DOCTRINA ADMINISTRATIVA COMPARATA

DOCTRINA ADMINISTRATIVA COMPARATA

Directii de cercetare a administratiei publice

2 Evolutia doctrinei administrative in Romania.

3 Particularitati ale doctrinei administrative in stiinta administratiei din    unele tari europene si din S.U.A.

4 Raportul dintre stiinta administratiei si stiinta dreptului administrativ

Directii de cercetare a administratiei publice

Cunoasterea stiintifica reala a fenomenului administrativ se contureaza la jumatatea secolului al XIX-lea,o data cu aparitia stiintei administratiei si,respectiv ,a stiintei dreptului administrativ,cu exceptia unor inceputuri pasagere existente inca din antichitate.

Raportul dintre stiinta administratiei si stiinta dreptului administrativ s-a accentat intr-o abordare mai ofensiva in secolele al XIX-lea si al XX-lea in Franta,Germania,Italia si S.U.A. Cronologic,stiinta administratiei este anterioara stiintei dreptului administrativ.

Directiile de cercetare cu privire la obiectul si natura stiintei administratiei sunt variate si cuprind idei care exacerbeaza rolul acesteia sau neaga total existenta acestei stiinte.In timp,aceasta a fost considerata:

stiinta sociala

stiinta economica

stiinta politica

o introducere in stiinta dreptului administrativ

stiinta teehnica

ramura a siintei conducerii

"Institutul International de Stiinte Administrative" este organismul international care se ocupa de studiul acestei stiinte la nivel international si are sediul la Bruxelles in Belgia,iar in in Romania exista un corespondent care se numeste "Institutul de stiinte administrative".

Evolutia doctrinei administrative in Romania

Perioada de formare

Stiinta Dreptului administrativ romanesc se formeaza tot in secolul al XIX-lea,ca si celelalte stiinte de drept administrativ din Europa,cursurile de drept administrativ fiind introduse prin Legea asupra instructiunii a Principatelor Unite din 25 noiembrie 1864,nu numai in invatamantul superior juridic,dar si ca materie de cultura generala in invatamantul secundar,respectiv elementar.Potrivit art.32 din aceasta lege "instructiunea obligatorie" a copiilor intre 8-12 ani cuprinde : citire,scriere,notiuni de igiena,de gramatica,de geografie,de istoria tarii,de drept administrativ al tarii,iar la art.116,pentru invatamantul liceal se prevede si "invatatura" Elemente de economie politica si Drept administrativ.

In anul universitar 1858-1859 la Academia Mihaileana se introduce disciplina "Drept Public"(titularul cursului fiind Simion Barnutiu) in locul cursului "Drept constitutional si economic-politic",iar disciplina "Dreptul sanctional" revine la denumirea initiala de "Drept administrativ".

O data cu formarea Universitatii in 1864 si,implicit a Facultatii de Drept ramane singura disciplina "Dreptul public",care asimileaza si vechea disciplina "Drept administrativ".

In 1875 apare prima lucrare cu denumirea de "Drept administrativ",moment apreciat ca fiind perioada in care dreptul administrativ si-a recastigat autonomia.

In 1890-1891 Constantin G. Dissescu publica lucrarea intitulata "Dreptul public", in care Volumul III poarta denumirea de "Drept administrativ."

Primele cursuri intitulate "Drept constitutional" apar mai tarziu,respectiv in 1910 la Iasi autor C.Stere si in 1915,la Bucuresti,autor C.Dissescu.

Prima lucrare de Drept administrativ intitulata Drept administrativ roman,autor Giorgie C.Alexandrescu-Urechea a aparut la Iasi in 1875 si trateaza "Principiile generale" si "Despre ierarhia si corpii administrativi".

A doua lucrare Elemente de drept administrativ,autor Cristodul Suliotis a aparut la Bucuresti in 1881,de o valoare stiintifica mai redusa,iar a treia lucrare,apreciata ca fiind cea mai valoroasa sub raport stiintific este cea din 1891 a lui Constantin Dissescu.

Ulterior au mai aparut :

"Drept administrativ roman",Aurel Onciul - 1900

"Tratat de drept administrativ",Paul Negulescu - 1904

"Notiuni de drept administrativ",Anibal Teodorescu - 1912

"Drept administrativ roman",V.Onisor - 1923

"Contenciosul administrativ",C.Rarincescu - 1926 editia I,1936 editia a-II-a

In perioada interbelica se remarca prof.E.D.Tarangul care sustine ca dreptul administrativ,ca ramura a dreptului public,are ca obiect organizarea autoritatilor administrative si functionarea serviciilor publice administrative.

Inceputurile stiintei administratiei

Stiinta administratiei s-a dezvoltat in paralel si in stransa legatura cu dreptul administrativ.Conducatorul Scolii romanesti de stiinta administratiei in perioada interbelica este prof.Paul Negulescu.

Primul autor roman care face referire la obiectul stiintei administratiei si la delimitarea acesteia fata de stiinta dreptului administrativ este prof.de drept public Constantin G.Dissescu.

