FuncTia publicA Si funcTionarul public

Scop: modulul isi propune sa prezinte teoria functiei si functionarului public, potrivit legislatiei in vigoare si utilizand literatura de specialitate, in vederea familiarizarii studentilor cu privire la notiunile si conceptele referitoare la statutul functionarului public, data fiind importanta temei pentru viitoarea lor cariera.

Obiective:

O1: sa precizeze definitia functiei functionarilor publici

O2: sa prezinte categoriile de functionari carora li se aplica statute speciale si categoriile de persoane din institutiile publica care nu au calitate de functionari publici

O3: sa enumere conditiile de acces in functia publica

O4: sa prezinte clasificarea functiilor si functionarilor publici

O5: sa descrie etapele carierei functionarilor publici

O6: sa prezinte modalitatile de modificare a raportului de serviciu

O7: sa precizeze formele de raspundere a functionarilor publici si caracteristicile acestora

Schema logica a modului

Definirea si precizarea unor notiuni: functia si functionarul public, activitati ale functionarilor publici, raport de serviciu, act administrativ de numire in functie clasificarea functionarilor publici.

Rolul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici

Prezentarea drepturilor si obligatiilor functionarilor publici

Cariera functionarilor publici: recrutarea functionarilor publici, perioada de stagiu, numirea in functie, promovarea functionarilor publici si evaluarea performantelor profesionale, sistemul de promovare rapida in functia publica.

Sanctiunile disciplinare si raspunderea functionarilor publici: raspunderea disciplinara, penala, civila, contraventionala.

Modificarea, suspendarea si incetarea raportului de serviciu: delegarea, detasarea, transferul, mutarea in cadrul altui compartiment, exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice de conducere, suspendarea raportului de serviciu, eliberarea din functie, destituirea, demisia

1. Reglementare legala.

Sediul materiei in ceea ce priveste regimul juridic al functiei publice si al functionarului public se gaseste in Legea 188/1999 privind Statutul functionarilor publici republicata in 2004[1], modificata de Legea nr. 251 din 23 iunie 2006 si completata cu mai multe acte administrative normative: Hotararea Guvernului nr.1209/2003 privind organizarea si dezvoltarea carierei functionarilor publici , Hotararea Guvernului nr. 1210/2003 privind organizarea si functionarea comisiilor de disciplina si a comisiilor paritare din cadrul autoritatilor si institutiilor publice , Hotararea Guvernului nr.432/2004 privind dosarul profesional al functionarilor publici .

Statutul reglementeaza regimul general al raporturilor juridice dintre functionarii publici si stat sau administratia publica locala, prin autoritatile administrative autonome ori prin autoritatile si institutiile publice ale administratiei publice centrale si locale, denumite in continuare raporturi de serviciu, dispozitiile sale completandu-se cu prevederile legislatiei muncii, precum si cu reglementarile de drept comun civile, administrative sau penale, dupa caz, in masura in care nu contravin legislatiei specifice functiei publice.

Pot beneficia de statute speciale functionarii publici care isi desfasoara activitatea in cadrul urmatoarelor servicii publice: a) structurile de specialitate ale Parlamentului Romaniei; b) structurile de specialitate ale Administratiei Prezidentiale; c) structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ; d) serviciile diplomatice si consulare; e) autoritatea vamala; f) politia si alte structuri ale Ministerului de Interne; g) alte servicii publice stabilite prin lege.

Prin statutele speciale se pot reglementa: a) drepturi, indatoriri si incompatibilitati specifice, altele decat cele prevazute de Legea 188/1999; b) functii publice specifice. In cazul statutelor speciale aplicabile serviciilor diplomatice si consulare, precum si politistilor si altor structuri ale Ministerului Administratiei si Internelor, dispozitiile speciale pot reglementa prevederi de natura celor precizate mai sus, precum si cu privire la cariera.

Prevederile Legii nr.188/1999 nu se aplica: a) personalului contractual salariat din aparatul propriu al autoritatilor si institutiilor publice, care desfasoara activitati de secretariat, administrative, protocol, gospodarire, intretinere-reparatii si de deservire, paza, precum si altor categorii de personal care nu exercita prerogative de putere publica. Persoanele care ocupa aceste functii nu au calitatea de functionar public si li se aplica legislatia muncii; b) personalului salariat incadrat, pe baza increderii personale, la cabinetul demnitarului; c) corpului magistratilor; d) cadrelor didactice; e) persoanelor numite sau alese in functii de demnitate publica.

2. Delimitarea unor concepte si notiuni.

Functia publica reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor de putere publica de catre administratia publica centrala, administratia publica locala si autoritatile administrative autonome.

Functionarul public este persoana numita, in conditiile legii, intr-o functie publica. Persoana care a fost eliberata din functia publica si se afla in corpul de rezerva al functionarilor publici isi pastreaza calitatea de functionar public.

Activitatile desfasurate de functionarii publici, care implica exercitarea prerogativelor de putere publica, sunt: a) punerea in executare a legilor si a celorlalte acte normative; b) elaborarea proiectelor de acte normative si a altor reglementari specifice autoritatii sau institutiei publice, precum si asigurarea avizarii acestora; c) elaborarea proiectelor politicilor si strategiilor, a programelor, a studiilor, analizelor si statisticilor necesare realizarii si implementarii politicilor publice, precum si a documentatiei necesare executarii legilor, in vederea realizarii competentei autoritatii sau institutiei publice; d) consilierea, controlul si auditul public intern; e) gestionarea resurselor umane si a resurselor financiare; f) colectarea creantelor bugetare; g) reprezentarea intereselor autoritatii sau institutiei publice in raporturile acesteia cu persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, din tara si strainatate, in limita competentelor stabilite de conducatorul autoritatii sau institutiei publice, precum si reprezentarea in justitie a autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea; h) realizarea de activitati in conformitate cu strategia de informatizare a administratiei publice.

Totalitatea functionarilor publici din cadrul autoritatilor administrative autonome si din cadrul autoritatilor si institutiilor publice din administratia publica centrala si locala constituie corpul functionarilor publici.

Principiile care stau la baza exercitarii functiei publice sunt: a) legalitate, impartialitate si obiectivitate; b) transparenta; c) eficienta si eficacitate; d) responsabilitate, in conformitate cu prevederile legale; e) orientare catre cetatean; f) stabilitate in exercitarea functiei publice; g) subordonare ierarhica.

Raportul de serviciu se naste si se exercita pe baza actului administrativ de numire, emis in conditiile legii. Exercitarea raporturilor de serviciu se realizeaza pe perioada nedeterminata.

Doar prin exceptie, functiile publice pot fi ocupate pe perioada determinata, Astfel, functiile publice de executie temporar vacante pe o perioada de cel putin o luna pot fi ocupate pe perioada determinata: a) prin redistribuirea functionarilor publici din corpul de rezerva care indeplinesc conditiile specifice pentru ocuparea functiei publice respective; b) prin numire pe perioada determinata, prin concurs in conditiile legii, in situatia in care in corpul de rezerva nu exista functionari publici care sa indeplineasca cerintele specifice pentru a fi redistribuiti. Persoana numita in aceste conditii dobandeste calitatea de functionar public numai pe aceasta perioada si nu beneficiaza la incetarea raportului de serviciu de dreptul de a intra in corpul de rezerva al functionarilor publici.

Doctrina romana este divizata intre specialistii de dreptul muncii, care sustin ca raportul de serviciu este tot o forma a raportului de munca[6], si specialistii de drept administrativ, carora ne raliem, si care sustin natura juridica de drept administrativ a acestui raport juridic .

Astfel, functionarul public nu-si negociaza drepturile si obligatiile, ci are doar facultatea de a le refuza sau accepta, ele fiind stabilite de catre autoritatea publica, pe baza legii; in principiu, aceasta situatie nu se intalneste la persoanele angajate cu contract de munca in autoritatile publice, insa, incalcand acest principiu din dorinta de a impiedica posibilele abuzuri (salarizarea personalului contractual in conditii mai bune decat a functionarilor publici) legislatia romana stabileste si limite pentru salariile personalului contractual din autoritatile publice.

O alta diferenta fata de raportul de munca este data de numirea in functie a functionarilor publici prin act unilateral al autoritatii publice, diferita fundamental de angajarea in urma unui act bilateral (contract de munca)[8].

3. Clasificarea functiilor publice. Categorii de functionari publici.

Functiile publice se clasifica dupa cum urmeaza: a) functii publice generale si functii publice specifice; b) functii publice din clasa I, functii publice din clasa a II-a, functii publice din clasa a III-a; c) functii publice de stat, functii publice teritoriale si functii publice locale.

