Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


ALTE ELEMENTE ALE CARIEREI FUNCTIONARULUI EUROPEAN

Administratie

+ Font mai mare | - Font mai mic




ALTE ELEMENTE ALE CARIEREI FUNCTIONARULUI EUROPEAN

Sectiunea I




Statutul administrativ al functionarului european

Titlul III consacrat „Carierei functionarului' abordeaza, intr-un
prim capitol materia „recrutarii' pentru ca, in capitol al doilea sa
regasim analizata problema intitulata „statutul administrativ' al
functionarilor europeni.

Potrivit articolului 35 (96), orice functionar public european
poate fi plasat in una din urmatoarele situatii: activitatea; detasarea;
concediul in interes personal; disponibilizarea;, concediul pentru
serviciul militar si concediul parental sau familial.

Constatam ca textul utilizeaza notiunea de situatie, prin care
intelegem ca se evoca pozitia juridica in care se afla functionarul
european raportata la o anumita etapa din cariera sa.

Urmeaza a fi identificate doua categorii de situatii:

a)    situatii comune fiecarui functionar european (activitatea,
disponibilitatea);

b)    situatii care pot fi intalnite numai in cariera anumitor
functionari europeni (exemplu concediile in interes personal,
detasarea, concediu pentru serviciul militar care, in principiu,
priveste functionarii de sex barbatesc etc.).

In conformitate cu articolul 35 (96) din Statut, functionarului
european ii sunt specifice cinci situatii si anume: activitatea;
detasarea; concediul in interes personal; disponibilitatea,
concediul pentru servicii militare si concediul parental sau
familial.

A. ACTIVITATEA

Prin articolul 36 din Statut regasim o definitie succinta si clara a acestei pozitii, ea reprezentand situatia in care se afla functionarul
european, care exercita, in conditiile prevazute de titlul IV
functiile care corespund postului la care a fost afectat sau pentru
care asigura interimatul.

Desprindem concluzia ca activitatea este pozitia normala in care se gaseste orice functionar european, din momentul in care a fost numit intr-o functie europeana, pana in cel in care inceteaza functia
respectiva si prin intermediul careia isi exercita atributiile aferente
functiei publice

B. DETASAREA

Sistemul francez cunoaste doua tipuri de detasare a
functionarului public:

detasarea de scurta durata, de minim 6 luni, sau un an in
anumite cazuri;

- detasarea de lunga durata pentru maxim 5 ani, cu posibilitatea de a fi prelungit cu inca 5 ani sau nelimitata.

In ceea ce priveste regimul juridic al detasarii functionarului
european, aceasta institutie reprezinta situatia in care se afla un
anumit functionar titular, atrasa de decizia Autoritatii investita
cu puterea de numire, de a-si desfasura activitatea intr-un alt loc
decat postul pentru care este titular.

Detasarea se poate concretiza prin doua modalitati:

a) detasarea in interesul serviciului pentru:

ocuparea temporara a unui post in afara institutiei sale;

exercitarea cu caracter temporar a unei functii pe langa o
persoana care indeplineste un mandat prevazut in Tratate, pe langa
un presedinte ales al unei institutii sau al unui organ al Comunitatilor
sau al unui grup din Comisia Europeana pe Probleme Economice si
Sociale;

ocuparea temporara a unui post cuprins in tabelul de efective
remunerate din creditele de cercetare si de investitii si caruia
autoritatile bugetare i-au oferit un caracter temporar.

b) detasarea la cererea sa, prin punerea la dispozitia unei alte
institutii a Comunitatilor Europene sau a unuia din organismele cu
vocatie comunitara care figureaza pe o lista ce se stabileste de comun
acord de catre institutiile Comunitatilor, dupa obtinerea avizului
Comitetului pentru Statut.

