Decizii care au aruncat in colaps sistemul de pensii

Decizii care au aruncat in colaps sistemul de pensii

Pensionarea anticipata practicata intre 1990 si 1992 a creat o presiune enorma asupra sistemului de pensii

Pensionarea pentru a masca somajul, mutarea banilor de la pensii pentru a acoperi gaurile bugetare, varstele prea mici de pensionare  si "pensiile nesimtite" au aruncat sistemul in faliment. Trei salariati sustineau un pensionar, in 1989, iar fondul de pensii era pe plus. In 2009, un angajat tinea in spate un pensionar si bugetul pentru pensii avea minus 2 miliarde dolari. 

Avantajul unui fond de pensii excedentar lasat de Nicolae Ceausescu s-a topit rapid dupa Revolutie. Unul dintre motive a fost numarul mare de oameni trimisi la pensie pentru a masca somajul. Al doilea a fost acela ca excedentul fondului de pensii a fost folosit pentru acoperirea unor gauri bugetare.

"Acesti bani au fost returnati in perioade de inflatie foarte mare, ceea ce a facut ca valoarea reala a banilor sa fie mult mai mica', a explicat profesorul universitar Marian Preda, decanul Facultatii de Sociologie de la Universitatea din Bucuresti.

Guvernarea Roman, primul val

La sfarsitul anului 1989, Romania avea opt milioane de salariati si 2,6 milioane de pensionari, la care se adauga un milion de agricultori. Rata de dependenta ( raportul intre numarul de angajati care contribuie la fondul asigurarilor sociale de stat si numarul beneficiarilor) era una confortabila, de 3,4 angajati la un pensionar, fondul de pensii avea un excedent de 500 de milioane de USD.

In primii doi ani dupa Revolutie (1990-1992), in timpul guvernarilor lui Petre Roman si a lui Theodor Stolojan, numarul pensionarilor a crescut cu 600.000 de persoane. Analistul economic Ilie Serbanescu, ministru al reformei in guvernul Victor Ciorbea, este categoric in privinta responsabilitatii celor care au bagat in criza sistemul de pensii: "Ceausescu a lasat un sistem perfect sustenabil, cu excedent la fond. De vina pentru ceea ce s-a intamplat sunt politicienii si deciziile lor.

Dezastrul este opera integrala a regimului Roman - Iliescu, care au incercat sa rezolve problema somajului pe seama pensiilor'.

La ce se refera Ilie Serbanescu atunci cand vorbeste despre responsabilitatea lui Petre Roman, primul premier al Romaniei dupa Revolutie, explica Alexandru Athanasiu, fost ministru al Muncii in Guvernul Radu Vasile.

"Decretul- lege nr. 60, dat in martie 1990, a trimis la pensie, in doar cateva luni, peste 500.000 de salariati'. Decretul respectiv permitea pensionarea cu patru ani mai devreme pe caz de boala si cu doi ani mai devreme in cazul pensionarii anticipate normale. Astfel, femeile au iesit din activitate la 53 de ani, iar barbatii la 58 de ani.

Roman: "A scazut numarul de salariati'

La 20 de ani de la acea prima decizie, Petre Roman se justifica: "Ceausescu anulase in anii '80 o serie de prevederi cu privire la pensionarea celor din grupele grele de munca. De exemplu, in industria chimica, unde era un nivel de noxe teribil. Mai erau si fabrici intregi unde lucrau in special femei, in conditii deosebite: cu explozibili, praf de pusca. Si atunci, eu le-am redat drepturile pierdute, permitand iesirea la pensie inainte de vreme'.

In opinia lui Roman, sistemul de pensii nu a fost dezechilibrat de numarul pensionarilor, ci de "scaderea inadmisibila a numarului de salariati': "Au fost acele privatizari prin lichidare, prin care intreprinderile erau cumparate pe mai nimic, se vindeau activele si apoi se speculau terenurile. Mii de oameni si-au pierdut locul de munca pe platforma 23 August, din cauza acestor privatizari', explica fostul premier. Potrivit datelor de la Institutul National de Statistica (INS), in timpul guvernarii lui Nicolae Vacaroiu (1992 - 1996), 500.000 de salariati au devenit pensionari. Mare parte dintre acestia erau someri aparuti dupa primele privatizari, dar si alte categorii, spune fostul ministru Athanasiu.

"In 1993, de exemplu, a dat faliment cooperatia mestesugareasca, iar 120.000 de pensionari, care aveau propriul lor sistem, au fost preluati la fondul public. S-au mai preluat si pensionarii de la fondurile de creatie, scriitori artisti etc'.

Potrivit statisticilor, in 1996, fondul de pensii a intrat pe deficit (0,23% din PIB), fiind necesare mici imprumuturi de la Trezoreria statului pentru a se acoperi pierderile. Contactat de "Adevarul', Nicolae Vacaroiu, seful Curtii de Conturi, nu a vrut sa comenteze deciziile luate pe vremea cand era premier.

Varful pensionarilor, in guvernarea CDR

Conventia Democrata din Romania (CDR) si guvernele conduse pe rand de Victor Ciorbea si Radu Vasile au aplicat mari proiecte de restructurare care au dus la disponibilizari masive - in 2000, rata somajului era de 10%. "Era clar ca aveam o problema grava si, in 1998, am inceput munca la proiectul legii pensiilor. Dupa finalizarea lui, proiectul a fost dezbatut doi ani in Parlament si a intrat in vigoare abia in 2001', spune Athanasiu.