3.1. Functiile publice generale reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor cu caracter general si comun tuturor autoritatilor si institutiilor publice, in vederea realizarii competentelor lor generale (de exemplu expert, consilier, referent, etc). Functiile publice specifice reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor cu caracter specific unor autoritati si institutii publice, stabilite in vederea realizarii competentelor lor specifice sau care necesita competente si responsabilitati specifice (arhitect, jurist, etc).

Echivalarea functiilor publice specifice cu functiile publice generale, in conditiile legii, se face prin statute speciale sau, la propunerea autoritatilor si institutiilor publice, de catre Agentia Nationala a Functionarilor Publici[9].

3.2. Clasa I cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii universitare de licenta absolvite cu diploma, respectiv studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta; clasa a II-a cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii superioare de scurta durata, absolvite cu diploma iar clasa a III-a cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii universitare de licenta absolvite cu diploma, respectiv studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta.

Functionarii publici numiti in functiile publice din clasele a II-a si a III-a pot ocupa numai functii publice de executie.

Dupa nivelul atributiilor titularului functiei publice, functiile publice se impart in trei categorii dupa cum urmeaza: a) functii publice corespunzatoare categoriei inaltilor
functionari publici; b) functii publice corespunzatoare categoriei functionarilor publici de conducere; c) functii publice corespunzatoare categoriei functionarilor publici de executie.

Categoria inaltilor functionari publici cuprinde persoanele care sunt numite in una dintre urmatoarele functii publice: a) secretar general al Guvernului si secretar general adjunct al Guvernului; b) secretar general din ministere si alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale; c) prefect; d) secretar general adjunct din ministere si alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale; e) subprefect; f) inspector guvernamental.

Inaltii functionari publici realizeaza managementul de nivel superior in administratia publica centrala si in autoritatile administrative autonome.

Pentru a ocupa o functie publica corespunzatoare categoriei inaltilor functionari publici persoana trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii[10]:

a) cele prevazute la art. 50 din Statut pentru ocuparea oricarei functii publice;

b) are studii universitare de licenta absolvite cu diploma, respectiv studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta;

c) are cel putin 5 ani vechime in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei publice;

d) a absolvit programele de formare specializata pentru ocuparea unei functii publice corespunzatoare categoriei inaltilor functionari publici;

e) a promovat concursul national pentru intrarea in categoria inaltilor functionari publici.

<LLNK 12006 251 10 202 0 43>

De asemenea, prin exceptie, pot ocupa o functie publica din categoria inaltilor functionari publici persoanele care au promovat examenul de atestare, precum si persoanele care au intrat in categoria inaltilor functionari publici prin concurs in cursul anului 2006 in conditiile in care indeplinesc conditiile prevazute mai sus la literele a)-c). Acestia, precum si functionarii publici care ocupa o functie publica corespunzatoare categoriei inaltilor functionari publici care la data intrarii in vigoare a Statutului cu modificarile si completarile ulterioare nu indeplinesc conditia referitoare la absolvirea programelor de formare specializata pentru ocuparea unei functii publice corespunzatoare categoriei inaltilor functionari publici,<LLNK 11999 188 11 202 15 48> au obligatia de a indeplini aceasta conditie in termen de 2 ani de la data intrarii in vigoare a Legii 251/2006, sub sanctiunea eliberarii din functia publica.

Intrarea in categoria inaltilor functionari publici se face prin concurs national. Recrutarea se face de catre o comisie permanenta, independenta, formata din 7 membri, numiti prin decizie a primului-ministru. Membrii comisiei au mandate fixe de 10 ani si jumatate si sunt numiti prin rotatie. Persoanele care au promovat concursul national pot fi numite in functiile publice corespunzatoare categoriei inaltilor functionari publici. Structura, criteriile de desemnare a membrilor, atributiile si modul de organizare si functionare ale comisiei se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici. Ca solutie tranzitorie, pana la adoptarea hotararii Guvernului, concursul organizat pentru intrarea in categoria inaltilor functionari publici este gestionat de comisia de recrutare a inaltilor functionari publici numita prin <LLNK 12006 38170 301 0 37>Decizia Primului-Ministru nr. 38/2006 privind numirea Comisiei de concurs si a Comisiei de solutionare a contestatiilor pentru recrutarea inaltilor functionari publici .

Prin exceptie de la prevederile referitoare la recrutarea inaltilor functionari publici de catre o comisie permanenta, independenta, formata din 7 membri, numiti prin decizie a primului-ministru, in anul 2006 comisia de recrutare constituita in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a Legii nr. 251/2006, va avea urmatoarea componentas : a) un membru numit pe o perioada de un an si jumatate; b) un membru numit pe o perioada de 3 ani; c) un membru numit pe o perioada de 4 ani si jumatate; d) un membru numit pe o perioada de 6 ani; e) un membru numit pe o perioada de 7 ani si jumatate; f) un membru numit pe o perioada de 9 ani; g) un membru numit pe o perioada de 10 ani si jumatate.

Numirea, modificarea, suspendarea, incetarea raporturilor de serviciu, precum si sanctionarea disciplinara a inaltilor functionari publici se fac, in conditiile legii, de catre Guvern, pentru functiile publice de secretar general al Guvernului si secretar general adjunct al Guvernului, prefect si subprefect, respectiv de catre primul-ministru, pentru functiile publice de secretar general din ministere si alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, secretar general adjunct din ministere si alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si inspector guvernamental.

Pentru functiile publice de secretar general al Guvernului si secretar general adjunct al Guvernului, secretar general din ministere si alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si secretar general adjunct din ministere si alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale numirea se face dintre persoanele care indeplinesc conditiile prevazute prin Statut corespunzatoare categoriei inaltilor functionari publici, fiind de asemenea posibila, stabilirea de conditii sau proceduri specifice, in conditiile legii

La eliberarea din functia publica, inaltii functionari publici au dreptul la compensatii materiale, stabilite potrivit legii privind sistemul unitar de salarizare a functionarilor publici.

Evaluarea performantelor profesionale individuale ale inaltilor functionari publici se face anual, in conditiile legii. Evaluarea generala a inaltilor functionari publici se face o data la 2 ani, in scopul confirmarii cunostintelor profesionale, aptitudinilor si abilitatilor necesare exercitarii functiei publice. Inaltii functionari publici au obligatia de a urma anual cursuri de perfectionare profesionala, in conditiile legii. Evaluarea anuala si evaluarea generala se fac de catre o comisie de evaluare, ai carei membri sunt numiti prin decizie a primului-ministru, la propunerea ministrului administratiei si internelor.

Categoria functionarilor publici de conducere cuprinde persoanele numite in una dintre urmatoarele functii publice: a) director general si director general adjunct din aparatul autoritatilor administrative autonome, al ministerelor si al celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si in functiile publice specifice asimilate acestora; b) director si director adjunct din aparatul autoritatilor administrative autonome, al ministerelor si al celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si in functiile publice specifice asimilate acestora; c) secretar al unitatii administrativ-teritoriale; d) director executiv si director executiv adjunct ai serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale, in cadrul institutiei prefectului, in cadrul aparatului propriu al autoritatilor administratiei publice locale si al institutiilor publice subordonate acestora, precum si in functiile publice specifice asimilate acestora; e) sef serviciu, precum si in functiile publice specifice asimilate acesteia; f) sef birou, precum si in functiile publice specifice asimilate acesteia.

In cadrul autoritatilor administrative autonome pot fi stabilite si functiile publice prevazute la lit. e) si f), precum si alte functii publice prevazute in reglementarile specifice.

Functiile publice prevazute la lit. a) se pot stabili si in cadrul autoritatilor si institutiilor publice din administratia publica locala care au un numar de minimum 150 de posturi.

Sunt functionari publici de executie din clasa I, persoanele numite functii publice generale de consilier, consilier juridic, auditor, expert, inspector, precum si in functiile publice specifice asimilate acestora; functionari publici de executie din clasa a II-a, persoanele numite in functia publica generala de referent de specialitate precum si in functiile publice specifice asimilate acesteia; functionari publici de executie din clasa a III-a, persoanele numite in functia publica generala de referent precum si in functiile publice specifice asimilate acestora

Functiile publice de executie sunt structurate pe grade profesionale, dupa cum urmeaza: a) superior, ca nivel maxim; b) principal; c) asistent; d) debutant.

Legea 251 din 23 iunie 2006 propune o noua clasificare, si anume: functii publice de stat, functii publice teritoriale si functii publice locale.

Functiile publice de stat sunt functiile publice stabilite si avizate, potrivit legii, in cadrul ministerelor, organelor de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si in cadrul autoritatilor administrative autonome. Functiile publice teritoriale sunt functiile publice stabilite si avizate, potrivit legii, in cadrul institutiei prefectului, serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale. Functiile publice locale sunt functiile publice stabilite si avizate, potrivit legii, in cadrul aparatului propriu al autoritatilor administratiei publice locale si al institutiilor publice subordonate acestora.

