegale sau inoportune.

Art. 139.
(1) Prefectii sunt obligati sa comunice ordinele emise potrivit Art. 137 alin. (2) ministerelor de resort. Ministerele pot propune Guvernului masuri de anulare a ordinelor emise de prefect, daca le considera ilegale sau inoportune.
(2) Ministerele si celelalte autoritati ale administratiei publice centrale de specialitate au obligatia sa comunice prefectilor, imediat dupa emitere, ordinele si celelalte dispozitii cu caracter normativ pe care le transmit serviciilor publice descentralizate.

Art. 140.
(1) Subprefectul indeplineste atributiile ce ii sunt date prin acte normative, precum si sarcinile ce ii sunt delegate de catre prefect prin ordin.
(2) In lipsa prefectului subprefectul indeplineste, in numele prefectului, atributiile ce revin acestuia.

Art. 141.
(1) Pentru exercitarea atributiilor ce ii revin prefectul are un aparat propriu de specialitate, ale carui structura si atributii se stabilesc prin hotarare a Guvernului, in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, la propunerea Ministerului Administratiei Publice.
(2) Aparatul propriu de specialitate al prefectului are un secretar general, functionar public de conducere.
(3) Secretarul general are studii superioare, de regula juridice sau administrative, si se bucura de stabilitate in functie, in conditiile legii.
(4) Numirea si eliberarea din functie a secretarului general se fac de catre Ministerul Administratiei Publice, la propunerea prefectului, in conditiile legii. Numirea se face pe baza de concurs sau de examen, organizat de Ministerul Administratiei Publice, cu participarea prefectului sau a subprefectului. Eliberarea din functie se poate face, in conditiile legii, si la initiativa Ministerului Administratiei Publice, in baza concluziilor unei anchete administrative.

Art. 142.
(1) In judetele cu o suprafata intinsa, cu localitati amplasate la mari distante de resedinta judetului sau in mari aglomerari urbane, prefectul poate organiza, cu aprobarea Ministerului Administratiei Publice, oficii prefecturale.
(2) Oficiile prefecturale sunt componente ale structurii aparatului propriu al prefectului, in subordinea directa a acestuia, si sunt conduse de un director, ale carui numire si eliberare din functie se fac de prefect. Oficiile prefecturale se organizeaza in limita numarului de posturi legal aprobate.

Art. 143.
Prefectul, subprefectul, secretarul general si aparatul propriu de specialitate al prefectului isi desfasoara activitatea in prefectura.

Art. 144.
Functionarii publici din aparatul propriu de specialitate al prefectului beneficiaza de stabilitate in functie, in conditiile legii.

SECTIUNEA a 2-a
Comisia judeteana consultativa

Art. 145.
(1) In fiecare judet si in municipiul Bucuresti se organizeaza o comisie consultativa.
(2) Comisia consultativa este formata din: prefect si presedintele consiliului judetean; subprefect si vicepresedintii consiliului judetean; secretarul general al prefecturii si secretarul general al judetului; primarul municipiului resedinta de judet, respectiv primarul general, viceprimarii si secretarul general al municipiului Bucuresti; primarii oraselor si comunelor din judet, respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucuresti; sefii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale organizate la nivelul judetului sau al municipiului Bucuresti; sefii compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului judetean, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucuresti; conducatorii regiilor autonome de interes judetean, ai sucursalelor regiilor autonome de interes national si ai societatilor nationale din judetul respectiv sau din municipiul Bucuresti, precum si conducatorii altor structuri organizate in judet sau in municipiul Bucuresti.
(3) La lucrarile comisiei consultative pot fi invitate si alte persoane a caror prezenta este considerata necesara.

Art. 146.
(1) Comisia consultativa se convoaca de prefect si de presedintele consiliului judetean, respectiv de primarul general al municipiului Bucuresti, o data la doua luni sau ori de cate ori este necesar.
(2) Lucrarile comisiei consultative sunt conduse prin rotatie de prefect si de presedintele consiliului judetean.
(3) Secretariatul comisiei consultative este asigurat de 2 functionari din aparatul propriu al prefectului si de 2 functionari din aparatul propriu al consiliului judetean.

Art. 147.
(1) Comisia consultativa dezbate si isi insuseste prin consens programul anual orientativ de dezvoltare economica si sociala al judetului, respectiv al municipiului Bucuresti, pe baza Programului de guvernare acceptat de Parlament.
(2) Programul orientativ de dezvoltare economica si sociala al judetului, respectiv al municipiului Bucuresti, se comunica serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, filialelor din judet ale regiilor autonome sau ale societatilor nationale, regiilor autonome de interes local si societatilor comerciale si serviciilor publice de interes local interesate, precum si autoritatilor administratiei publice locale si judetene.
(3) In cadrul reuniunilor comisiei consultative pot fi convenite si alte actiuni ce urmeaza sa fie intreprinse de prefect si de serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale altor autoritati ale administratiei publice centrale de specialitate organizate in judet, pe de o parte, si de consiliul judetean si serviciile publice de sub autoritatea acestuia, pe de alta parte, in scopul armonizarii masurilor prevazute in Programul de guvernare cu activitatile desfasurate de autoritatile administratiei publice locale si judetene, in conformitate cu atributiile si cu responsabilitatile ce le revin, potrivit legii.

