TEMA: CONSILIILE DE ONOARE ALE OFITERILOR SI

SUBOFITERILOR

PROBLEME: 1. Organizarea Consiliilor de onoare

2. Functionarea Consiliilor de onoare

3. Hotararea Consiliilor de onoare

1. Organizarea Consiliilor de onoare

Consiliile de onoare functioneaza la fiecare unitate(formatiuni), mare unitate, institutie de invatamant, comandament de arma si unitate centrala (similare), pentru ofiteri si, separat, pentru maistri militari si subofiteri.

Atunci cand pentru ofiterii, maistrii militari si subofiterii studenti sau cursanti nu se pot organiza Consilii de onoare separate intrucat nu se intruneste numarul minim de cadre stabilit, cazurile de abateri vor fi analizate de Consiliile de onoare constituite pentru cadrele institutiilor militare de invatamant respective, completate cu 1-2 studenti sau cursanti, care indeplinesc conditiile prevazute in prezentul titlu.

Consiliile de onoare se constituie in unitatile militare in care efectivul este de minimum 15 cadre.

In unitatile militare in care nu se intruneste numarul minim prevazut de 15 cadre, necesar constituirii de consilii separate pentru ofiteri, maistri militari si subofiteri, se constituie un singur consiliu de onoare. In aceasta situatie, atunci cand Consiliul de onoare analizeaza abaterile savarsite de maistri militari sau subofiteri, in compunerea acestuia vor intra 1-2 maistri militari respectiv, subofiteri.

Daca nici in acest mod efectivul existent nu permite constituirea Consiliului de onoare, precum si in cazul cand nu se poate constitui consiliul din cadre cu grad cel putin egal cu al celui care urmeaza a fi analizat, cadrele respective vor fi chemate in fata Consiliului de onoare de la esalonul superior.

Cadrele militare care savarsesc abateri pe timpul cat sunt detasate in afara Ministerului Administratiei si Internelor, pentru a executa misiuni ori pentru a urma o forma de perfectionare a pregatirii, precum si pe timpul detasarii la alte unitati militare pentru a indeplini misiuni, vor fi chemate (se pot adresa) in fata Consiliului de onoare al unitatii din care fac parte.

In afara Consiliilor de onoare prevazute la art.102 din prezentul ordin, daca sunt informatii concludente ca un general sau ofiter cu functie de conducere a compromis onoarea si demnitatea de militar, se numeste prin ordin, pentru fiecare caz in parte, un consiliu de onoare, astfel:

a)          la Ministerul Administratiei si Internelor - prin ordin al secretarului de stat, sef al Departamentului ordine si siguranta publica pentru generali, amirali si ceilalti ofiteri cu functii de conducere a caror numire este de competenta ministrului administratiei si internelor

b)          la nivelul comandamentelor de arma(similare) - prin ordin al secretarului de stat - pentru cadrele a caror numire in functie intra in competenta acestuia

Aceste consilii de onoare se constituie din 3 generali, respectiv ofiteri, cel putin egali

in grad si functie cu cel in cauza.

Membrii Consiliilor de onoare se aleg pentru o perioada de 2 ani, in principiu in luna ianuarie, iar la institutiile militare de invatamant in prima luna dupa inceperea anului de invatamant.

In compunerea fiecarui consiliu de onoare se aleg 3 membri titulari si 1-2 supleanti, din randul:

a)      ofiterilor, pentru Consiliul de onoare al acestora (de regula, cel putin 2 membri titulari si un membru supleant trebuie sa fie ofiteri cu grade superioare);

b)      ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor, pentru Consiliul de onoare al maistrilor militari si subofiterilor (de regula, cel putin 2 membri titulari si un membru supleant trebuie sa fie ofiteri);

c)      ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor pentru Consiliile de onoare prevazute la art.103 alin.(2) din prezentul ordin (de regula, 1-2 membri vor fi maistri militari sau subofiteri).

Cadrele militare care se propun pentru a fi alese in Consiliile de onoare trebuie sa se distinga prin conduita ireprosabila, principialitate, experienta de viata, sa se bucure de prestigiu, autoritate morala si profesionala si sa aiba o vechime de cel putin 2 ani in unitatea de invatamant.

Conditia de vechime in unitate prevazuta la alin.(1), nu se va cere la constituirea Consiliilor de onoare ale ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor studenti si cursanti din institutiile militare de invatamant.

Nu pot fi propusi pentru a fi alesi in Consiliile de onoare comandantii unitatilor in care acestea se constituie, precum si ofiterii cu cercetarea penala speciala.