1. Detasarea in interesul serviciului

Este reglementata de articolul 37 (8)(40)(69(96) alin. 1 litera „a'
si art. 38 (8) din Statut, din interpretarea carora desprindem urmatorul regim juridic al acestui tip de detasare:

a)   autoritatea competenta sa o dispuna este autoritatea investita
cu puterea de numire;

b)   functionarul cu privire la care urmeaza sa se dispuna are
dreptul sa fie consultat

c)   durata este stabilita de autoritatea investita cu puterea de
numire, ea vizand, de regula, o perioada de 6 luni;

d)   la expirarea fiecarei perioade de 6 luni, functionarul detasat
este indrituit sa ceara incetarea detasarii;

e)   functionarul detasat are dreptul la un salariu diferentiat,
atunci cand functia pe care este detasat comporta o remuneratie
globala inferioara celei aferente gradului si treptei sale, in institutia
sa de origine, precum si la rambursarea in totalitate a cheltuielilor suplimentare generate de detasarea la care este supus;

f)    functionarul european detasat este obligat sa plateasca in
continuare contributia pentru pensii, calculata la salariu de baza
aferent gradului si treptei sale, la institutia unde este titular;

g)    functionarul detasat isi pastreaza functia si drepturile
derivate din ea, respectiv dreptul la avansare si la promovare;

h)    la expirarea duratei pentru care a fost detasat, functionarul
este reintegrat imediat pe functia pe care o ocupa anterior detasarii.

2. Detasarea la cerere

Este prevazuta la litera „b' a articolului 37 (8)(40)(69)(96) si art.
39(8)(40(96) si are urmatorul regim juridic:

a) decizia apartine tot autoritatii investita cu puterea de numire;

b) aceasta autoritate va putea stabili si durata detasarii;

c) dupa expirarea primei perioade de sase luni, functionarului
detasat ii este recunoscut dreptul de a cere incetarea detasarii, ceea ce
atrage reintegrarea sa imediata in postul pe care il ocupa anterior;

d)   la expirarea acestui termen, el poate fi inlocuit in postul sau;

e)   pe perioada detasarii, contributiile pentru fondul de pensii ca
si eventualele drepturi de pensie sunt calculate la salariul de baza al
activitatii aferente gradului si treptei din institutia de origine.

f)    la incetarea detasarii, functionarul european este obligatoriu
reintegrat pe primul post vacant din treapta sa sau intr-un post
corespunzator gradului sau, cu conditia sa posede aptitudinile
necesare ocuparii acestui post.

In conditiile in care refuza prima oferta facuta, el conserva
dreptul la reincadrare si pentru a doua oferta facuta, in cazul crearii
unui nou post vacant. Daca refuza si aceasta a doua oferta, el poate fi
obligat sa demisioneze, dupa consultarea comisiei paritare. Pana la
data cand are loc reintegrarea sa efectiva, el isi pastreaza pozitia de
detasare, fara a primi remuneratie.

g) pe perioada detasarii, functionarul european supus acestei
masuri isi pastreaza dreptul de avansare;

h) in cazul in care un functionar european devine invalid pe
perioada detasarii, are dreptul la pensie de invaliditate, iar in cazul in
care decedeaza, persoanele indreptatite vor primi pensie de urmas.

Analizand regimurile celor doua categorii de detasari, constatam
ca s-a avut in vedere ocrotirea intereselor functionarului
comunitar.

C. Concediul in interes personal

Este reglementat de articolul 40 (8)(24)(40)(96) din Statut si
reprezinta o pozitie de exceptie, prin care functionarul european poate, la cererea sa, sa se afle in concediu, fara plata, atunci cand
interese personale il determina sa faca acest lucru.

Durata acestui concediu este limitata la un an, si ea poate fi
reinnoita in cursul anului respectiv. Se identifica mai multe situatii:

de regula, acest concediu poate fi reinnoit pentru mai multe
perioade, prelungirile facandu-se pentru perioade care nu
depasesc un an;

prin exceptie, reinnoirea se poate face fara limite, atunci cand
concediul este solicitat pentru a permite functionarului sa-si creasca
un copil atins de un grav handicap psihic sau fizic aflat in
intretinerea sa, sau atunci cand functionarul isi urmeaza sotul
(sotia), care de asemenea are calitatea de functionar sau de alt agent
al Comunitatilor. in aceasta situatie, familia isi stabileste domiciliul
conjugal la o distanta care ar putea afecta posibilitatea desfasurarii in
bune conditii a activitatii functionarului care isi urmeaza sotul si care
este astfel silit sa ceara concediu.



