Controlul de tutela administrativa

Controlul de tutela administrativa

Controlul de tutela reprezinta un anumit gen de supraveghere exercitat fie de catre un organ al administratiei centrale (Guvernul), fie de catre un organ al administratiei teritoriale de stat (prefectul, reprezentantul statului in unitatile administrativ-teritoriale), dar care nu se poate exercita sub forma unei puteri discretionare.

Asadar, in absenta subordonarii - care ar duce la un control ierarhic - controlul de tutela administrativa este un control special, care se poate exercita numai daca legea il instituie in mod expres si numai in formele, cu procedurile si cu efectele stabilite in mod expres de catre lege. Sunt celebre expresiile "nu exista tutela fara text, nici in afara textelor" si "tutela nu se prezuma".

Controlul de tutela se exercita atat asupra autoritatilor locale autonome, cat si asupra actelor acestora.

Tutela administrativa se exercita pe doua dimensiuni: tutela asupra existentei organelor tutelate; tutela asupra activitatii acestora.

I. Tutela asupra existentei organelor tutelate - cunoaste mai multe forme:

A. O forma dura - in care organul de tutela are dreptul sa dispuna demiterea sau dizolvarea organului tutelat;

B. O forma liberala - in care organul de tutela nu dispune decat de o actiune disciplinara, adica de dreptul de a sesiza o jurisdictie in vederea demiterii sau a dizolvarii organului tutelat, decizia revenind judecatorului independent, impartial si inamovibil.

C. O a treia forma, care deriva din forma liberala, consta in instituirea suspendarii organului impotriva caruia se exercita actiunea disciplinara. Ea poate cunoaste doua variante, si anume:

- prima, mai dura, consta in dreptul organului de tutela de a dispune suspendarea organului tutelat impotriva caruia exercita actiunea disciplinara, ceea ce inseamna ca actul atacat se suspenda de drept pana la solutionarea definitiva a cauzei;

- a doua varianta, mai atenuata, consta doar in dreptul organului de tutela de a cere instantei judecatoresti suspendarea organului tutelat pana la obtinerea unei solutii definitive in cauza respectiva (pana cand instanta decide daca este necesara demiterea sau dizolvarea organului tutelat).

II. Tutela asupra activitatii organului tutelat - acest tip de tutela priveste, in principiu, actele in regim de putere publica ale autoritatilor autonome, si anume: - actele administrative; - contractele administrative.

Se exclud actele in regim de drept privat, fara utilizarea prerogativelor de putere publica, pentru care acest control special de tutela administrativa nu s-ar justifica, ar aparea acest drept excesiv.

Tutela asupra activitatii organului tutelat imbraca mai multe forme:

A. Forma cea mai dura este aceea in care organul de tutela dispune de dreptul de aprobare (actul organului autonom nu intra in vigoare decat dupa ce este comunicat organului de tutela si aprobat de catre acesta) si de dreptul de substituire (in cazul in care organul de tutela nu aproba actul, precum si in ipoteza pasivitatii organului autonom, care nu adopta un act, organul de tutela emite el insusi actul). Practic, aceasta forma extrem de dura duce la sufocarea tutelei administrative, organul de tutela putand oricand sa faca sa prevaleze vointa sa.

B. A doua forma atenuata consta numai in dreptul organelor de tutela de a aproba actele organelor tutelate neinsotit, insa, si de dreptul de substituire.

C. A treia forma, mai liberala, este cea in care organul de tutela dispune doar de dreptul de a anula un act al organului tutelat. Prin urmare, actul organului tutelat intra in vigoare fara a avea nevoie de vreo aprobare din partea organului de tutela, dar poate fi lipsit ulterior de efectele juridice, in principiu numai pentru motive de ilegalitate. Tacerea organului de tutela, lipsa lui de reactie are semnificatii diferite in functie de sistem:

- daca organul de tutela dispune de dreptul de aprobare, tacerea semnifica respingerea actului care nu intra in vigoare;

- daca organul de tutela dispune de dreptul de anulare si daca nu-si exercita acest drept, actul continua sa produca efecte juridice.

D. O a patra forma este cea mai liberala, in care organul de tutela nu dispune decat de dreptul de a sesiza judecatorul impotriva unui act pe care il apreciaza drept ilegal, cerandu-i acestuia sa il anuleze. Aceasta ultima forma poate cunoaste variante mai dure:

- o varianta foarte dura ce consta in instituirea suspendarii de drept a actului atacat, adica in dreptul organului de tutela de a suspenda actul atacat pana la solutionarea definitiva a cauzei;

- o varianta mai atenuata ce consta in dreptul organului de tutela de a cere judecatorului independent suspendarea actului atacat pana la obtinerea unei solutii definitive.

Trebuie observat ca nici in forma cea mai dura - cand, practic, autonomia dispare - nu exista, totusi, dreptul de injonctiune (presiune), intrucat esenta autonomiei consta in posibilitatea autoritatii autonome de a emite cand si cum vrea un act, indiferent de pozitia ulterioara a organului de tutela.