La sfarsitul secolului al XIX-lea se pun si bazele unui invatamant profeional administrativ.Astfel,in 1872 se infiinteaza "Scoala libera de stiinte politice si administrative",care,in 1900,prin Legea din 19 mai este recunoscuta persoana morala,iar in anul 1926 este transformata in" Scoala superioara de stiinte de stat"

Adevarata scoala romaneasca de stiinta administratiei s-a format in primele decenii ale secolului XX ,iar cel care poate fi considerat seful acestei scoli este elevul si continuatorul lui C.Dissescu,respectiv,Paul Negulescu,care,in Tratatul de drept administrativ subliniaza ca stiinta administratiei se ocupa cu organizarea diferitelor autoritati administrative,cu atributiile si modul lor de functionare in relatiile cu ierarhia.

La 30 iunie 1925 P.Negulescu infiinteaza "fara nici-un sprijin oficial sau subventie din partea statului " Institutul de Stiinte Administrative al Romaniei,al carui conducator a fost pana la sfarsitul vietii(1946).

In 1926 Institutul a inceput sa publice Revista de drept public care a aparut trimestrial pana in 1933,dupa care,lunar pana in 1943, cand a incetat sa mai apara,iar in 1995 a reaparut.

Prin Legea din martie 1928 s-a infiintat "Scoala superioara de documentare si stiinte administrative" pe langa Institutul de Stiinte Administrative al Romaniei,care,la acea data era printre putinele care functionau in lume si avea ca sisteme de curs cursurile de zi si prin corespondenta.

In Europa primele studii administrative cu caracter universitar sunt organizate in Franta de catre Universitatea din Paris in anul 1908,dupa care ,in Belgia,unde prin Decretul regal din 15 mai 1913 se infiinteaza la Universitate "o candidatura" in stiintele administrative cu doi ani de studii.

3 Particularitati ale doctrinei administrative in stiinta administratiei din unele tari europene si din S.U.A

Evolutia doctrinei administrative in Franta

Perioada de formare

Unul dintre primii autori francezi cunoscut cu astfel de preocupari este Charles-Jean Bonnin,care,inca din 1812 a publicat lucrarea "Principes d"administration publique",in care stiinta administratiei este considerata ca fiind o stiinta exacta.

O personalitate marcanta a Frantei secolului al XIX-lea pentru stiinta administratiei este Alexandre-Francois Vivien,care ,in anul 1845 a publicat lucrarea "Etudes administratives",republicata in 1850.Datorita lui,in Franta,in 1848 s-a infiintat o scoala de administratie denumita "Ecole d"Administration",care s-a desfiintat dupa 1879.

Alexandre-Francois Vivien este printre primii dintre cei care au formulat termenul de "stiinta administratiei" opunandu-l dreptului administrativ.

In conceptia sa ,Stiinta administratiei" reprezinta studiul administratiei in raportul sau cu statul,iar Dreptul administrativ reprezinta studiul administratiei in raporturile sale cu particularii.

Tot Vivien spune ca functiile administratiei pot fi privite sub dublu aspect :

in raport cu statul

in raporturile lor cu interesele locale si individuale

Dupa 1890,cercetarile de drept administrativ se dezvolta intr-un autentic spirit stiintific ,eclipsand preocuparile din sfera stiintei administratiei.In secolul XX apare primul tratat adevarat de drept administrativ sub semnatura lui H. Berthelemy (1900).

Evolutia doctrinei administrative in Germania

In Germania,cu deosebire in Prusia,inca din secolele XVII-XVIII,se contureaza anumite studii asupra administratiei,grupate in curentul "Stiinta politiei" sau "Stiintele camerale" .

Cu toate acestea,Lorenz von Stein,la mijlocul secolului al XIX-lea fundamenteaza stiinta administratiei ,cu totul diferita de abordarea "cameristilor" unde se gaseau doar inceputuri de abordare a acestei stiinte.In conceptia lui Stein trebuie facuta o delimitare intre Constitutie si Administratie,notiunea de administratie desemnand statul lucrator.Marea functie a Constitutiei o reprezinta tocmai acordarea masurii si ordinii pentru Administratie.

Dupa moartea lui Stein(1890),in Germania stiinta administratiei a regresat ,urmasii acestuia fiind influentati de metoda pozitivismului juridic,prin care,treptat se impunea ideea echivalentei dintre administratie si administrati.

Perioada jumatatii de secol XIX a relevat doua teze fundamentale care ,partial,sunt avute in vedere si astazi,respectiv .

este dificila,daca nu chiar imposibila dezvoltarea stiintei administratiei ca stiinta autonoma integrativa

datorita caracterului fundamental si sistemic al cercetarii,unele concepte pot servi la crearea unor punti de interdisciplinaritate intre diferitele ramuri specializate ale stiintelor sociale.