Regimul juridic al acestei situatii a functionarului european
presupune urmatoarele elemente:

a)   concediul este acordat la cererea functionarului interesat;

b)  dreptul de a aproba cererea si deci de a acorda acest concediu
este detinut de autoritatea investita cu puterea de numire;

c)   reinnoirea trebuie ceruta cu doua luni inainte de expirarea
perioadei in curs;

d)  pe perioada cat dureaza concediul, functionarul inceteaza sa
mai participe la avansarile sau la promovarea in grad, iar drepturile
de securitate sociala si acoperirea riscurilor sunt suspendate.

e) functionarul poate fi inlocuit in postul sau;

f) la expirarea perioadei de concediu, functionarul este, in mod
obligatoriu reintegrat in mod obligatoriu pe primul post vacant din
categoria sa sau intr-un post corespunzator gradului sau, cu conditia
ca el sa posede aptitudinile cerute pentru acel post.    Daca functionarul refuza prima oferta de incadrare, isi conserva dreptul si
pentru a doua oferta, atrasa de crearea unei a doua vacante de post
pe care l-ar putea ocupa. in cazul in care refuza si aceasta a doua
oferta de reintegrare, functionarul poate fi obligat sa demisioneze,
dupa consultarea comisiei paritare. Pana la data reintegrarii efective
a functionarului, acesta se afla plasat in pozitia de concediu in interes
personal, fara retributie.

D. DISPONIBILIZAREA

Disponibilizarea este pozitia in care se poate afla un functionar
european, careia ii este specific faptul ca functionarul este atins de
una din masurile de reducere de posturi in institutia in care isi
desfasoara activitatea (articolul 41 (8)(46) (78)(79)(96) din Statut).
Ea nu se confunda cu licentierea (concedierea), dat fiind faptul ca nu
sunt intrerupte toate legaturile intre functionarul public si institutia
careia a apartinut.

Regimul juridic este urmatorul:

a)   dreptul de a decide numarul de posturi care urmeaza sa fie
reduse apartine autoritatii bugetare competente, si se realizeaza in
cadrul si limitele procedurii bugetare.

b)   cea de-a doua autoritate implicata este autoritatea de numire,
care va decide cu privire la natura posturilor care urmeaza sa fie
afectate de aceasta masura.

c)   decizia autoritatii de numire va fi precedata de avizul comisiei
paritare.

d) dupa stabilirea naturii posturilor, autoritatea investita cu
puterea de numire va stabili lista functionarilor afectati de masura
disponibilizarii, dupa obtinerea avizului comisiei paritare.

In intocmirea listei respective, autoritatea investita cu puterea de
numire va tine cont de urmatoarele criterii: competenta,
randamentul, conduita in serviciu, situatia familiala si vechimea in
munca a functionarilor.

e)   in afara functionarilor stabiliti de autoritatea investita cu puterea de numire, pe aceasta lista se va putea regasi, inscris din oficiu si orice functionar care ocupa un post afectat de masura disponibilizarii care si-a exprimat dorinta de a fi inscris pe aceasta lista.

f)    masura de disponibilizare este decisa de autoritatea de numire.

g)functionarul european care a fost disponibilizat are
urmatoarea situatie juridica:

functionarul nu-si mai exercita atributiile deduse din raportul
de functie publica europeana;

functionarul nu mai beneficiaza de dreptul de retribuire si de
dreptul de avansare in treapta;

functionarul continua, pe o perioada care nu poate depasi
cinci ani, sa dobandeasca noi drepturi de pensia de varsta, pe baza
salariului aferent gradului si esalonului /treptei sale;

pe o perioada de doi ani calculati de la data punerii sale in
disponibilitate, functionarul are un drept de prioritate la
reintegrarea pe un post care corespunde treptei sale si care ar
deveni vacant sau ar fi infiintat, sub rezerva de a poseda aptitudinile
necesare ocuparii postului respectiv.

- functionarul pus in disponibilitate beneficiaza de o anumita indemnizatie.