● Functionarii publici sunt debutanti sau definitivi. Pot fi numiti functionari publici debutanti persoanele care au promovat concursul pentru ocuparea unei functii publice de grad profesional debutant. Pot fi numiti functionari publici definitivi: a) functionarii publici debutanti, care au efectuat perioada de stagiu prevazuta de lege si au obtinut rezultat corespunzator la evaluare; b) persoanele care intra in corpul functionarilor publici prin concurs si care au vechimea in specialitatea studiilor necesare ocuparii functiei publice de minimum 12 luni, 8 luni si, respectiv, 6 luni, in functie de nivelul studiilor absolvite.

4. Agentia Nationala a Functionarilor Publici

Infiintata in vederea crearii si dezvoltarii unui corp de functionari publici profesionist, stabil si impartial, agentia este organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, aflata in subordinea Ministerului Administratiei si Internelor.

Agentia Nationala a Functionarilor Publici este condusa de un presedinte, cu rang de secretar de stat, numit de catre primul-ministru, la propunerea Ministrului Administratiei si Internelor. In exercitarea atributiilor care ii revin, presedintele Agentiei Nationale a Functionarilor Publici emite ordine cu caracter normativ si individual.

Agentia este finantata de la bugetul de stat.

Agentia Nationala a Functionarilor Publici are urmatoarele atributii: a) elaboreaza politicile si strategiile privind managementul functiei publice si al functionarilor publici; b) elaboreaza si avizeaza proiecte de acte normative privind functia publica si functionarii publici; c) monitorizeaza si controleaza modul de aplicare a legislatiei privind functia publica si functionarii publici in cadrul autoritatilor si institutiilor publice; d) elaboreaza reglementari comune, aplicabile tuturor autoritatilor si institutiilor publice, privind functiile publice, precum si instructiuni privind aplicarea unitara a legislatiei in domeniul functiei publice si al functionarilor publici; e) elaboreaza proiectul legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru functionarii publici; f) stabileste criteriile pentru evaluarea activitatii functionarilor publici; g) centralizeaza propunerile de instruire a functionarilor publici, stabilite ca urmare a evaluarii performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici; h) colaboreaza cu Institutul National de Administratie la stabilirea tematicii specifice programelor de formare specializata in administratia publica si de perfectionare a functionarilor publici; i) intocmeste si administreaza baza de date cuprinzand evidenta functiilor publice si a functionarilor publici; j) aproba conditiile de participare si procedura de organizare a recrutarii si promovarii pentru functiile publice pentru care organizeaza concurs, avizeaza si monitorizeaza recrutarea si promovarea pentru celelalte functii publice, in conditiile prezentei legi; k) realizeaza redistribuirea functionarilor publici carora le-au incetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor; l) acorda asistenta de specialitate si coordoneaza metodologic compartimentele de resurse umane din cadrul autoritatilor si institutiilor administratiei publice centrale si locale; m) participa la negocierile dintre organizatiile sindicale reprezentative ale functionarilor publici si Ministerul Administratiei Publice; n) colaboreaza cu organisme si cu organizatii internationale din domeniul sau de activitate; o) elaboreaza anual, cu consultarea autoritatilor si institutiilor publice, Planul de ocupare a functiilor publice, pe care il supune spre aprobare Guvernului; p) intocmeste raportul anual cu privire la managementul functiilor publice si al functionarilor publici, pe care il prezinta Guvernului. q) constata contraventii si aplica sanctiuni, in conditiile legii; r) indeplineste orice alte atributii stabilite prin lege.

Agentia Nationala a Functionarilor Publici are legitimare procesuala activa si poate sesiza instanta de contencios administrativ competenta cu privire la: a) actele prin care autoritatile sau institutiile publice incalca legislatia referitoare la functia publica si functionarii publici, constatate ca urmare a activitatii proprii de control; b) refuzul autoritatilor si institutiilor publice de a aplica prevederile legale in domeniul functiei publice si al functionarilor publici. Actul atacat este suspendat de drept.

Presedintele Agentiei Nationale a Functionarilor Publici il poate sesiza si pe prefect in legatura cu actele ilegale emise de autoritatile sau institutiile publice locale.

Planul de ocupare a functiilor publice stabileste: a) numarul maxim al functiilor publice rezervate promovarii functionarilor publici; b) numarul maxim al functiilor publice care vor fi rezervate in scopul promovarii rapide; c) numarul maxim al functiilor publice care vor fi ocupate prin recrutare; d) numarul maxim al functiilor publice care vor fi infiintate; e) numarul maxim al functiilor publice care vor fi supuse reorganizarii; f) numarul maxim de functii publice pe fiecare clasa, categorie si pe grade profesionale; g) numarul maxim al functiilor publice de conducere si al functiilor publice corespunzatoare categoriei inaltilor functionari publici.

Planul de ocupare a functiilor publice se elaboreaza anual, cu consultarea sindicatelor reprezentative ale functionarilor publici, astfel: a) de catre Agentia Nationala a Functionarilor Publici, pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite, pentru autoritatile si institutiile publice din administratia publica centrala si se aproba prin hotarare a Guvernului; b) de catre primar sau, dupa caz, de catre presedintele consiliului judetean, prin aparatul propriu de specialitate, pentru autoritatile si institutiile publice din administratia publica locala si se aproba prin hotarare a consiliului local, respectiv a consiliului judetean.

Planul de ocupare a functiilor publice se intocmeste centralizat, pe fiecare ordonator principal de credite si pe fiecare institutie din subordinea acesteia sau finantata prin bugetul sau.

Pentru autoritatile si institutiile publice din administratia publica locala, proiectul planului de ocupare a functiilor publice se transmite Agentiei Nationale a Functionarilor Publici cu 45 de zile inainte de data aprobarii. In situatia in care Agentia Nationala a Functionarilor Publici constata neregularitati in structura acestuia, autoritatile sau institutiile publice au obligatia de a modifica proiectul planului de ocupare a functiilor publice, pe baza observatiilor Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, in conformitate cu prevederile legale.

Gestiunea curenta a resurselor umane si a functiilor publice este organizata si realizata, in cadrul fiecarei autoritati si institutii publice, de catre un compartiment specializat, care colaboreaza direct cu Agentia Nationala a Functionarilor Publici.

Evidenta functiilor publice si a functionarilor publici. Agentia Nationala a Functionarilor Publici administreaza evidenta nationala a functiilor publice si a functionarilor publici, pe baza datelor transmise de autoritatile si institutiile publice. Evidenta functiilor publice si a functionarilor publici se tine in cadrul fiecarei autoritati sau institutii publice, potrivit formatului stabilit de catre Agentia Nationala a Functionarilor Publici. Autoritatile si institutiile publice au obligatia de a transmite Agentiei Nationale a Functionarilor Publici toate informatiile cuprinse in evidenta functiilor publice si a functionarilor publici din cadrul acestora. In scopul asigurarii gestionarii eficiente a resurselor umane, precum si pentru urmarirea carierei functionarului public, autoritatile si institutiile publice intocmesc dosarul profesional pentru fiecare functionar public. Formatul standard al evidentei functiilor publice si a functionarilor publici, precum si continutul dosarului profesional se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

Autoritatile si institutiile publice raspund de intocmirea si actualizarea dosarelor profesionale ale functionarilor publici si asigura pastrarea acestora in conditii de siguranta. In cazurile de transfer sau de incetare a raporturilor de serviciu, autoritatea sau institutia publica pastreaza o copie a dosarului profesional si inmaneaza originalul functionarului public, pe baza de semnatura. Autoritatile si institutiile publice au obligatia de a comunica Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, in termen de 10 zile lucratoare, orice modificare intervenita in situatia functionarilor publici. Persoanele care au acces la datele cuprinse in evidenta nationala a functiilor publice si a functionarilor publici, precum si la dosarul profesional al functionarului public au obligatia de a pastra confidentialitatea datelor cu caracter personal, in conditiile legii.

La solicitarea functionarului public, autoritatea sau institutia publica este obligata sa elibereze un document care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, vechimea in munca, in specialitate si in functia publica.

Drepturile si obligatiile functionarilor publici.

5.1. Drepturile functionarilor publici. Drepturile functionarilor publici au fost clasificate de doctrina in drepturi care privesc situatia personala a functionarului public (salarizare, concediu, protectie sociala) si in drepturi specifice functiei publice detinute, indiferent de titular[12].

(1) Dreptul la opinie al functionarilor publici este garantat.

Dreptul la opinie comporta doua aspecte: aderarea la opinii, respectiv dreptul de a exprima o opinie[13].