Membrii Consiliilor de onoare se aleg in adunari ale cadrelor militare, la care participa si comandantul unitatii.

La adunarile in care se aleg membrii Consiliilor de onoare ale ofiterilor participa numai ofiterii, iar la cele in care se aleg Consiliile de onoare ale maistrilor militari si subofiterilor participa cadrele militare

cu astfel de grade, precum si un numar de ofiteri, ca invitati, stabiliti de comandant. La adunarile la care se alege un singur consiliu participa toate cadrele militare din unitate.

Adunarile sunt valabile numai daca la acestea iar parte cel putin 2/3 din numarul cadrelor militare pentru care se alege Consiliul de onoare.

Adunarile cadrelor militare pentru alegerea membrilor Consiliilor de onoare se desfasoara astfel:

a)      comandantul unitatii deschide adunarea si comunica scopul pentru care a fost convocata; se alege apoi, prin vot deschis, un prezidiu format din 3-5 membri propusi dintre participanti, care sa conduca lucrarile adunarii. Unul din membrii acestuia va redacta si procesul-verbal. Comandantul nu va face parte din prezidiu;

b)      adunarea cadrelor stabileste, prin vot deschis, numarul membrilor supleanti;

c)      participantii la adunare fac propuneri de candidati pentru membrii titulari si separat, pentru membrii supleanti; candidaturile propuse se supun, pe rand, discutiei adunarii. In cazul cand sunt obiectii asupra unei propuneri, participantii hotarasc prin cot deschis, cu majoritate simpla, daca cel propus se trece sau nu pe lista de candidati;

d)      se alege, prin vot deschis, o comisie pentru numararea voturilor, format din 3-5 membri (din care, unul este ales presedinte) dintre participantii care nu figureaza pe lista de candidati;

e)      se trece la alegerea, prin vot secret a membrilor titulari si supleanti ai Consiliului de onoare. Pentru a fi declarat ales, candidatul propus trebuie sa intruneasca majoritatea simpla a voturilor exprimate;

f)       rezultatul alegerilor se consemneaza intr-un proces-verbal care este citit, in fata adunarii, de catre presedintele comisiei de numarare a voturilor.

Presedintele Consiliului de onoare este, de drept, cel mai mare in grad, iar la grad egal, cel mai mare in functie dintre membrii titulari ai consiliului.

Pe locurile de membri titulari, devenite vacante, vor fi numite de catre presedintele Consiliului de onoare cadre militare din randul membrilor supleanti, iar in locul acestora vor fi alesi alti membri.

Membrii Consiliilor de onoare, care comit fapte incompatibile cu calitatea ce o au, vor fi inlocuiti cu alte cadre alese potrivit prevederilor art.108 in termen de cel mult 15 zile lucratoare de la constatarea faptelor si, in raport cu natura si gravitatea acestora, pot fi chemati in fata Consiliului de onoare.

2. Functionarea Consiliilor de onoare

Presedintele Consiliului de onoare initiaza demersurile necesare cercetarii faptelor ce se supun analizei Consiliului de onoare, astfel:

a)      la ordinul comandatului unitatii pe langa care functioneaza consiliul, respectiv al unuia din comandantii care au dreptul sa numeasca Consiliul de onoare, prevazuti la art.105, cand constata personal ca se impune acest lucru sau in urma unei sesizari pentru care exista un minimum de dovezi; sesizarile anonime sau cele in care nu sunt trecute datele de identificare a petitionarului nu se iau in considerare si se claseaza;

b)      la aprecierea sa, cand afla, pe orice cale, despre savarsirea unor abateri de natura celor prevazute la art. 100 din prezentul ordin si exista un minimum de dovezi in acest sens. In acest caz va raporta comandantului despre demersul intreprins;

c)      la cererea cadrelor care se considera lezate in onoarea si demnitatea lor potrivit prevederilor de la art. 101 din prezentul ordin.

Presedintele Consiliului de onoare numeste pe unul din membrii consiliului ca

raportor. Acesta efectueaza investigatii, fiind ajutat de ofiterul cu cercetarea penala speciala. In termen de cel mult 20 de zile lucratoare de la data numirii, pe baza rezultatelor investigatiilor, raportul intocmeste dosarul cauzei.