Aceasta indemnizatie este supusa unui coeficient corector si este exprimata in Euro.

la incetarea perioadei pentru care a fost stabilit dreptul la
indemnizatie, functionarul este obligat sa demisioneze. El poate
eventual beneficia de o pensie de vechime, calculata in conformitate
cu regimul pensiilor prevazut de Statut.

functionarul caruia i s-a oferit, inainte de expirarea termenului
de 2 ani, un post corespunzator gradului si pregatirii sale si pe care 1-
a refuzat, fara un motiv plauzibil, poate, dupa avizul comisiei
paritare, sa isi vada suprimat dreptul de a mai beneficia de
indemnizatiile precizate mai sus si poate fi demis din oficiu.

E. CONCEDIUL PENTRU SERVICIU MILITAR

Semnifica situatia juridica in care se gaseste functionarul care a fost incorporat intr-o formatie militara pentru a-si efectua serviciul legal, constrans sa efectueze o perioada de instructie militara sau concentrat.

Regimul juridic al situatiei functionarului care se afla in concediu pentru servicii militare difera in functie de situatia care a determinat acordarea unui asemenea concediu, si anume:

a) in cazul functionarului care a fost incorporat pentru a-si
satisface serviciul militar legal, regasim urmatorul statut:

inceteaza sa primeasca retributia;

continua sa beneficieze de dispozitiile Statutului privind
dreptul la avansarea si promovarea;

el continua totodata sa beneficieze de dispozitiile privitoare
la pensionare, daca, dupa eliberarea de obligatiile militare,
procedeaza la varsarea, in mod retroactiv, a sumelor datorate cu
titlul de contributie pentru fondul de pensii.

b)    in cazul functionarului care trebuie sa indeplineasca o
perioada de instructie militara sau este concentrat, acesta continua sa
primeasca retributia, diminuata cu suma pe care o primeste cu
titlul de solda militara cel interesat.

F. CONCEDIUL PARENTAL SAU FAMILIAL

Concediul parental este reglementat prin articolul 42 a (96)
din Statut, prin care se recunoaste dreptul functionarului la maxim 6
luni de concediu parental fara plata salariului de baza, pentru fiecare
copil. Acest concediu trebuie sa fie efectuat in primii 12 ani de dupa
nasterea sau adoptia unui copil. Durata acestui concediu poate fi
dublata pentru parintii singuri, cu implementarea prevederilor
adoptate de fiecare institutie europeana.

Regimul juridic al acestei situatii, astfel cum se desprinde el din
continutul articolul 42 a (96) este urmatorul:

a)statutul de asigurat social al functionarului european se
mentine in perioada concediului parental;

b)   continua, in aceasta perioada, acumularea de drepturi pentru
pensie, indemnizatia pentru cresterea copilului si cea de studii;

c)    functionarul european aflat in concediu parental isi mentine
postul si continua sa aiba dreptul la promovare in grad sau avansarea
in treapta;

d)   acest concediu se poate acorda atat pentru norma intreaga cat
si pentru o jumatate de noima;

e) pe perioada concediului parental, functionarul beneficiaza de
o indemnizatie de 798, 77 Euro, atunci cand este concediu pentru
norma intreaga, sau jumatate din aceasta suma, atunci cand este concediu pentru o jumatate de norma. in cazul parintilor singuri,
indemnizatia este de 1065 Euro pe luna sau jumatate din aceasta
suma, in cazul in care concediul se acorda pentru jumatate de norma.
Pentru a beneficia de aceasta indemnizatie, functionarului aflat in
concediu parental ii este interzis sa se angajeze intr-o activitate
producatoare de venituri;

f) institutia suporta intreaga contributie la sistemul de asigurari
sociale si se calculeaza pornind de la salariul de baza al
functionarului.



2. Concediul familial este reglementat de art. 42 b (96) din
Statut, pentru situatia in care sotul (sotia), o ruda pe linie ascendenta
sau descendenta, un frate sau o sora sufera de o boala sau de un
handicap grav, certificate medical, caz in care functionarul are
dreptul sa beneficieze de concediu familial tara plata salariului de
baza. Durata maxima a acestui concediu este de 9 luni si se
calculeaza de-a lungul intregii cariere a functionarului european.