In ceea ce priveste libertatea de a avea o opinie, principiu universal aplicabil, semnificatia sa in cazul functionarului public vizeaza anumite aspecte specifice: opiniile candidatului la functia publica nu pot justifica un refuz de acces la aceasta; opiniile functionarului public nu pot atrage lezarea drepturilor sale pe acest motiv[14].

In fine, exprimarea opiniilor, intemeiata si pe art.30 alin.1 din Constitutie, reprezinta "o manifestare exterioara si concreta a atitudinilor si conduitei functionarului public".

In doctrina[15] se face distinctie intre exprimarea opiniilor in timpul serviciului, care este interzisa din ratiuni ce tin de obligatia de neutralitate a functionarului public, intemeiata pe doua principii: subordonarea ierarhica si buna functionare a serviciului public, si exprimarea opiniilor in afara serviciului, care este libera.

Daca in ceea ce priveste interdictia exprimarii opiniilor personale fata de utilizatorii serviciului public suntem de acord cu opinia doctrinara, nu acelasi lucru putem spune despre interdictia de a exprima opinii proprii in cadrul raporturilor de serviciu. Este evident ca fuctionarul public nu-si poate exprima opiniile referitoare la probleme din afara sferei activitatii desfasurate in cadrul raportuilor de serviciu, insa el poate sa-si exprime opiniile referitoare la atributiile de serviciu, in sensul oferirii unor solutii alternative superiorilor sai, la cerere sau din proprie initiativa. Daca nu am judeca astfel, ce semnificatie ar avea prevederea din art. 44 alin.3 din Statut, conform careia functionarul public poate refuza, motivat, executarea unui ordin ilegal al superiorului ierarhic, si sa solicite reiterarea ordinului in scris? Nu este aceasta o situatie in care functionarul public isi exercita dreptul la opinie personala? Sau, mai mult, cum ar putea fi sustinuta ideea ca functionarilor publici le este interzis dreptul de a participa cu opinii personale la dimensionarea corecta a activitatii din institutia publica unde activeaza? De altfel, Codul de conduita al functionarului public vine sa confirme aceasta sustinere, stipuland ca, in indeplinirea atributiilor de serviciu, functionarii publici au obligatia de a respecta demnitatea functiei publice detinute, coreland libertatea dialogului cu promovarea intereselor autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea; de asemenea, se mai prevede ca functionarii publici au obligatia de a respecta libertatea opiniilor si de a nu se lasa influentati de considerente personale sau de popularitate, iar in exprimarea opiniilor, functionarii publici trebuie sa aiba o atitudine concilianta si sa evite generarea conflictelor datorate schimbului de pareri.

In concluzie, consideram ca trebuie facuta distinctie si intre opiniile exprimate, deoarece opiniile personale referitoare la sarcinile de serviciu sunt admise in cadrul exercitarii acestor sarcini, insa nu sunt admise opiniile ce vizeaza aspecte exterioare competentei autoritatii publice respective.

Pe de alta parte, in relatia cu utilizatorii serviciului public sau cu publicul in general, nu sunt admise opiniile care ar putea aduce prejudicii institutiei publice (art.din Codul de conduita al functionarilor publici[16]), indiferent de situatia in care functionarul public actioneaza in calitatea sa oficiala (participarea la o emisiune televizata in calitate de functionar public, spre exemplu, cand se considera ca el este tot in exercitarea atributiilor de serviciu), sau de situatia in care fuctionarul public "dezbraca" haina puterii publice si se comporta ca simplu cetatean.

Pot fi considerate ca astfel de actiuni, spre exemplu, fapta unui functionar public de a distribui, chiar in calitate de simplu cetatean, manifeste ce critica activitatea autoritatii publice in cadrul careia activeaza, sau refuzul de a participa la o manifestare oficiala pe considerente politice.

Nu sunt insa interzise opiniile prin care se critica activitatea generala a guvernantilor[17] sau legislatia dintr-un anumit domeniu. De asemenea, membrii sindicatelor ar trebui sa aiba o mai mare libertate de exprimare decat functionarii publici ce nu fac parte din sindicat .

(2) Este interzisa orice discriminare intre functionarii publici pe criterii politice, de apartenenta sindicala, convingeri religioase, etnice, de sex, orientare sexuala, stare materiala, origine sociala sau de orice alta asemenea natura.

Functionarul public are dreptul de a fi informat cu privire la deciziile care se iau in aplicarea statutului si care il vizeaza in mod direct.

Dreptul de asociere sindicala este garantat functionarilor publici. Acestia pot, in mod liber, sa infiinteze organizatii sindicale, sa adere la ele si sa exercite orice mandat in cadrul acestora. In situatia in care inaltii functionari publici sau functionarii publici de conducere sunt alesi in organele de conducere ale organizatiilor sindicale, acestia au obligatia ca in termen de 15 zile de la alegerea in organele de conducere ale organizatiilor sindicale sa opteze pentru una dintre cele doua functii. In cazul in care functionarul public opteaza pentru desfasurarea activitatii in functia de conducere in organizatiile sindicale, raporturile de serviciu ale acestuia se suspenda pe o perioada egala cu cea a mandatului in functia de conducere din organizatia sindicala.

De asemenea functionarii publici se pot asocia in organizatii profesionale sau in alte organizatii avand ca scop protejarea intereselor profesionale.

Functionarilor publici le este recunoscut dreptul la greva, in conditiile legii. Functionarii publici care se afla in greva nu beneficiaza de salariu si alte drepturi salariale pe durata grevei.

Pentru activitatea desfasurata, functionarii publici au dreptul la un salariu compus din: a) salariul de baza; b) sporul pentru vechime in munca; c) suplimentul postului; d) suplimentul corespunzator treptei de salarizare (art. 29)[19].

Functionarii publici beneficiaza de prime si alte drepturi salariale, in conditiile legii.

Salarizarea functionarilor publici se face in conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru functionarii publici.

Functionarii publici care, potrivit legii, sunt obligati sa poarte uniforma in timpul serviciului o primesc gratuit.

(8 Durata normala a timpului de lucru pentru functionarii publici este, de regula, de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana.

Pentru orele lucrate din dispozitia conducatorului autoritatii sau institutiei publice peste durata normala a timpului de lucru sau in zilele de sarbatori legale ori declarate zile nelucratoare functionarii publici de executie au dreptul la recuperare sau la plata majorata cu un spor de 100% din salariul de baza. Numarul orelor platite cu sporul de 100% nu poate depasi 360 intr-un an.

Functionarii publici pot fi alesi sau numiti intr-o functie de demnitate publica, in conditiile legii. Inaltii functionari publici si functionarii publici de conducere pot fi numiti in functii de demnitate publica numai dupa incetarea, in conditiile legii, a raporturilor de serviciu. Inaltii functionari publici si functionarii publici de conducere pot candida pentru functii de demnitate publica numai dupa incetarea, in conditiile legii, a raporturilor de serviciu.

(11) Functionarii publici au dreptul, in conditiile legii, la concediu de odihna, la concedii medicale si la alte concedii. Functionarul public are dreptul, pe langa indemnizatia de concediu, la o prima egala cu salariul de baza din luna anterioara plecarii in concediu, care se impoziteaza separat[20]. In perioada concediilor de boala, a concediilor de maternitate si a celor pentru cresterea si ingrijirea copiilor, raporturile de serviciu nu pot inceta si nu pot fi modificate decat din initiativa functionarului public in cauza.

Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa asigure functionarilor publici conditii normale de munca si igiena, de natura sa le ocroteasca sanatatea si integritatea fizica si psihica.

Functionarii publici beneficiaza de asistenta medicala, proteze si medicamente, in conditiile legii.

Functionarii publici beneficiaza de pensii, precum si de celelalte drepturi de asigurari sociale de stat, potrivit legii.

In caz de deces al functionarului public, membrii familiei, care au, potrivit legii, dreptul la pensie de urmas, primesc pe o perioada de 3 luni echivalentul salariului de baza din ultima luna de activitate a functionarului public decedat.

In cazul in care decizia pentru pensia de urmas nu a fost emisa din vina autoritatii sau a institutiei publice in termen de 3 luni de la data decesului, aceasta va achita in continuare drepturile prevazute mai sus pana la emiterea deciziei pentru pensia de urmas.