Raportorul isi procura, pe cale oficiala, probe sau copii de pe actele ce le considera ca sunt necesare consiliului pentru a se putea pronunta in cunostinta de cauza. El are obligatia de a asculta pe cel cercetat si, daca este cazul, pe cel (cei) care a (au) formulat plangerea impotriva acestuia, precum si persoanele care cunosc faptele imputate celui in cauza, luand cu ajutorul ofiterului cu cercetarea penala speciala, declaratii scrise.

Raportorul, dupa ce s-a convins ca are toate datele necesare unei analize temeinice si complete in Consiliul de onoare, sintetizeaza rezultatele cercetarii intr-un raport fara a-si exprima parerea asupra vinovatiei sau nevinovatiei ofiterului, maistrului militar sau subofiterului in cauza.

Raportul, impreuna cu toate documentele probatorii (declaratii, certificate, adeverinte, chitante etc.), se constituie intr-un dosar, care se inregistreaza si se prezinta presedintelui Consiliului de onoare.

In cazul in care presedintele Consiliului de onoare considera ca rezultatul cercetarilor nu este edificator, in termen de cel mult 30 de zile lucratoare de la prezentarea dosarului, poate chema pe cel cercetat, precum si pe cei care pot da relatii asupra abaterilor savarsite de cel in cauza, pentru completarea dosarului.

Daca pe timpul cercetarii se constata participarea cu vinovatie la savarsirea faptei si altor cadre militare din unitate, raportorul, cu acordul presedintelui Comisiei de onoare, va completa dosarul cauzei in mod corespunzator, termenul de intocmire a acestuia prelungindu-se cu cel mult 5 zile lucratoare.

Cauza se analizeaza de catre membrii titulari ai Consiliului de onoare. Acestia nu pot fi dintre subordonatii celui in cauza si nici mai mici in grad ca el.

Cadrul militar chemat in fata Consiliului de onoare are dreptul sa ceara recuzarea a 1-2 membri din compunerea consiliului. De asemenea, oricare membru al Consiliului de onoare are dreptul sa declare ca se abtine de a participa la sedinta consiliului pentru un anumit caz.

Cererea de recuzare sau declaratia de abtinere se face in scris, in termen de 24 de ore de la luarea la cunostinta a continutului dosarului si trebuie sa fie temeinic argumentata.

Consiliul de onoare va stabili daca cererea de recuzare ori declaratia de abtinere este sau nu intemeiata, iar hotararea luata va fi consemnata intru-un proces-verbal care se introduce in dosarul cauzei.

Sedinta Consiliului de onoare se tine in cel mult 10 zile lucratoare de la definirea cercetarii dosarului cauzei, timp in care dosarul va fi studiat de membrii consiliului.

Pe timpul studierii dosarului, precum si in vederea pregatirii desfasurarii sedintei, acestia pot solicita consilierilor juridici asistenta juridica.

Data si ora inceperii sedintei se stabilesc de presedintele consiliului, cu aprobarea comandantului unitatii.

Continutul integral al dosarului se aduce la cunostinta celui chemat in fata Consiliului de onoare de catre presedintele acestuia, pe baza de semnatura, cu cel putin 5 zile inainte de data cand urmeaza sa aiba loc sedinta.

Pentru apararea sa, cel in cauza are dreptul sa ceara, in scris, inainte de sedinta, prin presedintele Consiliului de onoare, aducerea unor documente si informatii suplimentare sau a unor martori. Presedintele, dupa consultarea membrilor Consiliului de onoare, poate admite sau respinge cererea celui in cauza, comunicand acestuia hotararea luata si motivele pe care se intemeiaza. Cadrul militar chemat in fata consiliului, daca nu i s-a admis cererea , are dreptul sa o repete si in sedinta Consiliului de onoare. In raport cu noile argumente aduse, Consiliul de onoare, prin vot deschis, poate accepta sau respinge cererea.

Martorii, cadrele militare si personal contractual, audiati pe timpul cercetarii si propusi de raportor sa dea declaratii verbale in fata consiliului, vor fi incunostintati, in timp util, asupra datei si locului sedintei, prezenta acestora fiind obligatorie.

Prezenta cadrului militar chemat in fata Consiliului de onoare este obligatorie.

Atunci cand se constata absenta justificata a celui in cauza (este spitalizat, scutit medical, are un deces in familie etc), sedinta se poate amana cu cel mult 3 zile lucratoare de la data incetarii situatiei pentru care cel in cauza a absentat justificat, iar in caz de absenta nejustificata, sedinta Consiliului de onoare se va desfasura in lipsa celui chemat, specificandu-se aceasta situatie in procesul-verbal al sedintei.