"Din pacate', completeaza el, "legea a fost deformata de cele 57 de reglementari ulterioare care au introdus categorii de privilegiati. Pensiile speciale, de exemplu, care instituie un regim preferential pentru pensionarea magistratilor, parlamentarilor, ambasadorilor si pilotilor civili, au fost introduse rand pe rand, de catre parlamentari, din 2003 si pana in 2008. Numarul persoanelor cu pensii speciale a ajuns in 2009 la 330.000 de persoane.

Din 2001, pensionarii sunt mai multi decat angajatii

Punctul critic, in care numarul pensionarilor de la asigurarile de stat (fara fostii agricultori) a depasit numarul salariatilor din economie a fost atins in decembrie 2001, in timpul guvernarii lui Adrian Nastase - PSD. In timpul mandatului acestuia s-au inregistrat 4,4 milioane de angajati si 4,5 milioane de pensionari inregistrati la buget (fara fostii agricultori). 

Pensionarii duc un trai greu cu pensiile pe care le primesc

In luna noiembrie 2009 existau 4,364 milioane de salariati si 4,742 pensionari (fara pensionarii din agricultura). Prin urmare, 10 salariati au ajuns sa sustina 11 pensionari.

In timpul mandatului liberalului Calin Popescu-Tariceanu, (2004-2008) cheltuielile cu pensiile au ajuns la 13 miliarde de USD (9,2 miliarde de euro) pentru ca valoarea punctului de pensie a crescut de la 295 de lei, cat era in ianuarie 2005, la 697,5 lei.

Profesorul universitar Marian Preda spune ca "pensionarii sunt cel mai mare bazin electoral', insa nicidecum nu reprezinta cea mai defavorizata categorie sociala: "Exista batrani care nu au niciun fel de venit si exista tineri care muncesc pe sume mai mici decat pensia medie din Romania', insista sociologul, distrugand un cliseu aducator de voturi.

Traseul Legii pensiilor

Ministerul Muncii a pus in dezbatere publica pana pe 12 februarie un nou proiect de lege a pensiilor. Potrivit acestuia, varsta legala de pensionare va fi egalizata la 65 de ani, atat pentru femei, cat si pentru barbati. Dupa adoptarea lui de catre Guvern, proiectul va intra in dezbaterea Parlamentului.

Gaura la pensii, cat pretul unei autostrazi

In 2009, deficitul bugetului fondului de pensii a fost de circa 1,5 miliarde de euro (aproximativ 2 miliarde de USD), iar cel pentru 2010 este estimat la 1,8 miliarde de euro. Minusul in bugetul de pensii este egal cu suma necesara construirii autostrazii Comarnic - Brasov, de 1,5 miliarde euro, realizata in parteneriat public-privat.

Profesorul Marian Preda, autorul capitolului Pensii din Raportul "Riscuri si inechitati sociale in Romania', elaborat anul trecut, insista pe aceasta comparatie: "Va dati seama ce infrastructura si cate locuri de munca am avea daca acesti bani ar pleca de la bugetul de stat spre investitii si nu spre completarea pensiilor? Daca banii de pensii ar fi fost cheltuiti cu chibzuinta, in anii de dupa Revolutie, am fi avut o tara brazdata de autostrazi moderne!', conchide sociologul Preda.

Un milion de pensionari invalizi

Potrivit raportului, cheltuielile totale de pensii sunt de peste 10 miliarde de euro, fiind cea mai mare categorie de cheltuieli bugetare.

Potrivit aceleiasi surse, Romania are un total de 5,7 milioane de pensionari, din care 700.000 sunt agricultori.

Numarul pensionarilor de invaliditate a crescut de patru ori dupa 1990, ajungand la aproape un milion de persoane. 330.000 de pensionari au iesit din activitate in baza unor legi speciale. Este vorba despre magistrati, parlamentari, piloti, angajati din Armata si Politie.

Cercetarea arata ca, pe termen mediu si lung, raportul dintre pensionari si salariati se va mentine ridicat, structura populatiei fiind una atipica: generatiile de 19-41 de ani sunt foarte numeroase, rezultat al politicilor pronataliste agresive ale lui Ceausescu, in timp ce generatiile intre 0 si 18 ani sunt foarte putin numeroase.

Decizii care au afectat bugetul

-Pensionari masive intre 1990 si 1998 pentru a masca somajul din privatizare.

-Imprumuturi de la fondul de pensii pentru acoperirea gaurilor bugetare.

-Varste prea mici de pensionare - in 1990 femeile ieseau la 53 de ani, iar barbatii la 58 de ani.

-Preluarea unor pensionari rezultati din industrii falimentare (cooperatiile) la bugetul public, in 1993.

-Introducerea in Legea pensiilor a exceptiilor si privilegiilor care au dus intre 2003 si 2008 la aparitia pensiilor pentru categorii speciale ( parlamentari, magistrati, ofiteri).

Solutii

-Cresterea varstei medii de pensionare la 65 de ani sau mai mult.

-Eliminarea inechitatilor din sistem, reducerea pensiilor aberante si unificarea sistemului public de pensii.

-Largirea bazei de persoane care contribuie.

-Verificarea pensionarilor de boala.