Sectiunea a II-a

Avansarea si promovarea functionarilor europeni

Un element al carierei functionarului public, atat national cat si
international, il reprezinta evaluarea
si avansarea acestora. in
perioada interbelica s-a teoretizat in Romania de catre unii autori
un
drept de sine statator, dreptul de a fi inaintat al functionarului
public. Acest drept se fundamenta, in conceptia autorului citat, pe
ideea ca organizarea serviciilor publice presupune o ierarhie a
personalului acestora.

Pentru ca serviciul public sa functioneze in mod corespunzator, se impune ca posturile care compun ierarhia sa nu fie ocupate prin
numirea unor persoane din afara; ele impun cunostinte temeinice si
experienta, de aceea urmeaza a fi ocupate prin avansarea
functionarilor.

Doctrina occidentala contemporana trateaza impreuna notarea si avansarea functionarului public, accentuand faptul ca ele nu pot fi studiate decat impreuna.

Aceasta deoarece sistemul de notare are un triplu scop:

sa-l ajute pe functionar sa-si evalueze nivelul propriu;

- autoritatea sa ia cunostinta de nivelul pregatirii profesionale si
experienta functionarilor sai;

- ca o consecinta a acestora doua, sa se selecteze persoanele care
urmeaza a fi avansate, avansarea facandu-se atat in mod selectiv, prin
promovarea functionarilor a caror valoare profesionala a fost dovedita, cat si ca urmare a vechimii, care determina, de jure, promovarea.

Unii autori contemporani analizeaza aceasta materie sub titulatura ”mobilitatea carierei” in care se regasesc deci „miscarile', „mutatiile”' diferitilor functionari, in anumite conditii,
pe trepte si grade superioare.

Mobilitatea este, in general caracterizata ca o calitate a
sistemelor functiei publice, ea permitand o mai buna motivare a
agentilor si o reinnoire permanenta a competentelor, ceea ce se
realizeaza in beneficiul autoritatii publice respective.

In sistemul francez se practica doua tipuri de avansare:

- avansarea pe esalon, care, in esenta, reprezinta o crestere a
salariului si se fundamenteaza atat pe vechime, cat si pe calificativul
obtinut la notare;

- avansarea in grad, care semnifica trecerea de la un grad la
altul, in interiorul aceluiasi corp si care se realizeaza de o maniera
continua, facandu-se la gradul imediat superior.

Din punct de vedere al tehnicilor de avansare se folosesc:

- avansarea la alegere, care implica inscrierea intr-un tablou de
avansare, in urma exprimarii avizului Comisiei administrative
paritare, unul din organele de gestiune ale functiei publice;

- avansarea la vechime care prezinta dezavantajul ca este lenta
si avantajul ca este garantata.

A. REGIMUL JURIDIC AL EVALUARII FUNCTIONARILOR
EUROPENI

Functionarii europeni sunt supusi unei evaluari periodice,
concretizata in intocmirea, cel putin o data la doi ani, a unui raport,
in care sunt avute in vedere, potrivit articolului 43, urmatoarele
criterii:

- competenta;

- randamentul;

- conduita in serviciu.

Analiza prevederilor Capitolului 3 referitor la rapoarte, avansari
in treapta, promovari, ne ingaduie sa desprindem urmatoarele
elemente ale regimului juridic al evaluarii periodice a functionarilor
europeni:

a) fiecare functionar este supus unei evaluari periodice, care
are loc cel putin o data la 2 ani;

b) aceasta evaluare se concretizeaza in intocmirea unui raport,
in baza criteriilor de randament, competenta si conduita in serviciu;

c)raportul este in mod obligatoriu comunicat functionarului;

d)functionarul are dreptul sa adauge observatiile proprii, pe
care le considera utile.

B.AVANSAREA FUNCTIONARULUI EUROPEAN

Prin articolul 44 (96) se instituie principiul potrivit caruia
functionarul care insumeaza doi ani de vechime pe o treapta din
gradul sau trece in mod automat la treapta urmatoare acestui grad.

C. PROMOVAREA FUNCTIONARILOR EUROPENI Spre deosebire de avansare, care intervine prin simpla implinire

a unei perioade de timp, promovarea este guvernata de principiul
realizarii ei prin decizia autoritatii de numire.