Functionarii publici beneficiaza in exercitarea atributiilor lor de protectia legii. Autoritatea sau institutia publica este obligata sa asigure protectia functionarului public impotriva amenintarilor, violentelor, faptelor de ultraj carora le-ar putea fi victima in exercitarea functiei publice sau in legatura cu aceasta. Pentru garantarea acestui drept, autoritatea sau institutia publica va solicita sprijinul organelor abilitate, potrivit legii. Masurile speciale de protectie pentru functionarii publici cu atributii de control si inspectie, executare silita a creantelor bugetare, precum si pentru alte categorii de functionari publici care desfasoara activitati cu grad ridicat de risc profesional se stabilesc prin acte normative, la propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici sau de catre autoritati si institutii publice, cu avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

Autoritatea sau institutia publica este obligata sa il despagubeasca pe functionarul public in situatia in care acesta a suferit, din culpa autoritatii sau a institutiei publice, un prejudiciu material in timpul indeplinirii atributiilor de serviciu.

5.2. Obligatiile functionarilor publici.

Functionarii publici au obligatia sa isi indeplineasca cu profesionalism, impartialitate si in conformitate cu legea, indatoririle de serviciu si sa se abtina de la orice fapta care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului functionarilor publici.

Profesionalismul se manifesta pe multiple planuri: in relatiile de serviciu, cu colegii de compartiment si din institutie, fata de subordonati sau superiorii ierarhici, dar si in exteriorul acesteia, cu persoanele fizice sau juridice cu care autoritatea vine in contact, si include respectul de sine conform pozitiei si prestigiului functiei ocupate si a asteptarilor celorlalti in acest sens[21].

Functionarii publici de conducere sunt obligati sa sprijine propunerile si initiativele motivate ale personalului din subordine, in vederea imbunatatirii activitatii autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea, precum si a calitatii serviciilor publice oferite cetatenilor.

Functionarii publici au indatorirea de a respecta normele de conduita profesionala si civica prevazute de lege. Este vorba, in primul rand, de Codul de conduita al functionarilor publici, adoptat prin Legea nr.7/2004, prezentat la sfarsitul acestui capitol.

Functionarilor publici le este interzis sa ocupe functii de conducere in structurile sau organele de conducere, alese sau numite, ale partidelor politice, definite conform statutului acestora, ale organizatiilor carora le este aplicabil acelasi regim juridic ca si partidelor politice sau ale fundatiilor ori asociatiilor care functioneaza pe langa partidele politice.

Inaltilor functionari publici le este interzis sa faca parte din partide politice, organizatii carora le este aplicabil acelasi regim juridic ca si partidelor politice sau din fundatiile ori asociatiile care functioneaza pe langa partidele politice.

(6) Functionarii publici au obligatia ca, in exercitatea atributiilor ce le revin, sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea publica a convingerilor si preferintelor lor politice, sa nu favorizeze vreun partid politic sau vreo organizatie careia ii este aplicabil acelasi regim juridic ca si partidelor politice.

Consideram ca aceasta dispozitie legala este insuficienta pentru asigurarea unei depolitizari reale a administratiei publice romanesti. Credem, de aceea, cu convingere, ca numai interzicerea expresa a apartenentei politice pentru toti functionarii publici sau cel putin pentru cei de conducere si a inaltilor functionari publici ar putea duce la anumite rezultate din acest punct de vedere. Practica administrativa demonstreaza din pacate o prezenta activa la nivel de decizie a factorului politic, a functionarilor promovati pe criterii politice, fara cunostinte temeinice de administratie publica, ceea ce duce si la un sentiment de frustrare in randul functionarilor publici de cariera, bine pregatiti, carora li se refuza accesul la functii de conducere pe baza competentei si a performantei profesionale.

Pentru unele categorii de functionari publici, unii de conducere, altii apartinand categoriei inaltilor functionari publici, se prevede interdictia de a face parte din partide politice, nu numai din organele de conducere ale acestora; este vorba de secretarul orasului, municipiului, comunei sau de secretarul general al judetului, precum si de secretarul general al prefecturii.

Pe de alta parte, prevederea potrivit careia anumiti inalti functionari publici nu pot face parte dintr-un partid politic (prefectul, subprefectul) este lipsita de continut datorita modului in care s-a realizat atestarea pe post a acestora.

(5) Functionarii publici raspund, potrivit legii, de indeplinirea atributiilor ce le revin in functia publica pe care o detin, precum si a atributiilor ce le sunt delegate.

Functionarul public este obligat sa se conformeze dispozitiilor primite de la superiorii ierarhici. Functionarul public are dreptul sa refuze, in scris si motivat, indeplinirea dispozitiilor primite de la superiorul ierarhic, daca le considera ilegale. Daca cel care a emis dispozitia o formuleaza in scris, functionarul public este obligat sa o execute, cu exceptia cazului in care aceasta este vadit ilegala. Functionarul public are indatorirea sa aduca la cunostinta superiorului ierarhic al persoanei care a emis dispozitia, astfel de situatii. Bineinteles ca aceasta dispozitie se va aplica doar atunci cand exista un astfel de superior ierarhic indirect.

In situatia unor ordine ierarhice contradictorii, se va executa cel cu forta juridica mai mare, iar daca ordinele au forta juridica egala, pe cel mai recent[22].

Referitor la aceasta obligatie a functionarului public, observam ca executarea unei dispozitii vadit ilegale (spre exemplu, a unei dispozitii a primarului de adoptare a bugetului local, sau a dispozitiei de a efectua plati salariale neprevazute de lege) atrage si raspunderea functioarului executant, alaturi de ce a superiorului care a emis dispozitia.

In acest sens, trebuie remarcata si dispozita art.13 din Legea nr.29/1990, conform careia functionarul public actionat in justitie poate chema in garantie pe superiorul ierarhic de la care a primit ordinul sa semneze actul a carui legalitate este supusa judecatii, dispozitie care se coreleaza cu reglementarea din statut.

Functionarii publici au obligatia sa pastreze secretul de stat, secretul de serviciu, precum si confidentialitatea in legatura cu faptele, informatiile sau documentele de care iau cunostinta in exercitarea functiei publice, in conditiile legii, cu exceptia informatiilor de interes public.

Obligatia se refera la doua aspecte distincte: secretul profesional, respectiv discretia profesionala[23].

Secretul profesional poate fi secret de stat sau secret de serviciu. Codul de conduita al functionarilor publici vine sa precizeze, la randul lui, faptul ca functionarilor publici le este interzis sa dezvaluie informatii care nu au caracter public, in alte conditii decat cele prevazute de lege.

Obligatia de discretie profesionala presupune interdictia de a divulga fapte, documente sau infomatii cunoscute in exercitiul functiei, evident fara a include cazul in care se solicita informatii de interes public. Mai mult, Codul de etica al functionarilor publici prevede in mod expres ca prevederile sale nu pot fi interpretate ca o derogare de la obligatia legala a functionarilor publici de a furniza informatii de interes public celor interesati, in conditiile legii.

Functionarilor publici le este interzis sa solicite sau sa accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru altii, in considerarea functiei lor publice, daruri sau alte avantaje.

La numirea intr-o functie publica, precum si la incetarea raportului de serviciu, functionarii publici sunt obligati sa prezinte, in conditiile legii, conducatorului autoritatii sau institutiei publice, declaratia de avere. Declaratia de avere se actualizeaza anual, potrivit legii.

Functionarii publici au obligatia de a rezolva, in termenele stabilite de catre superiorii ierarhici, lucrarile repartizate. Functionarilor publici le este interzis sa primeasca direct cereri a caror rezolvare intra in competenta lor sau sa discute direct cu petentii, cu exceptia celor carora le sunt stabilite asemenea atributii, precum si sa intervina pentru solutionarea acestor cereri.

Functionarii publici au obligatia sa respecte intocmai regimul juridic al conflictului de interese si al incompatibilitatilor, stabilite potrivit legii.

5.3. Perfectionarea profesionala a functionarilor publici.

Functionarii publici au dreptul si obligatia de a-si imbunatati in mod continuu abilitatile si pregatirea profesionala.

Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa prevada in bugetul anual propriu sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor de perfectionare profesionala a functionarilor publici organizata la initiativa ori in interesul autoritatii sau institutiei publice. Pe perioada in care functonarii publici urmeaza forme de perfectionare profesionala, beneficiaza de drepturile salariale cuvenite, in situatia in care acestea sunt: a) organizate la initiativa ori in interesul autoritatii sau institutiei publice; b) urmate la initiativa functionarului public, cu acordul conducatorului autoritatii sau institutiei publice.

