Birocratia in organizatii. Modalitati de gestionare si/sau eficientizare a structurilor birocratice

Birocratia in organizatii. Modalitati de gestionare si/sau eficientizare a structurilor birocratice

Actualizarea teoriei lui Machiavelli privind birocratia si implicatiile acesteia asupra sistemului administrativ actual romanesc

In secolul XVI Machiavelli identifica termenul de stat cu cel de birocratie. Birocratia ca putere a birourilor si a celor implicati constituie puterea reala , suprema, a carei detinatoare nu sunt asadar guvernele, asa cum doctrinarii sunt adesea tentati sa afirme. Despre acestea din urma Machiavelli afirma ca au o existenta efemera si ca nu pot actiona fara un personal absolut calificat care sa puna in executare deciziile(de unde deducem importanta majora acordata functionarilor publici angrenati in administratia centrala, inca din sec.XVI)

In a doua jumatate a sec.XVIII , TERMENUL BIROCRATIE a aparut ca o consecinta fireasca la o tendinta socio-politica generala , ce cumula 3 aspecte:

1. Posturile in general , cele ale functionarilor publici in special , devenisera fie o permanenta , fie o cvasipermanenta ;iata ca, ceea ce la vremea respectiva era considerata o adevarata problema sociala, in Romania actuala aceasta'legatura de scaun ' nu mai inspaimanta pe nimeni

2. O alta tendinta generala care i-a determinat pe specialisti sa analizeze problema birocratiei a fost o aparitie a unui statut juridic protector a functionarilor publici ce reunea : dreptul la stabilitate, retributie si cariera a celor care lucreaza in administratie.Printr-o comparatie oarecum hilara , stabilitatea in functie a functionarului public a fost mentionata expres in legislatia romana prin Legea 188/1999.

Cea de-a treia tendinta , care a nascut necesitatea unei doctrine care sa trateze problema birocratiei a fost lipsa de responsabilitate a ocupantilor posturilor publice(functionarii publici scapau sau aveau tendinta sa o faca ,de orice responsabilitate directa, nimeni nefiind niciodata vinovat).

Cu siguranta suntem cu totii de acord ca si astazi cele trei trasaturi sunt mai mult decat actuale ; si atunci care a fost evolutia istorica in atat de mediatizata combatere a birocratiei? Ne intrebam si va propunem ca si tema de meditatie:'Societatea evolueaza sau este supusa stagnarii, chiar involutie din punct de vedere strict spiritual? porninid de la acesti pasi minusculi facuti in combaterea birocratiei de-a lungul secolelor. Al doilea subiect de meditatie il constituie intrebarea daca nu cumva combaterea birocratiei constituie doar o industrie ideologica si nu exista sanse reale in combaterea acesteia

1. Birocratia de ghiseu

Termenul de birocratie de ghiseu sau 'Street-level-Bureaucracy' a fost lansat in 1980 de catre sociologul Michael Lipsky care definea conceptul ca fiind 'acele servicii publice in care proportia birocratilor de ghiseu in totalul personalului angajat este semnificativa.' Birocratii de ghiseu nu sunt aceia care se ascund in spatele unui oficiu cum ar lasa termenul sa se intrevada , ci functionarii publici ce intra in contact direct si nemijlocit cu beneficiarii de servicii publice ce dispun de o putere discretionara semnificativa in executarea propriilor sarcini de serviciu: profesorii , politistii, functionarii primariei, asistentii sociali.Toti acestia iau atat decizii redistributive , cat si decizii alocative si anume :

-decid eligibilitatea indivizilor pentru anumite servicii;

-decid care sunt serviciile adecvate fiecarui individ.

Ca orice forma de birocratie , bineinteles ca si birocratii de ghiseu sunt supusi unor reglementari ierarhice. Birocratia de ghiseu mai reprezinta si locul unde politica sociala se concretizeaza (degeaba pachetul de norme de protectie sociala este bine croit daca , nivelul implementarii-ghiseul -opereaza prost.

Conditiile in care lucreaza birocratii de ghiseu, intr-o enumerare limitativa , reprezinta si ele motivatii ale crizei de administrare in acest domeniu:

1. Resurse financiare insuficiente si de aici deriva proasta recompensa a birocratilor de ghiseu; si ce se poate realiza in management fara principala si profunda motivatie a angajatilor si anume cea materiala.

2. Caracterul vag si ambiguitatea obiectivelor organizationale in care lucreaza. Este o alta deficienta manageriala , din pacate atat de specifica institutiilor romanesti , faptul ca foarte rar angajatul semneaza imediat dupa interviu si/sau concurs 'fisa postului' in care ii sunt stabilite foarte clar: cultura organizatiei si raportul obligational cu aceasta. Atentie!!!este vorba despre un raport OBLIGATII-DREPTURI SI NU INVERS asa cum din pacate, am fost obisnuiti Birocratul de ghiseu trebuie sa fie educato-obligat de catre institutia in care lucreaza ca are n obligatii si un singur drept: acela de a avea cat mai multe obligatiiCu totii trebuie sa recunoastem ca , pana acum societatea romaneasca a practicat o educatie excesiva a drepturilor nelimitate si atat ( este vorba fireste de un defect educational institutional : in facultate , dreptul muncii vorbeste despre un contract individual de munca format total eronat din drepturi si obligatii; haideti sa facem educatie institutionala si sa-i obisnuim pe tineri cu raportul invers: obligatii-drepturi). De asemenea , constituie o foarte mare lezare adusa statusului angajatului faptul ca el nu semneaza fisa postului si nu ii sunt limpezi obiectivele, cultura organizatiei la care se raliaza si obligatiile pe care le are de indeplinit in acest scop; daca aceste lucruri sunt ambigue , cum se va putea realiza ulterior evaluarea performantelor birocratilor de ghiseu?!