Pentru asigurarea efectivului preventiv si educativ al activitatii Consiliilor de onoare, la sedintele acestora asista toate cadrele militare prezente in unitatea respectiva, care sunt cel putin egale in grad cu cel cercetat, mai putin martorii, care se introduc, pe rand, in sala si raman numai dupa ce au fost audiati, daca indeplinesc conditiile de a asista la dezbateri.

Membrii Consiliului de onoare nu depun juramant. La inceputul sedintei, presedintele Consiliului de onoare le va atrage insa atentia sa-si dea votul fara patima si prejudecati, indeplinandu-si datoria de constiinta ca pastratori ai onoare-i si demnitatii militare. In numele acelorasi valori morale, inainte de a fi audiati, martorilor li se va cere sa spuna numai adevarul si sa nu ascunda nimic in ceea ce cunosc.

Sedinta propriu-zisa a Consiliului de onoare incepe cu expunerea raportorului. In continuare, se da cuvantul celui in cauza pentru a-si prezenta faptele, precum si eventualele probe pregatite in aparare.

Se trece la interogarea celui cercetat, apoi la audierea martorilor, iar intrebarile adresate acestora se pun numai de catre membrii consiliului prin/sau cu acordul presedintelui acestuia. In acelasi mod cel interogat poate cere lamuriri martorilor.

Daca in sedinta de analiza rezulta necesitatea completarii dosarului cu noi probe, Consiliul de onoare poate amana analiza pentru o alta sedinta, amanare care s e face o singura data pentru cel putin 10 zile lucratoare.

Presedintele declara dezbaterile incheiate, iar membrii Consiliului de onoare care au analizat cazul se retrag pentru deliberare si adopta hotarari.

In luarea hotararii, Consiliul de onoare va avea in vedere caracterul si gravitatea abaterii, imprejurarile in care a fost savarsita, comportarea anterioara a celui in cauza si experienta de viata a acestuia.

Consiliul de onoare ia hotararea in felul urmator: fiecare membru, incepand cu cel mai ic in grad, iar la grade egale cu cel mai nou in grad, propune una din hotarari adoptandu-se hotararea propusa de majoritatea membrilor consiliului.

Hotararea va contine descrierea pe scurt a abaterii savarsite, concluziile rezultate, propunerea fiecarui membru al consiliului si decizia luata.

Hotararea se semneaza de catre toti membrii consiliului care au analizat cauza.

Dupa adoptare, hotararea va fi adusa imediat la cunostinta celui analizat, sub semnatura, de catre presedintele Consiliului de onoare, in prezenta asistentei.

Modul de desfasurare a sedintei Consiliului de onoare, precum si hotararea adoptata sunt consemnate in procesul-verbal al sedintei, de unul din membrii Consiliului de onoare.

3. Hotararea Consiliilor de onoare

Consiliile de onoare pot hotari:

a)      declararea nevinovatiei ofiterului, maistrului militar sau subofiterului;

b)      declararea vinovatiei celui chemat in fata consiliului;

c)      trimiterea ofiterului, maistrului militar sau subofiterului in cauza in fata Consiliului de judecata, cand faptele savarsite sunt de natura sau gravitatea celor ce intra in competenta acestuia, potrivit dispozitiilor care reglementeaza activitatea Consiliilor de judecata.

Hotararea adoptata, impreuna cu procesul-verbal al sedintei si documentele rezultate in urma cercetarii, constituie dosarul cauzei, care se prezinta imediat comandantului unitatii pe langa care functioneaza Consiliul de onoare.

Hotararea Consiliului de onoare poate fi infirmata in scris de catre comandantul unitatii, atat din proprie initiativa, cat si la cererea celui in cauza, in termene de 3 zile lucratoare de la data pronuntarii ei, numai daca se constata ca au fost incalcate prevederile de procedura cuprinse in prezentul titlu. In aceasta situatie, cauza se reanalizeaza de catre Consiliul de onoare, in termen de cel mult 10 zile lucratoare de la pronuntare, hotararea adoptata fiind definitiva.