Functionarii publici care urmeaza forme de perfectionare profesionala, a caror durata este mai mare de 90 de zile intr-un an calendaristic, organizate in tara sau in strainatate, finantate din bugetul de stat sau bugetul local, sunt obligati sa se angajeze in scris ca vor lucra in administratia publica intre 2 si 5 ani de la terminarea programelor, proportional cu numarul zilelor de perfectionare profesionala, daca pentru programul respectiv nu este prevazuta o alta perioada. Functionarii publici care au urmat forme de perfectionare profesionala, in aceste conditii, ale caror raporturi de serviciu inceteaza inainte de implinirea termenului prevazut: a) prin acordul partilor, b) prin destituire din functia publica; c) prin demisie; d) condamnare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva pentru o fapta prevazuta la art. 50 lit. h) sau prin care s-a dispus aplicarea unei sanctiuni privative de libertate; e) ca urmare a interzicerii exercitarii profesiei sau functiei, ca masura de siguranta ori ca pedeapsa complementara; f) pentru incompetenta profesionala, in cazul obtinerii calificativului nesatisfacator la evaluarea performantelor profesionale individuale, sunt obligati sa restituie contravaloarea cheltuielilor efectuate pentru perfectionare, precum si, dupa caz, drepturile salariale primite pe perioada perfectionarii, calculate in conditiile legii proportional cu perioada ramasa pana la implinirea termenului. Aceste prevederi nu se aplica in cazul in care functionarul public nu mai detine functia publica din motive neimputabile acestuia.

In cazul in care persoanele care au urmat o forma de perfectionare, dar nu au absolvit-o din vina lor, sunt obligate sa restituie institutiei sau autoritatii publice contravaloarea cheltuielilor efectuate pentru perfectionare, precum si drepturile salariale primite in perioada perfectionarii, calculate in conditiile legii, daca acestea au fost suportate de autoritatea sau institutia publica.

Nu constituie forme de perfectionare profesionala si nu pot fi finantate din bugetul de stat sau din bugetul local studiile universitare sau studiile de doctorat (49^3)[24].

Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa comunice anual Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, in conditiile legii, planul de perfectionare profesionala a functionarilor publici, precum si fondurile prevazute in bugetul anual propriu pentru acoperirea cheltuielilor de perfectionare profesionala a functionarilor publici, organizate la initiativa ori in interesul autoritatii sau institutiei publice.

Cariera functionarilor publici.

6.1. Recrutarea functionarilor publici. Poate ocupa o functie publica persoana care indeplineste urmatoarele conditii: a) are cetatenia romana[25] si domiciliul in Romania; b) cunoaste limba romana, scris si vorbit; c) are varsta de minimum 18 ani impliniti; d) are capacitate deplina de exercitiu; e) are o stare de sanatate corespunzatoare functiei publice pentru care candideaza, atestata pe baza de examen medical de specialitate; f) indeplineste conditiile de studii prevazute de lege pentru functia publica; g) indeplineste conditiile specifice pentru ocuparea functiei publice; h) nu a fost condamnata pentru savarsirea unei infractiuni contra umanitatii, contra statului sau contra autoritatii, de serviciu sau in legatura cu serviciul, care impiedica infaptuirea justitiei, de fals ori a unor fapte de coruptie sau a unei infractiuni savarsite cu intentie, care ar face-o incompatibila cu exercitarea functiei publice, cu exceptia situatiei in care a intervenit reabilitarea; i) nu a fost destituita dintr-o functie publica sau nu i-a incetat contractul individual de munca pentru motive disciplinare in ultimii 7 ani; j) nu a desfasurat activitate de politie politica, astfel cum este definita prin lege.

Ocuparea functiilor publice se face prin: a) promovare; b) transfer; c) redistribuire; d) recrutare; e) alte modalitati prevazute expres de Statut.

Recrutarea in vederea intrarii in corpul functionarilor publici se face prin concurs, in limita functiilor publice vacante rezervate in acest scop prin planul de ocupare a functiilor publice. Conditiile de participare si procedura de organizare a concursului se stabilesc potrivit legii.

Concursul are la baza principiile competitiei deschise, transparentei, meritelor profesionale si competentei, precum si cel al egalitatii accesului la functiile publice pentru fiecare cetatean care indeplineste conditiile legale. Anuntul privind concursul se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, si intr-un cotidian de larga circulatie, cu cel putin 30 de zile inainte de data desfasurarii concursului. In mod exceptional, termenul de 30 de zile poate fi redus, in conditiile legii, pentru concursul organizat in vederea ocuparii functiilor publice de executie temporar vacante.

Conditiile minime de vechime in specialitatea studiilor necesare participarii la concursul de recrutare organizat pentru ocuparea functiilor publice de executie se stabilesc astfel:

a) un an in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei publice, pentru ocuparea functiilor publice de executie de grad profesional asistent din clasa I, 8 luni pentru ocuparea functiilor publice de executie de grad profesional asistent din clasa a II-a sau 6 luni pentru ocuparea functiilor publice de executie de grad profesional asistent din clasa a III-a;

b) 5 ani in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei publice, pentru ocuparea functiilor publice de executie de grad profesional principal;

c) 9 ani in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei publice, pentru ocuparea functiilor publice de executie de grad profesional superior.

Conditiile minime de vechime in specialitatea studiilor necesare participarii la concursul de recrutare organizat pentru ocuparea functiilor publice de conducere se stabilesc astfel:

a) 2 ani in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei publice, pentru ocuparea functiilor publice de conducere de: sef birou, sef serviciu si secretar al comunei, precum si a functiilor publice specifice asimilate acestora;

b) 5 ani in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei publice, pentru ocuparea functiilor publice de conducere, altele decat cele prevazute la lit. a).

Pentru participarea la concursul de recrutare organizat pentru ocuparea functiilor publice de conducere, candidatii trebuie sa fi absolvit studii de masterat sau postuniversitare in domeniul administratiei publice, management ori in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei publice (art. . 51^1)[26]. Legea de modificare din 2006 instituie o perioada de tranzitie in aplicarea conditiei privind studiile de masterat sau postuniversitare in domeniul administratiei publice, management ori in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei publice. Astfel, aceasta conditie nu se aplica pe o perioada de 4 ani de la data intrarii in vigoare a Legii 215/2006 la recrutarea functionarilor publici de conducere, in cazul exercitarii cu caracter temporar a unei functii publice de conducere, precum si pentru functionarii publici care ocupa o functie publica de conducere.

Concursul de recrutare pentru functiile publice vacante din autoritatile si institutiile publice centrale este organizat, in conditiile legii, astfel:

a) de catre comisia permanenta, independenta, formata din 7 membri, numiti prin decizie a primului-ministru pentru inaltii functionari publici, secretariatul tehnic al comisiei fiind asigurat de Agentia Nationala a Functionarilor Publici;

b) de catre Agentia Nationala a Functionarilor Publici, pentru ocuparea functiilor publice de conducere generale si specifice;

c) de catre autoritati si institutii publice, cu avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, pentru ocuparea functiilor publice de executie generale si specifice.

Concursul de recrutare pentru functiile publice vacante din autoritatile si institutiile publice din administratia publica locala este organizat, in conditiile legii, astfel:

a) de catre Agentia Nationala a Functionarilor Publici, pentru functiile publice de conducere din urmatoarele domenii: protectia copilului, evidenta informatizata a persoanei, audit public intern, financiar-contabilitate, urbanism si arhitectura, resurse umane, integrare europeana, pentru secretarii unitatilor administrativ-teritoriale, precum si pentru functiile publice de executie din domeniul auditului public intern;

b) de catre autoritati si institutii publice, pentru ocuparea functiilor publice vacante, altele decat cele     prevazute la punctul a). In aceasta situatie, autoritatile si institutiile publice din administratia publica locala au obligatia de a informa Agentia Nationala a Functionarilor Publici inainte cu 10 zile de demararea procedurii de organizare si desfasurare a concursurilor. Daca Agentia Nationala a Functionarilor Publici constata ca nu sunt indeplinite conditiile legale privind organizarea si desfasurarea concursurilor dispune amanarea sau suspendarea organizarii si desfasurarii concursului.

Agentia Nationala a Functionarilor Publici poate delega autoritatilor sau institutiilor publice, in conditiile legii, competenta de a organiza concursuri de recrutare pentru ocuparea functiilor publice de conducere generale si specifice.

Concursul pentru admiterea la programele organizate in conditiile legii pentru obtinerea statutului de manager public se organizeaza si se gestioneaza de institutiile abilitate potrivit legii sa organizeze astfel de programe, cu avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici (art.51^3).

6.2. Perioada de stagiu.

Perioada de stagiu are ca obiect verificarea aptitudinilor profesionale in indeplinirea atributiilor si responsabilitatilor unei functii publice, formarea practica a functionarilor publici debutanti, precum si cunoasterea de catre acestia a specificului administratiei publice si a exigentelor acesteia.

Durata perioadei de stagiu este de 12 luni pentru functionarii publici de executie din clasa I, 8 luni pentru cei din clasa a II-a si 6 luni pentru cei din clasa a III-a.

La terminarea perioadei de stagiu, pe baza rezultatului evaluarii realizate, functionarul public debutant va fi: a) numit functionar public de executie definitiv in clasa corespunzatoare studiilor absolvite, in functiile publice prevazute la art. 13, in gradul profesional asistent; b) eliberat din functia publica, in cazul in care a obtinut la evaluarea activitatii calificativul 'necorespunzator'.