Autorii germani care au urmat dupa Stein,respectiv Otto Mayer,P.Laband,G.Jellinek restrang analiza administratiei de stat la domeniul juridic si privesc raportul dintre stat si "cei administrati" ca un raport juridic bilateral intre doua persoane.Administratia se confunda cu dreptul administrativ,care,dupa tezele pozitivismului juridic,este strain de orice consideratie politica,filozofica etc.,fiind o disciplina strict juridica.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial teza fundamentala o reprezinta delimitarea stiintei administratiei de politica administrativa si,respectiv de stiinta dreptului administrativ.Stiinta administratiei este legata de cunoasterea faptului de a administra.

In Germania,intre gradul de elaborare(nivelul atins de legislatie) si nivelul doctrinei juridice este un raport direct proportional.

In tarile anglo-saxone,indeosebi in Anglia,notiunea si disciplina insasi de drept administrativ sunt mai putin folosite si individualizate,iar teoria cuprinsa sub denumirea de "public administration" este mai mult o stiinta politica si sociala,decat una juridica,o arta mai mult decat o stiinta.

In S.U.A.,contrar situatiei din Anglia,exista o puternica doctrina de stiinta administratiei,inca din sec.XIX ,iar Public administration s-a impus ca disciplina didactica.

Prof.Woodrow Wilson prin The Study of Administration din 1887,ce I-a asigurat celebritatea si drumul spre functia de presedinte al S.U.A. este fondatorul stiintei administratiei americane.

In 1883 a fost adoptat Pendleton Act,legea care inlatura formal spoils system (conform caruia,partidul care castiga alegerile avea obligatia de a acorda functiile publice persoanelor care l-au ajutat sa cucereasca puterea,ceea ce era considerat drept un mijloc de control democratic de catre popor a activitatii functionarilor publici) separand administratia(functia publica) de politica.

In perioada clasica a stiintei administratiei nord-americane s-au remarcat diversi autori,care,dupa Taylor,au elaborat studii si lucrari referitoare la administratia publica.

Principalul reprezentant al scolii organizationale americane de stiinta administratiei este Luther Gulic care elaboreaza renumita teorie exprimata prin liiterele P.O.S.D.CO.R.B P=planificarea activitatilor din interiorul administratiei, O = organizarea aparatului, S = statele majore,organizarea conducerii, D = pretuirea,examenul activitatii decizionale, CO = interrelatiile dintre compartimente, R = informarea publicului si a functionarilor, B = finantarea si evaluarea cossturilor).

In Canada stiinta administratiei urmeaza o cale de mijloc intre traditia din Anglia si cea din S.U.A.

In Irlanda,care a devenit stat independent in 1922,cand a fost adoptata si prima sa Constitutie scrisa,urmatoarea find adoptata in 1937(in vigoare si azi) se mentin principiile sistemului englez de organizare si functionare a administratiei publice.

In Italia,stiinta administratiei se aseamana in multe privinte cu stiinta administratiei din Franta si se deosebeste de stiinta administratiei din Germania,mai ales in ceea ce priveste pozitia acesteia fata de dreptul administrativ,avand la origine acest drept.

4Raportul dintre stiinta administratiei si stiinta dreptului administrativ

"O stiinta administrativa care nu tine seama de drept si de judecator ar fi la fel de putin realista ca o stiinta politica ce nu tine seama de constitutie.Tot asa dupa cum teoria politica este ea insasi o forta politica,dreptul administrativ este una din fortele vietii administrative."(profesorul francez G.Vedel).

La fel, "folosirea concluziilor stiintei administratiei de catre dreptul administrativ este unul din factorii care feresc teoria dreptului administrativ de formalismul juridic ,iar legarea stiintei administratiei de dreptul administrativ usureaza introducerea principiilor ei in sfera juridica,inlesneste transformarea regulilor elaborate de stiinta administratiei in norme de drept,ceea ce face ca traducerea in viata a acestor reguli sa devina obligatorie din punct de vedere juridic" (profesorul polonez J.Starosciak).

Stiinta administratiei = ansamblul de cunostinte cu privire la realizarea unei administratii judicioase,rationale,de unde rezulta necesitatea formularii permanente a unor reguli cu privire la perfectionarea organizarii si functionarii administratiei publice,inclusiv a normelor juridice.

Stiinta administratiei = o stiinta specializata care are ca obiect cunoasterea fenomenologiei administrative in toata complexitatea ei,formuland principii si solutii pentru perfectionarea permanenta a organizarii si functionarii structurilor administrative si nu nnumai constatativ.

Dreptul administrativ este ramura dreptului public care reglementeaza concret sau cu valoare de principiu relatiile sociale din sfera administratiei publice ,precum si pe cele de natura conflictuala dintre autoritatile publice sau structuri private investite cu autoritate publica,pe de o parte,si cei vatamati in drepturile lor prin actele administrative ale acestor autoritati,pe de alta parte.

Tematica pentru seminarii :

- Tratare complementara intre notiunile de autoritatea publica, administratie publica,stiinta administratiei si dreptul administrativ