Art. 148.
(1) Pentru dezbaterea si elaborarea unor solutii operative, precum si pentru informarea reciproca cu privire la principalele actiuni ce urmeaza sa se desfasoare pe teritoriul judetului se constituie in fiecare judet un comitet operativ-consultativ, format din prefect si presedintele consiliului judetean, subprefect si vicepresedintii consiliului judetean, secretarul general al prefecturii, secretarul general al judetului si primarul municipiului resedinta de judet.
(2) In municipiul Bucuresti comitetul operativ-consultativ este format din prefect si primarul general al Capitalei, subprefectii si viceprimarii municipiului Bucuresti, secretarul general al prefecturii si secretarul general al municipiului Bucuresti, precum si din primarii sectoarelor municipiului Bucuresti,
(3) Comitetul operativ-consultativ se intruneste saptamanal, de regula in ziua de luni, iar sedintele acestuia sunt conduse prin rotatie de prefect, presedintele consiliului judetean si, respectiv, de primarul general al municipiului Bucuresti.
(4) In cadrul comitetului operativ-consultativ se poate stabili initierea, de comun acord, a unor proiecte de hotarare a Guvernului sau, potrivit competentelor decizionale specifice fiecarei institutii si autoritati, emiterea de ordine ale prefectului, dispozitii ale presedintelui consiliului judetean ori initierea de hotarari ale consiliului judetean, care sa concretizeze masurile stabilite de comun acord.

SECTIUNEA a 3-a
Alte dispozitii

Art. 149.
Divergentele dintre serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale organizate in judete sau in municipiul Bucuresti si autoritatile administratiei publice locale si judetene se mediaza de catre Guvern.

Art. 150.
Ministerele si celelalte organe centrale au obligatia sa comunice si prefectilor si presedintilor consiliilor judetene, respectiv primarului general al municipiului Bucuresti, ordinele si celelalte dispozitii si indrumari pe care le transmit serviciilor publice descentralizate.

Art. 151.
Aducerea la indeplinire a atributiilor ce revin Guvernului cu privire la administratia publica locala, inclusiv controlul asupra modului de exercitare de catre primari a atributiilor delegate prin lege, se realizeaza de catre Ministerul Administratiei Publice, care propune Guvernului luarea masurilor corespunzatoare.

Art. 152.
Pana la organizarea viitoarelor alegeri locale consiliile locale si consiliile judetene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti, vor functiona cu numarul de consilieri stabilit potrivit legii pentru alegerile locale din anul 2000, iar consilierii in functie la data intrarii in vigoare a prezentei legi isi vor exercita mandatul pana la urmatoarele alegeri locale.

CAPITOLUL IX
Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 153.
(1) Pana la constituirea noilor autoritati ale administratiei publice locale, ca urmare a noilor alegeri generale pentru autoritatile administratiei publice locale, in cadrul consiliilor judetene este aleasa si functioneaza delegatia permanenta.
(2) Delegatia permanenta a consiliului judetean indeplineste urmatoarele atributii principale:
a) intocmeste proiectul ordinii de zi a sedintei consiliului judetean;
b) analizeaza proiectele de hotarare care vor fi supuse consiliului judetean spre dezbatere si adoptare si asigura fundamentarea acestora;
c) pregateste desfasurarea in bune conditii a lucrarilor sedintelor consiliului judetean, asigurand intocmirea in mod corespunzator a tuturor documentelor supuse dezbaterii;
d) propune presedintelui convocarea sedintelor extraordinare;
e) supune spre aprobare consiliului judetean regulamentul de functionare a acestuia;
f) stabileste masurile necesare pentru aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului judetean si analizeaza periodic stadiul indeplinirii acestora.
(3) Delegatia permanenta indeplineste orice alte atributii stabilite prin lege sau prin regulamentul de functionare a consiliului judetean, elaborat si aprobat cu respectarea normelor legale.
(4) Modul de organizare si functionare a delegatiei permanente se stabileste prin regulamentul de functionare a consiliului judetean.
(5) Secretarul general al judetului este si secretarul delegatiei permanente.
(6) Sedintele consiliului judetean sunt conduse de presedinte ori, in absenta acestuia, de unul dintre vicepresedinti, desemnat de presedinte.
(7) In cazul in care, din motive intemeiate, atat presedintele, cat si vicepresedintii lipsesc, sedinta consiliului judetean va fi condusa de un consilier ales cu votul majoritatii consilierilor prezenti.

Art. 154.
(1) Consilierii, primarii, viceprimarii, primarul general al municipiului Bucuresti, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene, secretarii si personalul din aparatul propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale si, respectiv, al consiliilor judetene raspund, dupa caz, administrativ, civil sau penal pentru faptele savarsite in exercitarea atributiilor ce le revin, in conditiile legii.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica si prefectilor, subprefectilor, secretarilor generali, precum si personalului din aparatul propriu de specialitate al prefectului.

Art. 155.
Judetul Ilfov are resedinta in municipiul Bucuresti.

Art. 156.
In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi viceprimarii vor opta fie pentru calitatea de consilier, fie pentru functia de viceprimar.

Art. 157.
(1) Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.