INFRACTIUNI CONTRA PATRIMONIULUI A FUNCTIONARULUI PUBLIC

INFRACTIUNI CONTRA PATRIMONIULUI A FUNCTIONARULUI PUBLIC

1. DELAPIDAREA(art. 215 Codul penal)

1. Notiune si definitie. Infractiunea de delapidare este incriminata in art. 215 Codul penal intr-o varianta simpla sau tip si alta agravata.

Varianta simpla consta in insusirea, folosirea sau traficarea de catre un functionar in interesul sau ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestioneaza sau administreaza (art. 215 Codul penal, alin. (1)). Varianta agravata se realizeaza in cazul in care delapidarea a avut consecinte deosebit de grave (art. 215, alin. (2) Codul penal).

Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic special il constituie relatiile sociale de natura patrimoniala a carir existenta si dezvoltare este conditionata de mentinerea pozitiei de fapt a bunurilor ce apartin sau intereseaza o persoana juridica privata sau publica impotriva actelor gestionarilor sau administratorilor, de insusire sau folosire in scopuri personale a bunurilor ce constituie obiectul activitatii de gestionare sau administrare. Infractiunea fiind sav=rsita de un functionar public are ca obiect juridic secundar relatiile sociale care asigura desfasurarea normala si corecta a serviciului unitatii private sau publice. b) Obiectul material. Infractiunea de delapidare are ca obiect material, bani, valori sau alte bunuri din patrimoniul public sau privat pe care faptuitorul le gestioneaza sau administreaza.

Prin ,,bani" se inteleg biletele de banca si monedele metalice rom=nesti sau straine care au putere circulatorie, indiferent daca se afla in numerar sau la dispozitia unitatii private sau publice.

Prin "valori" se inteleg h=rtiile de valoare si inscrisurile de orice fel, cum sunt obligatiunile CEC, cecuriel, h=rtiile de virament, timbrele, titlurile de credit, de creanta, daca incorporeaza drepturi a caror valorificare este legata de detinerea respectivelor inscrisuri.

Prin "alte bunuri" se inteleg bunurile mobile corporale, altele dec=t banii ori valorile asimilate acestora, care au o valoare economica si fac parte din sfera de gestionare sau administrare a faptuitorului.

Pentru ca un bun sa devina obiectul material al infractiunii de delapidare trebuie ca acesta sa aiba o existenta materiala deoarece numai astfel de bunuri pot fi sustrase. In acelasi timp, trebuie sa aiba o valoare economica si o anumita situatie juridica, adica sa faca parte din patrimoniul unei persoane juridice, sa se afle in posesia sau detentiunea acesteia si totodata sa se afle in masa bunurilor gestionate sau administrate de faptuitor.

Subiectul infractiunii. Subiectul activ nu poate fi dec=t un "functionar public" sau "functionar" care "gestioneaza sau administreaza" bunurile unei unitati publice sau private. Asadar, la delapidare autorul este de doua ori functionar, iar pe de alta psarte, calitatea de administrator sau gestionar de bunuri care apartin unei persoane juridice. De aceea, un functionar care a contribuit prin acte nemijlocite la insusirea unor bunuri, fara a fi insarcinat cu administrarea sau gestionarea lor, alaturi de o persoana (functionar) care indeplineste aceste conditii nu va fi coautor la delapidare, ci complice.

Potrivit art. 147 Codul penal, prin "functionar public se intelege orice persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, o insarcinare de orice natura, retribuita sau nu in serviciul unei unitati dintre cele la care se refera art. 145 Codul penal.

In literatura juridica se afirma ca, in conditiile art. 147 alin. (2) nu poate fi subiectiv activ al infractiunii de delapidare dec=t un salariat aflat intr-un raport de munca cu unitatea pagubita.

In cazul infractiunii de delapidare, calitatea de functionar este circumscrisa numai acelor functionari care, in virtutea raportului juridic cu persoana juridica, au atributii de gestionare sau administrare.

Calitatea de gestionar. Potrivit dispozitiilor din art. 1 ale legii nr. 22 / 1969 privind angajarea, gestionarea, constituirea de garantii si raspunderea in legatura cu getionarea bunurilor, are calitatea de gestionar acel functionar care exercita ca atributii principale de servicii, primirea, pastrarea si eliberarea de bunuri aflate in administrarea, folosinta sau detinerea, chiar temporara a unei unitati publice sau a oricarei alte persoane juridice, indiferent de modul de dob=ndire si de locul unde se afla bunurile.

