Dezvoltarea si rolul Relatiilor Publice in societate

Dezvoltarea si rolul Relatiilor Publice in societate

Relatiile Publice s-au dezvoltat de-a lungul timpului in diverse tipuri de institutii sau organizatii, si sub variate forme, chestiune care va fi explicata mai pe larg in cele ce urmeaza. Domeniul Relatiilor Publice este extrem de diversificat in ceea ce priveste numeroasele exemple de activitati pe care le implica si anume: relatiile cu presa, activitate ce presupune actiuni precum contactarea jurnalistilor si mentinerea unor stranse legaturi cu acestia, dar si crearea unei legaturi intre jurnalisti si liderii organizatiilor; redactarea unor mesaje ca cele de genul comunicatelor sau stirilor de presa; consilierea liderilor organizatiilor sau a unor persoane de pe scena politica; un alt tip de activitate, presupune colaborarea specialistilor in Relatii Publice cu conducerea organizatiei in ceea ce priveste programarea sau planificarea unor actiuni, dar si administrarea personalului din cadrul departamentelor de Relatii Publice.

Relatiile Publice pot fi practicate in diferite tipuri de organizatii cum ar fi: corporatiile, agentii de Relatii Publice, organizatii non-profit, structuri guvernamentale, etc.

In sprijinul celor afirmate mai sus, vine si opinia lui Flaviu Calin Rus, care sustine : "Astazi sistemul de PR are o dispersie mare, fiind implementat in mai multe domenii de activitate cum ar fi: economic , politic, social, cultural, sportiv etc.

In ceea ce priveste marile corporatii, vorbim mai putin despre Relatii Publice, aici fiind vorba mai degraba despre utilizarea unor servicii integrate de comunicare. Serviciile integrate de comunicare se refera la forme concentrate de consultanta, privind modalitatile de raportare la client, in vederea obtinerii unui impact maxim. Serviciile integrate de comunicare ofera consultanta in domenii precum: comunicare organizationala; comunicare financiara; sensiblizarea opiniei publice; asistenta manageriala; strategii de comunicare; managementul crizei; relatii cu mass-media; servicii de comunicatii de tip Internet si Intranet; campanii de Relatii Publice; cercetare; consiliere pentru sustineri de discurs; reuniuni si prezentari; servicii de design si identitate vizuala.[2] "

In interiorul organizatiilor, lucrurile se schimba, deoarece aici avem de-a face cu programe de Relatii Publice care sunt elaborate de diversi specialisti. Specialistii pot fi angajati ai organizatiei respective, pot lucra pentru o agentie de Relatii Publice, sau pot fi consultanti independenti. Tot aici putem intalni, dupa caz, un Departament, un Birou sau un Serviciu de Relatii Publice.

Fiind atatea oportunitati, ne intrebam atunci, care ar fi alegerea potrivita, pentru o organizatie. (avind in vedere cele enumerate anterior) . Raspunsul ne este oferit de Flaviu Calin Rus, care considera ca "desi atit agentiile de PR, cat si consultantii independenti realizeaza o munca profesionista in domeniu, care este relevanta ( in ceea ce priveste imaginea) pentru orice sistem, consideram totusi ca cea mai buna structura este cea care implica existenta unui departament de PR propriu, deoarece membrii unui astfel de departament au mai multe parghii de cunoastere a realitatilor sistemului. De asemenea, apartenenta sistemica, denota si o implicare mai mare in rezolvarea problemelor acesteia.[3] "

Indiferent de avantajele sau dezavantajele pe care le are munca in cadrul unui Departament de Relatii Publice, parerea mea este ca acesta ar trebui sa existe in orice organizatie. Afirm acest lucru deoarece, chiar si la ora actuala, multe organizatii nu considera necesara prezenta unui astfel de departament in interiorul lor, nestiind de fapt cat de util ar fi acesta.

Relatiile Publice reprezinta un domeniu in care sunt integrate diverse tipuri de activitati, atat unele care sunt specifice, cat si altele care comune cu diverse sfere de activitate. Din aceasta cauza: "Persoanele care intra in contact cu universul comunicarii publice sunt adeseori derutate de granitele imprecise dintre activitatile de profil si celelalte componenteale conducerii unei organizatii; frecvent, ele identifica relatiile publice cu alte domenii (de exemplu, cu marketingul sau cu gestiunea resurselor umane) sau percep nediferentiat diverse activitati specifice din sfera comunicarii publice( publicitatea ca advertising si publicitatea ca publicity) . " Confuziile de acest gen nu ar trebui sa existe, pentru ca Relatiile Publice au alte scopuri de indeplinit, si anume: "Relatiile Publice au ca scop cresterea increderii reciproce dintre o organizatie si publicul ei si ca mijloc de actiune principal, circulatia libera, bilaterala si simetrica, de sprijinire a democratiei, asigurand transparenta proceselor, comunicarea corecta si egala, increderea reciproca. "

Pentru a clarifica in mod concret, care sunt diferentele dintre domeniul Relatiilor Publice si celelalte domenii, cu care par sa se asemene, Thomas Achelis incearca sa ne ofere, pe scurt, definitiile acestora. Ramane insa de vazut, daca in urma acestor constructe teoretice, putem sau nu, sa delimitam in mod clar granitele fiecarui domeniu in parte. Acestea fiind spuse, sa urmarim felul in care ne expune acest autor teoriile sale. El afirma urmatoarele: "Sarcina Relatiilor Publice este sa realizeze intelegere reciproca si sa stabileasca relatii benefice intre organizatie si publicurile sale si mediul in care isi desfasoara activitatea, prin intermediul comunicarii bidirectionale.

Publicitatea este o forma platita de a comunica un mesaj prin intermediul diferitelor mijloace de comunicare. Este persuasiva, informativa si urmareste influentarea comportamentului si conceptiilor cumparatorilor.

Marketing-ul include identificarea nevoilor neimplinite si producerea unor servicii si produse care sa satisfaca nevoi, precum si stabilirea preturilor, distributia si promovarea acestora in vederea realizarii profitului.

Propaganda se defineste prin agitatie, dezinformare si demagogie, activitati care sunt facute cu scopul de a influenta sau controla opiniile unui grup sau unor grupuri de persoane exclusiv pentru beneficiul unui individ, grup sau unei institutii, cu intentia ca, in orice situatie, reactia celor influentati sa fie cea dorita de catre propagandist.

Lobby-ul reprezinta un efort specific de a influenta activitatea publica de luare a deciziilor. Totodata acesta presupune exercitarea unor presiuni pentru schimbarea politicilor sau incercarea de prevenire a unor astfel de schimbari. "

Privind aceste definitii am putea spune ca totul este suficient de clar, insa nu ne vom pripi in a face astfel de afirmatii, intrucat acest domeniu, nu poate fi definit in numai cateva randuri.   

Chiar si in tara noastra exista probleme, legate de definirea conceptului de Relatii Publice: "In tara noastra, unele explicatii ale conceptului relatii publice, tind sa cantoneze

PR-ul fie in zona relatiilor cu publicul, fie in cea a informatiilor publice sau a publicitatii si de ce nu, al propagandei. "[7]