In cazul eliberarii din functia publica perioada de stagiu nu constituie vechime necesara pentru ocuparea unei functii publice.

6.3. Numirea functionarilor publici.

Numirea in functiile publice de conducere pentru care concursul se organizeaza de catre Agentia Nationala a Functionarilor Publici se face prin actul administrativ emis de conducatorii autoritatilor sau institutiilor publice din administratia publica centrala si locala, la propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

Numirea in functiile publice pentru care se organizeaza concurs de catre autoritati si institutii publice, (pentru functiile publice vacante din autoritatile si institutiile publice centrale cu avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici) se face prin actul administrativ emis de conducatorii autoritatilor si institutiilor publice din administratia publica centrala si locala.

Actul administrativ de numire are forma scrisa si trebuie sa contina temeiul legal al numirii, numele functionarului public, denumirea functiei publice, data de la care urmeaza sa exercite functia publica, drepturile salariale, precum si locul de desfasurare a activitatii. Fisa postului aferenta functiei publice se anexeaza la actul administrativ de numire, iar o copie a acesteia se inmaneaza functionarului public.

La intrarea in corpul functionarilor publici, functionarul public depune juramantul de credinta[27] in termen de trei zile de la emiterea actului de numire in functia publica definitiva.

Depunerea juramantului se consemneaza in scris. Refuzul depunerii juramantului se consemneaza in scris si atrage revocarea actului administrativ de numire in functia publica. Obligatia de organizare a depunerii juramantului apartine persoanei care are competenta legala de numire.

6.4. Promovarea functionarilor publici si evaluarea performantelor profesionale.

In cariera, functionarul public poate promova in functia publica si poate avansa in treptele de salarizare[28], in conditiile legii. Promovarea in clasa, promovarea in grade profesionale si avansarea in trepte de salarizare nu sunt conditionate de existenta unui post vacant.

Promovarea este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei functii publice superioare. Promovarea in gradul profesional imediat superior celui detinut de functionarul public se face prin concurs sau examen, organizat anual, prin transformarea postului ocupat de functionarul public ca urmare a promovarii concursului sau examenului. Fisa postului functionarului public care a promovat in functia publica se completeaza cu noi atributii si responsabilitati (art. 56)[29]

Examenul de promovare in gradul profesional se organizeaza de autoritatea sau institutia publica, cu avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, in limita functiilor publice rezervate promovarii, cu incadrarea in fondurile bugetare alocate.

Pentru a participa la examenul de promovare in gradul profesional imediat superior celui detinut, functionarul public trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii: a) sa aiba cel putin 4 ani vechime in gradul profesional al functiei publice din care promoveaza; b) sa aiba cel putin 2 ani vechime in treapta de salarizare din care avanseaza; c) sa fi obtinut cel putin calificativul bine la evaluarea performantelor individuale in ultimii 2 ani; d) sa nu aiba in cazierul administrativ o sanctiune disciplinara neradiata in conditiile Statutului.

Functionarii publici care nu indeplinesc conditiile de vechime prevazute pentru promovarea in gradul profesional imediat superior celui detinut pot participa la concursul organizat, in conditiile legii, in vederea promovarii rapide in functia publica (art 57) [30]

Pentru a participa la concursul de promovare intr-o functie publica de conducere, functionarii publici trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:

a) sa fie absolventi de masterat sau de studii postuniversitare in domeniul administratiei publice, management sau in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei publice;

b) sa fie numiti intr-o functie publica din clasa I;

c) sa indeplineasca cerintele specifice prevazute in fisa postului;

d) sa indeplineasca conditiile minime de vechime in specialitatea studiilor necesare participarii la concurs, si anume 2 ani pentru ocuparea functiilor publice de conducere de sef birou, sef serviciu si secretar al comunei, precum si a functiilor publice specifice asimilate acestora, respectiv 5 ani pentru alte functii publice de conducere; e) sa nu aiba in cazierul administrativ o sanctiune disciplinara neradiata in conditiile Statutului.

Avansarea in trepte de salarizare se face in conditiile legii privind sistemul unitar de salarizare a functionarilor publici (art. 58^1)[31]

In urma dobandirii unei diplome de studii de nivel superior in specialitatea in care isi desfasoara activitatea, functionarii publici de executie au dreptul de a participa la examenul organizat pentru ocuparea unei functii publice intr-o clasa superioara celei in care sunt incadrati. Promovarea in aceste conditii se face prin transformarea postului ocupat de functionarul public ca urmare a promovarii examenului (art.59)

Evaluarea performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici se face anual. In urma evaluarii performantelor profesionale individuale, functionarului public i se acorda unul dintre urmatoarele calificative: foarte bine, bine, satisfacator, nesatisfacator.

Calificativele obtinute la evaluarea profesionala sunt avute in vedere la: a) avansarea in treptele de salarizare; b) promovarea intr-o functie publica superioara; c) eliberarea din functia publica.

In cadrul procesului de evaluare a performantelor profesionale ale functionarilor publici se stabilesc cerintele de formare profesionala a functionarilor publici. Metodologia de evaluare a performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, dupa consultarea organizatiilor sindicale ale functionarilor publici, reprezentative la nivel national.

Sistemul de promovare rapida in functia publica.

Pot beneficia de sistemul de promovare rapida in functia publica: a) persoanele care au absolvit programe organizate, in conditiile legii, pentru obtinerea statutului de manager public; b) functionarii publici care au promovat concursul desi nu indeplinesc conditiile de vechime prevazute pentru promovarea in gradul profesional imediat superior)[32]. Pot participa la concurs functionarii publici care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a) au cel putin 1 an vechime in gradul profesional al functiei publice din care promoveaza; b) au obtinut calificativul foarte bine la evaluarea performantelor profesionale individuale din ultimul an; c) nu au in cazierul administrativ o sanctiune disciplinara neradiata in conditiile prezentei legi; d) au urmat cel putin o forma de perfectionare profesionala in ultimul an.

Concursul pentru promovarea rapida se organizeaza anual, de catre Agentia Nationala a Functionarilor Publici, in limita numarului de functii publice rezervate promovarii rapide. (art.60^1).

Perioada in care o persoana a urmat programe organizate, in conditiile legii, pentru obtinerea statutului de manager public este asimilata perioadei de stagiu. In cazul nepromovarii acestor programe, perioada de stagiu nu constituie vechime in specialitatea studiilor necesare ocuparii functiilor publice si nici vechime in functia publica (art. 60^2)

6.6. Acorduri colective. Comisii paritare.

Autoritatile si institutiile publice pot incheia anual, in conditiile legii, acorduri cu sindicatele reprezentative ale functionarilor publici sau cu reprezentantii functionarilor publici, care sa cuprinda numai masuri referitoare la: a) constituirea si folosirea fondurilor destinate imbunatatirii conditiilor la locul de munca; b) sanatatea si securitatea in munca; c) programul zilnic de lucru; d) perfectionarea profesionala; e) alte masuri decat cele prevazute de lege, referitoare la protectia celor alesi in organele de conducere ale organizatiilor sindicale.

In cazul in care sindicatul nu este reprezentativ sau functionarii publici nu sunt organizati in sindicat, acordul se incheie cu reprezentantii functionarilor publici din respectiva autoritate sau institutie publica, desemnati in conditiile legii.

Autoritatea sau institutia publica va furniza sindicatelor reprezentative sau reprezentantilor functionarilor publici informatiile necesare pentru incheierea acordurilor privind raporturile de serviciu, in conditiile legii.

In cadrul autoritatilor si institutiilor publice se constituie comisii paritare. In alcatuirea comisiei paritare intra un numar egal de reprezentanti desemnati de conducatorul autoritatii sau institutiei publice si de sindicatul reprezentativ al functionarilor publici. In cazul in care sindicatul nu este reprezentativ sau functionarii publici nu sunt organizati in sindicat, reprezentantii lor vor fi desemnati prin votul majoritatii functionarilor publici din respectiva autoritate sau institutie publica.

Modul de constituire, organizare si functionare a comisiilor paritare, precum si componenta, atributiile si procedura de lucru ale acestora se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

Comisiile paritare sunt consultate in urmatoarele situatii: a) la stabilirea masurilor de imbunatatire a activitatii autoritatilor si institutiilor publice pentru care sunt constituite; b) la stabilirea oricaror masuri privind pregatirea profesionala a functionarilor publici, daca costurile acestora sunt suportate din fonduri bugetare; c) la stabilirea programului de lucru de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice; d) alte situatii prevazute de lege.

In exercitarea atributiilor, comisiile paritare emit avize consultative.