Rezulta, asadar ca "activitatea de gestiune pe care o desfatoara functionarul este, in primul r=nd, o activitate de primire a unor bunuri, adica de luare in primire in cantitatea, calitatea si sortimentul specificater in actele insotitoare, iar, in al doilea r=nd este o activitate de pastrare, prin care se intelege tinerea in depozit, asigurarea integritatii acestora in vederea efectuarii, in conditii normale, a miscarii bunurilor gestionate. In cazul in care nu se pastreaza integritatea bunurilor, daca se constata reaua credinta, fapta va fi gestiunea frauduloasa, iar daca atingerea adusa integritatii bunurilor se datoreaza culpei, in anumite conditii, se poate retine de neglijenta in serviciu" . Pastrarea implica acte corespunzatoare (evidente, registre, documente) care sa oglindeasca in mod exact cantitatea, felurilor si calitatea bunurilor in pastrare. In al treilea r=nd este o activitate de eliberare, predare a bunurilor. Prin eliberarea bunurilor se intelege predarea lor de catre functionarul respectiv celor indreptatiti in cantitatea, calitatea si sortimentelor specificate in actele de eliberare.

Calitatea de administrator o are acel functionar in ale carui atributiuni de serviciu intra si efectuarea de acte de dispozitie cu privire la bunurile ce apartin unitatii publice sau private, potrivit cu natura si scopul activitatii acesteia. Asemenea acte de dispozitie privesc planificarea, aprovizionarea, desfacerea, repartizarea platilor si sunt indeplinite de cei special insarcinati cu atributii de conducere in unitatea respectiva, atributiile legate de dispozitia patrimoniului acesteia. De aceea, din categoria administratorilor, fac parte, directorii, contabilul sef, inginerul sef, consilieri.

Exista o deosebire intre gestionar si administrator, in sensul ca primul vine in contact direct si material cu bunurile datorita atributiunilor sale legate de primirea, pastrarea sau eliberarea bunurilor, iar cel de-al doilea are numai un contact virtual, juridic cu bunurile pe care le administreaza, concretizat in actele de dispozitie pe care le efectueaza cu privire la acestea.

Infractiunea de delapidare se poate comite at=t de o singura persoana, c=t si in participatie. Pentru coautorat se cere ca toti participantii sa aiba calitatea de functionari, gestionari sau administratori.

Subiect pasiv la infractiunea de delapidare nu poate fi dec=t organul, institutia publica sau orice alta persoana juridica in cadrul carora exercita activitatea functionarul care a comis activitatea de insusire, traficare sau folosire a bunului ce formeaza obiect material al infractiunii. Deci, la infractiunea de delapidare intotdeauna subiect pasiv nu poate fi dec=t o persoana juridica.

Latura obiectiva. a) Elementul material consta intr-o actiune de sustragere definitiva sau temporara a unui bun din patrimoniul unei persoane juridice in posesia sau detentia careia se afla, de catre o persoana care il gestioneaza sau administreaza. INsusirea, folosirea sau traficare nu reprezinta dec=t modalitati ale sustragerii.

"Insusirea ca modalitate a sustragerii unui bun consta in scoaterea unui bun din posesia sau detentia unei persoane juridice si trecerea acestuia in stap=nirea faptuitorului care poate dispune de el, adica poate sa-l consume, sa-l utilizeze, ori sa-l instraineze.

Se realizeaza delapidarea prin aceasta modalitate in cazul in care autorul si-a insusit sumele achitate de beneficiari pentru multe contracte de lucrari incheiate in numele unitatilor si pe formulare ale acestora, ori daca sustrage bunuri care numai scriptic au fost scoase din gestiunea sa, in fapt nefiind predate beneficiarului ori daca gestionarul ia din gestiune o motocicleta pe care o inregistreaza pe numele sau" .