Daca avansarea nu implica nici un act decizional din partea
vreunei autoritati, ea fiind efectul scurgerii timpului si al realizarii,
in mod implicit, a vechimii stipulata de lege, promovarea este
consecinta unei selectii.

Din continutul articolului 45 (69)(96), desprindem urmatoarele
elemente care contureaza regimul de promovare al functionarilor
europeni:

a)     promovarea se face in baza unei decizii adoptata de
autoritatea investita cu puterea de numire;

b)    in adoptarea masurii de promovare, autoritatea competenta
opereaza o selectie intre functionari, pe urmatoarele criterii:

- functionarii sa aiba vechimea minima de doi ani de vechime in
grad in vederea promovarii;

Vechimea minima este de sase luni de la titularizare pentru
functionarul numit la gradul de baza si de doi ani pentru celelalte categorii de functionari.

se realizeaza un examen comparativ al meritelor
functionarilor avand vocatie la promovare. Atunci cand se face
compararea meritelor functionarilor eligibili, autoritatea de numire
trebuie sa tina seama de urmatoarele criterii: de rapoartele care au
fost intocmite functionarilor respectivi; de folosirea de catre acestia
a altor limbi decat acelea pe care au dovedit ca le cunosc foarte
bine; de nivelul responsabilitatii asumate;

desi regula este ca promovarea se face in interiorul aceluiasi
grup (categorii) de functii, se admite si o derogare, cand un functionar
din grupa asistent poate fi trecut in grupa functii administrative gradul
5 (cel mai mic grad) daca sunt indeplinite mai multe conditii si anume:au fost selectionati prin compararea meritelor, si au absolvit cu succes un program de pregatire organizat de autoritatea de numire;

c) din punct de vedere al retribuirii, este aplicabil principiul care
interzice ca functionarul promovat sa primeasca un salariu de baza
inferior celui cuvenit potrivit vechiului sau grad.

D. CONCLUZII PRIVIND NOTAREA, AVANSAREA SI
PROMOVAREA FUNCTIONARELOR EUROPENI

Din analiza regimului celor trei institutii apreciem ca pot fi
desprinse cel putin urmatoarele concluzii:

a)    functionarului european ii este recunoscut dreptul de a
evolua in cariera, el are o vocatie la avansare si promovare, sau
vocatie la cariera, cum o numesc unii autori.

b)   acest drept se realizeaza atat prin avansare, care intervine ca
urmare a indeplinirii unei anumite vechimi, cat si prin promovare,
realizata, de regula, printr-o decizie a Autoritatii investita cu puterea
de numire, luata in urma compararii meritelor functionarilor care au
vocatie la a fi promovati.

c)competenta in ceea ce priveste derularea carierei

functionarului european revine autoritatii investita cu puterea de
numire, careia se adauga comisia paritara, comitetele de personal
sau alte organisme prevazute de Statut.

d) normele juridice aplicabile acestor institutii sunt reprezentate
atat de normele generale consacrate de statut, cat si de norme
specifice adoptate de fiecare organism comunitar in parte.

Concluzionand, in aceste elemente ale evolutiei carierei functionarului european se regasesc:

principiul traditional al autoritatii, potrivit caruia apartine
organului competent, de regula superiorul ierarhic, dreptul de a lua
decizii cu privire la destinul profesional a functionarului public,
putand fi avut in vedere atat cel national cat si cel international;



principiul modern al democratizarii functiei publice, care
implica dreptul functionarului in a-si controla acest destin.

Deciziile care se iau cu privire la situatia juridica a unui
functionar european trebuie sa realizeze mai multe obiective:

- pe de o parte, caracterul corect al deciziei, din punct de vedere
obiectiv;

- pe de alta parte, realizarea unui echilibru firesc, necesar, intre
interesele individuale si necesitatile administratiei, intre puterea
discretionara a administratiei si dreptul functionarului european de a
fi protejat impotriva arbitrariului si abuzurilor.

e) putem spune ca dispozitiile europene in vigoare converg spre
conturarea unui drept a functiei publice europene.