Ca o consecinta a celor prezentate a mai sus, a treia conditie a muncii defectuoase la care sunt supusi birocratii de ghiseu este faptul ca performanta realizrii obiectivelor este greu de definit si de masurat.

4. Cererea pentru serviciile furnizate de birocratia de ghiseu creste pe masura ce creste oferta , tinzand sa o egaleze pe aceasta din urma.

5. Clientii unui astfel de serviciu sunt nonvoluntari , nu au posibilitatea sa aleaga -dintr-un motiv sau altul- un alt serviciu public : fie pentru ca nu exista altul, fie pentru ca cel privat, similar , este prea scump. De aici rezulta si proasta pozitie a birocratilor de ghiseu care simt ca oamenii depind de ei ( si ce poate fi mai nociv, decat sentimentul puterii extrinseci, exercitata asupra altora) si , ca o consecinta, proasta interactiune cu clientii.

Majoritatea cetatenilor 'intalnesc guvernul', (daca-l intalnesc vreodata) prin intermediul birocratilor de ghiseu. Acest tip birocratic constituie asadar poarta de intrare a cetatenilor catre beneficiile si serviciile publice acordate. Si atunci de ce guvernul este atat de imun si de inofensiv la tot ceea ce reprezinta birocratia de ghiseu? De ce proiectul de reforma este vid?

2 Implementarea masurilor privind stoparea birocratiei. Gradul de eficienta al acestora

Vorbind despre un flagel care dateaza din sec.XVI este aproape imposbil sa iluzionam , chiar si doctrinar cu o stopare a birocratiei; a devenit cu siguranta o certitudine istorica faptul ca o combatere a puterii birourilor este iluzorie; plauzibila ramane doar mentinerea la limita controlului a acestei puteri.

Masuri de control ale birocratiei ar putea constitui modificarea conditiilor specifice de munca ale birocratilor de ghiseu ; astfel , un status superior pentru birocratul de ghiseu , manifestat prin recompensarea muncii astfel incat sa existe cel putin doua prezumtii: aceea de incoruptibilitate si aceea de satisfacere a nevoilor fundamentale, de baza ,ca premisa pentru satisfacerea nevoilor psiho-sociale superioare. Tot ca simbol al respectului fundamental de care se bucura functionarul din administratie, ar trebui ca el sa cunoasca inca de la momentul semnarii contractului individual de munca , raportul obligatii- drepturi in institutia in care lucreaza , precum si cultura organizationala a acesteia; toate aceste masuri ar putea fi legiferate prin obligativitatea semnarii fisei postului intr-un termen dat.Intreaga lucrare va fi presarata cu astfel de proiecte de reforma in domeniu, asupra carora pastram certitudinea sanselor maxime de aplicabilitate.

3 De la statul national la statul providential

Birocratia nu este altceva decat un subsistem de administrare; fara indoiala , a existat in toate marile civilizatii ale trecutului. Istoricii vorbesc despre o birocratie a Imperiului Roman in conditiile in care acesta se sprijinea pe o administratie puternica si numeroasa ,ce tindea sa se constituie intr-o veritabila birocratie. In prezent , asistem la triumful birocratiei, pe fondul trecerii de la statul national la statul providential.Ce este statul providenta?-acel stat in care atributiile si competentele coercitive sunt reprezentate asupra cvasitotalitatii zonelor societatii.Un astfel de stat se sprijina pe birocratie , adica aceasta ocupa o parte tot mai mare din buget si o populatie activa tot mai numeroasa.

Specificul statelor totalitare :birocratia

Intr-un stat totalitar , puterile : politica,economica,sociala,culturala sunt una si aceeasi (pentru sumbra Romanie totalitara, unica, monstruoasa putere P.C.R.) .

Birocratia este astfel mai mult decat maximizata, caracteristica , proprie totalitarismului. Un astfel de stat sufera de imobilism si de incapacitate de actiune ; puterea birourilor functioneaza anormal, substituindu-se statului si avand un scop unic:perpetuarea la putere !(insotita fireste de pastrarea si dezvoltarea privilegiilor si transmiterea acestora descendentilor?!).

Aceasta birocratie maximizata in totalitarism inseamna esuarea oricarui proiect de reforma ; ea creeaza doar sisteme administrative cu integrare absoluta. Statul este victima propriei sale maladii , creata in propria eprubeta : este adus la neputinta de a actiona de catre birocratie, pe care statul insusi a creat-o ,a dezvoltat-o si a favorizat-o.