Folosirea consta intr-un act initial de luare sau scoatere a unui bun din sfera patrimoniala a unei unitati publice sau private si apoi intr-un act subsecvent de intrebuintare a bunului restras, prin care se obtine un folos in benefiiciul faptuitorului ori a altei persoane. De aceea, constituie delapidare ,,prin folosire" scoaterea repetata al unor sume de bani din gestiune pentru acoperirea unor lipsuri anterioare, sau luarea din gestiune a unor aparate electronice pentru a le folosi o perioada de timp.

Dre remarcat faptul ca, spre deosebire de insusire, c=nd bunul luat ram=ne la faptuitor,in cazul folosirii, bunul este tradus in unitatea publica sau privata, fiind vorba numai de o sustragere temporara a acestuia.

Traficarea este tot o forma de sustragere si consta, pe de o parte, in scoaterea bunului din sfera patrimoniului persoanei juridice si apoi in actul de speculare, in vederea obtinerii bunului din sfera patrimoniala a unitatii publice sau private sa fie dat in folosinta altei persoane in schimbul unui profit sau c=stig.

In caz de delapidare prin folosire sau traficare, paguba consta in uzura bunului pe timpul c=t a fost scos din gestiune sau daca obiectul material este o suma de bani, in echivalentul dob=nzii legale pe durata folosirii sumei. Existenta delapidarii - in limitele sumelor insusite, nu este afectata de faptul "ca gestionarul are de recuperat de la o unitate o suma de bani, ori ca a avut aprobarea sefului unitatii pentru a lua bunuri din gestiune sau ca in locul banilor insusiti, au fost introduse in gestiune bunuri proprietate personala ori sustrase de catre alte persoane din alte gestiuni" .

b) Urmarea imediata la infractiunea de delapidare, indiferent de modalitatea de comitere, consta in scoaterea bunului din sfera patrimoniala in care se gasea si lipsirea unitatii publice sau private de bunul retras, de posibilitatea de a-l avea si de a folosi bunul respectiv, ceea ce duce si la producerea unei eventuale pagube unitati, const=nd in valoarea bunului sustras prin insusire.

c) Legatura de cauzalitate Pentru intregirea laturii obiective a infractiunii de delapidare este necesar sa existe o legatura de cauzalitate intre actiunea de insusire, folosire sau traficare si urmarea imediata, deposedarea unitatii publice sau private de acel bun. Daca deposedarea se datoreaza altei cauze, ca de pilda pierderea bunului, furtul acestuia, distrugerea lui, nu poate exista infractiunea de delapidare.

Latura subiectiva. Infractiunea de delapidare se sav=rseste cu intentie, cel mai adeasea, intentia directa, dar nu este exclusa si cea indirecta. Faptuitorul isi da seama de caracterul ilicit al faptei, prevede rezultatul socialmente periculos al acesteia sau uneori numai il accepta.

Consideram ca delapidarea se comite doar cu intentia directa, av=nd in vedere modalitatile elementului material, insusire, folosire, traficare.

Mobilul faptei nu are importanta in realizarea laturii subiective, at=ta vreme c=t faptuitorul a fost determinat de dorinta de a realiza avantaje pe seama patrimoniului unitatii ale carei bunuri se gestioneaza sau administreaza, mobilul va ajuta insa la determinarea pericolului concret al infractiunii si la individualizarea raspunderii penale.

Forme. Infractiunea de delapidare este susceptibila de toate formele imperfecte ale infractiunii, insa actele pregatitoare, desi posibile, nu sunt pedepsite de lege.

Delapidarea poate sa apara ca o infractiune simpla c=nd consumarea coincide cu epuizarea, dar poate sa fie comisa si forma infractiunii continue, mai cu seama, in modalitatile "folosirii" ori "traficarii" ca si in forma infractiunii continuate si vchiar a infractiunii progresive daca urmarea imediata se agraveaza sau i se adauga o alta urmare, generata de aceeasi actiune de sustragere.

Modalitati. Modalitatile normative sunt delapidarea prin insusire, prin tratificare si prin folosire a bunului unei persoane juridice.

Consecintele deosebit de grave se materializeaza in producerea unor pagube mai mari de 2.000.000.000 sau a unei perturbari deosebit de grave a activitatii, cauzate persoanei juridice, publice sau private.

Sanctiuni. Infractiunea de delapidare in oricare din modalitatile normative ale variantei simple se pedepseste cu inchisoarea de la 1 an la 15 ani.

In modalitatea agravanta - c=nd delapidarea a avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.