Principiile care contureaza acest drept sunt formate atat din
elemente preluate din regimurile nationale ale functiei publice din
diferite tari, multe cu valoare de constanta, cat si din aspecte
speciale, tipice doar functiei publice europene.

Putem exprima, fata de cele precizate, cateva aspecte care
caracterizeaza dreptul functiei publice europene:

regasirea unor principii generale, preluate din legislatiile
nationale privind regimul salariatului si al functionarului public;

existenta unor aspecte specifice, care particularizeaza regimul
functiei publice europene.

Un aspect cu totul deosebit este acela ca, spre deosebire de
functionarii nationali, cei europeni sunt antrenati in pregatirea
reglementarilor carora li se vor supune si in punerea lor in
practica.



Titlul JV este consacrat materiei conditiilor de munca ale
functionarului european.

Activitatea reprezinta si in sistemele nationale ale functiei publice,pozitia normala in care se gaseste functionarul public prin intermediul careia el „asigura efectiv atributiile postului sau'. Ea poate fi exercitata in perioada completa sau partiala (program redus) (J. M. Auby, J.B. Auby, op.cit., p. 108).

O anumita discutie se poate face in legatura cu regimul acestei
consultari si consecintele ei asupra autoritatii investita cu putere de numire.
In drept consultarea reprezinta o operatie juridica obligatorie de a fi
indeplinita, dar care nu obliga organul care a solicitat-o sa o respecte.

Ca si in sistemul comunitar si in cel national regula este ca, la sfarsitul
detasarii, functionarul este obligatoriu reintegrat in corpul sau de origine si afectat unui post corespunzator gradului sau (J. M. Auby, J. B. Auby,
op. cit., p. 110).

A. Plantey, Fr. Loriot op. cit., 2005, p. 178.

Calculul acestei indemnizatii se face in conformitate cu criterii
stabilite in anexa IV si anume: pe o perioada de trei luni, primeste o
indemnizatie lunara egala cu salariul sau de baza; pe o perioada de
determinata in functie de varsta si de durata serviciului sau,
functionarul are dreptul la o indemnizatie lunara cuprinsa intre 85 % si 60
din salariul de baza, pana in momentul in care functionarul
respectiv a implinit varsta de 60 de ani.

Daca functionarul european, pe perioada cat se afla, disponibilizat obtine anumite venituri, nivelul veniturilor incasate se scade din indemnizatie,in masura in care acele venituri cumulate cu indemnizatia depasesc ultima remuneratie globala a functionarului stabilita pe baza tabelului de salarii valabil in prima zi a lunii pentru care se calculeaza indemnizatia in scopul stabilirii acestor elemente, functionarul are obligatia statutara de a furniza probele care ar putea fi necesare si solicitate si sa notifice institutia cu privire la orice element care ar putea determina unele modificari.

Notarea si avansarea sunt elemente de esenta in derularea carierei unui functionar. Notarea se realizeaza de seful ierarhic, iar un aspect important este ca notele trebuie comunicate functionarului si clasate intr-un dosar individual. Judecatorul administrativ are competenta in a controla deciziile in materie de notare si avansare. (Georges Dupuis, Marie Jose Guedon, op. cit., p. 279).

Erast Diti Tarangul, op. cit., p. 316

Jacques Ziller, Administrations comparées, op. cit., p.

J. M. Auby, J. B. Auby op. cit., pp.

Françoise Dreyfus, François d'Arcy, Les institutions op. cit., p.
si urm.

O problema discutata in doctrina priveste dreptul national al functiei
publice dar consideram ca ea prezinta interes si in ceea ce priveste regimul
functiei europene. Aptitudinea functionarului de a accede la posturi
superioare, trebuie sa satisfaca doua obiective: sa permita celor mai buni
functionari acest lucru
satisfacand interesele serviciului, dar in acelasi timp,
sa ocroteasca si interesele functionarilor care sunt indrituiti la aceasta. (L.
Trotabas, P. Isoart,
op. cit., p. 304).

A. Plantey, Fr. Loriot, op. cit., 2005, p. 299.

J. Marie Auby, Robert Ducos Ader, op. cit, capitolul consacrat
Gestiunii functiei publice.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 964
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site