Cand hotararea Consiliului de onoare a ramas definitiva, comandantul unitatii va proceda astfel:

a)           in cazul adoptarii hotararii de declarare a nevinovatiei ofiterului, maistrului militar sau subofiterului va ordona ofiterului cu atributii in linie de resurse umane sa faca mentiunea corespunzatoare in dosarul personal;

b)          in cazul adoptarii hotararii de declarare a vinovatiei celui chemat in fata consiliului, va aplica sau va propune aplicarea unei sanctiuni prevazute de Regulamentul disciplinei militare in raport cu gravitatea faptei si competentele stabilite prin regulament;

c)           in cazul adoptarii hotararii de trimitere a ofiterului, maistrului militar sau subofiterului in cauza in fata Consiliului de judecata, cand faptele savarsite sunt de natura sau gravitatea celor ce intra in competenta acestuia, potrivit dispozitiilor care reglementeaza activitatea Consiliilor de judecata, in termen de 5 zile lucratoare de la ramanerea definitiva a hotararii, dupa caz, va numi Consiliul de judecata, incredintandu-i dosarul, ori va inainta ierarhic, comandantului esalonului la care se va constitui Consiliul de

judecata, un raport in care mentioneaza si punctul sau de vedere motivat, anexand dosarul cauzei.

Dupa anexarea uneia din hotararile de mai sus dosarul cauzei ca fi introdus in dosarul personal al celui cerceta de Consiliul de onoare.

Anexe:

Art. 100 - Ofiterii, maistrii militari si subofiterii vor fi chemati in fata Consiliilor de Onoare pentru fapte sau atitudini care compromit onoarea si demnitatea militara cum sunt:

a. comiterea intentionata a unor acte de nedreptate in exercitarea atributiilor de serviciu, precum si fata de subordonati sau militari cu grad inferior cum sunt: aprecierea superficiala sau cu reacredinta a subordonatilor; atribuirea intentionata de aprecieri si defecte care nu corespund realitatii la adresa militarilor, ori recurgerea la alte forme de favorizare sau defavorizare a acestora; abuzul de autoritate; adresarea unor cuvinte ofensatoare si lezarea autoritatii, onoarei si demnitatii militarilor; folosirea de practici disciplinare neregulamentare; ascunderea unor stari de lucruri negative sau a unor abateri disciplinare grave pe care le-au comis ei ori subordonatii lor; dezinformarea comandatilor, precum si a esaloanelor superioare; nerespectarea regulilor consemnarii disciplinare; lipsa de sinceritate sau a curajului raspunderii fata de faptele savarsite;

b. savarsirea de fapte imorale; tulburarea linistii publice; consumul frecvent de bauturi alcoolice care are ca urmare compromiterea onoarei si demnitatii militare; portul uniformei militare in stare de ebrietate in public sau la serviciu, neonorarea cu reacredinta a unor obligatii asumate; imprumuturi de bani de la subordonati; compromiterea unor cadre militare; organizarea sau participarea la jocuri de noroc in timpul serviciului.

Art. 101 - Pentru a-si apara onoare si demnitatea, cadrele militare care se simt lezate in urma unor afirmatii directe sau prin care se nasc suspiciuni asupra integritatii lor morale, pot solicita Consiliilor de onoare sa le stabileasca nevinovatia.

Art. 102 - (1) Consiliile de onoare functioneaza la fiecare unitate (formatiune), mare unitate, institutie militara de invatamant, comandament de arma si unitate centrala (similare), pentru ofiteri si separat pentru maistrii militari si subofiteri.

(2) Atunci cand pentru ofiteri, maistrii militari si subofiterii studenti sau cursanti nu se pot organiza    Consilii de onoare separate intrucat nu se intruneste nr. minim de cadre stabilit, cazurile de abateri vor fi analizate de Consiliile de onoare constituite pentru cadrele institutiilor militare de invatamant respective, completate cu 1-2 studenti sau cursanti, care indeplinesc conditiile prevazute in prezentul titlu.

Art. 103 - (1) Consiliile de onoare se constituie in unitatile militare in care efectivul este de minimum 15 cadre.

(2) In unitatile militare in care nu se intruneste nr. minim prevazut la alin. 1 necesar constituirii de consilii separate pentru ofiteri, maistrii militari si subofiteri, se constituie un singur Consiliu de onoare. In aceasta situatie, atunci cand Consiliul de onoare analizeaza abaterile savarsite de maistrii militari sau subofiteri, in compunerea acestuia vor intra 1-2 maistrii militari respectiv subofiteri;

(3) Daca nici in acest mod efectivul existent nu permite constituirea Consiliului de onoare, precum si in cazul cand nu se poate constitui consiliul din cadre cu grad cel putin egal cu al celui care urmeaza a fi analizat, cadrele respective vor fi chemate in fata Consiliului de onoare de la esalonul superior.

BIBLIOGRAFIE: Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 400 din 29.10.2004, art. 99-123