Comisiile paritare urmaresc permanent realizarea acordurilor stabilite intre sindicatele reprezentative sau reprezentantii functionarilor publici cu autoritatile sau institutiile publice. Trimestrial, comisia paritara intocmeste rapoarte cu privire la respectarea prevederilor acordurilor incheiate in conditiile legii, pe care le comunica conducerii autoritatii sau institutiei publice, precum si conducerii sindicatelor reprezentative ale functionarilor publici.

7. Sanctiunile disciplinare si raspunderea functionarilor publici

7.1. Tipuri de raspundere. Incalcarea de catre functionarii publici, cu vinovatie, a indatoririlor de serviciu atrage raspunderea disciplinara, contraventionala, civila sau penala, dupa caz[33].

Orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim se poate adresa instantei judecatoresti, in conditiile legii, impotriva autoritatii sau institutiei publice care a emis actul sau care a refuzat sa rezolve cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim. In cazul in care actiunea se admite si se constata vinovatia functionarului public, persoana respectiva va fi obligata la plata daunelor, solidar cu autoritatea sau institutia publica.

Raspunderea juridica a functionarului public nu se poate angaja daca acesta a respectat prevederile legale si procedurile administrative aplicabile autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea.

7.2. Raspunderea disciplinara. Incalcarea cu vinovatie de catre functionarii publici a indatoririlor corespunzatoare functiei publice pe care o detin si a normelor de conduita profesionala si civica prevazute de lege constituie abatere disciplinara si atrage raspunderea disciplinara a acestora.

Constituie abateri disciplinare urmatoarele fapte: a) intarzierea sistematica in efectuarea lucrarilor; b) neglijenta repetata in rezolvarea lucrarilor; c) absente nemotivate de la serviciu; d) nerespectarea in mod repetat a programului de lucru; e) interventiile sau staruintele pentru solutionarea unor cereri in afara cadrului legal; f) nerespectarea secretului profesional sau a confidentialitatii lucrarilor cu acest caracter; g) manifestari care aduc atingere prestigiului autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea; h) desfasurarea in timpul programului de lucru a unor activitati cu caracter politic; i) refuzul de a indeplini atributiile de serviciu; j) incalcarea prevederilor legale referitoare la indatoriri, incompatibilitati, conflicte de interese si interdictii stabilite prin lege pentru functionarii publici; k) alte fapte prevazute ca abateri disciplinare in actele normative din domeniul functiei publice si functionarilor publici.

Sanctiunile disciplinare sunt: a) mustrare scrisa; b) diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioada de pana la 3 luni; c) suspendarea dreptului de avansare in gradele de salarizare sau, dupa caz, de promovare in functia publica pe o perioada de la 1 la 3 ani; d) retrogradarea in treptele de salarizare sau retrogradarea in functia publica pe o perioada de pana la un an; e) destituirea din functia publica.

La individualizarea sanctiunii disciplinare se va tine seama de cauzele si gravitatea abaterii disciplinare, imprejurarile in care aceasta a fost savarsita, gradul de vinovatie si consecintele abaterii, comportarea generala in timpul serviciului a functionarului public, precum si de existenta in antecedentele acestuia a altor sanctiuni disciplinare care nu au fost radiate in conditiile Statutului.

Sanctiunile disciplinare se aplica in termen de cel mult 1 an de la data sesizarii comisiei de disciplina cu privire la savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 2 ani de la data savarsirii abaterii disciplinare.

In cazul in care fapta functionarului public a fost sesizata ca abatere disciplinara si ca infractiune, procedura angajarii raspunderii disciplinare se suspenda pana la dispunerea neinceperii urmaririi penale, scoaterii de sub urmarire penala ori incetarii urmaririi penale sau pana la data la care instanta judecatoreasca dispune achitarea sau incetarea procesului penal.

Pe perioada cercetarii administrative, in situatia in care functionarul public care a savarsit o abatere disciplinara poate influenta cercetarea administrativa, conducatorul autoritatii sau institutiei publice are obligatia de a interzice accesul acestuia la documentele care pot influenta cercetarea sau, dupa caz, de a dispune mutarea temporara a functionarului public in cadrul altui compartiment sau altei structuri a autoritatii ori institutiei publice.

Mustrarea scrisa se poate aplica direct de catre persoana care are competenta legala de numire in functia publica. Celelalte sanctiuni disciplinare se aplica de catre persoana care are competenta legala de numire in functia publica, la propunerea comisiei de disciplina.

Sanctiunile disciplinare nu pot fi aplicate decat dupa cercetarea prealabila a faptei savarsite si dupa audierea functionarului public. Audierea functionarului public trebuie consemnata in scris, sub sanctiunea nulitatii. Refuzul functionarului public de a se prezenta la audieri sau de a semna o declaratie privitoare la abaterile disciplinare care i se imputa se consemneaza intr-un proces-verbal.

Pentru analizarea faptelor sesizate ca abateri disciplinare si propunerea sanctiunii disciplinare aplicabile functionarilor publici din autoritatile sau institutiile publice se constituie comisii de disciplina.

Din comisia de disciplina face parte si un reprezentant al organizatiei sindicale reprezentative sau, dupa caz, un reprezentant desemnat prin votul majoritatii functionarilor publici pentru care este organizata comisia de disciplina, in cazul in care sindicatul nu este reprezentativ sau functionarii publici nu sunt organizati in sindicat.

Comisia de disciplina poate desemna unul sau mai multi membri si, dupa caz, poate solicita compartimentelor de control din cadrul autoritatilor sau institutiilor publice sa cerceteze faptele sesizate si sa prezinte rezultatele activitatii de cercetare. Comisia de disciplina pentru inaltii functionari publici este compusa din 5 inalti functionari publici, numiti prin decizia primului-ministru, la propunerea ministrului administratiei si internelor.

Modul de constituire, organizare si functionare a comisiilor de disciplina, precum si componenta, atributiile, modul de sesizare si procedura de lucru ale acestora se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

Functionarul public nemultumit de sanctiunea aplicata se poate adresa instantei de contencios administrativ, solicitand anularea sau modificarea, dupa caz, a ordinului sau dispozitiei de sanctionare.

Pentru evidentierea situatiei disciplinare a functionarului public, Agentia Nationala a Functionarilor Publici va elibera un cazier administrativ, conform bazei de date pe care o administreaza. Cazierul administrativ este un act care cuprinde sanctiunile disciplinare aplicate functionarului public si care nu au fost radiate in conditiile legii. Cazierul administrativ este necesar in urmatoarele cazuri: a) desemnarea unui functionar public ca membru in comisia de concurs pentru recrutarea functionarilor publici; b) desemnarea unui functionar public in calitate de presedinte si membru in comisia de disciplina; c) desemnarea unui functionar public ca membru in comisia paritara; d) ocuparea unei functii publice corespunzatoare categoriei inaltilor functionari publici sau categoriei functionarilor publici de conducere; e) in orice alte situatii prevazute de lege.

Cazierul administrativ este eliberat la solicitarea: a) functionarului public interesat; b) conducatorului autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea; c) presedintelui comisiei de disciplina; d) altor persoane prevazute de lege.

Sanctiunile disciplinare se radiaza de drept, dupa cum urmeaza: a) in termen de 6 luni de la aplicare, mustrarea scrisa; b) in termen de un an de la expirarea termenului pentru care au fost aplicate, in cazul sanctiunilor de diminuare a drepturilor salariale, de suspendare a dreptului la avansare, de trecere intr-o functie inferioara c) in termen de 7 ani de la aplicare, sanctiunea de destituire din functie.

Radierea sanctiunilor disciplinare radiate in conditiile lit. a) si b) se constata prin act administrativ al conducatorului autoritatii sau institutiei publice[34].

7.3. Raspunderea contraventionala. Raspunderea contraventionala a functionarilor publici se angajeaza in cazul in care acestia au savarsit o contraventie in timpul si in legatura cu sarcinile de serviciu.

Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii functionarul public se poate adresa cu plangere la judecatoria in a carei circumscriptie isi are sediul autoritatea sau institutia publica in care este numit functionarul public sanctionat.

7.4. Raspunderea civila. Raspunderea civila a functionarului public se angajeaza: a) pentru pagubele produse cu vinovatie patrimoniului autoritatii sau institutiei publice in care functioneaza; b) pentru nerestituirea in termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit; c) pentru daunele platite de autoritatea sau institutia publica, in calitate de comitent, unor terte persoane, in temeiul unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile.

Repararea pagubelor aduse autoritatii sau institutiei publice in situatiile prevazute la     lit. a) si b) se dispune prin emiterea de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice a unui ordin sau a unei dispozitii de imputare, in termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, dupa caz, prin asumarea unui angajament de plata, iar in situatia prevazuta la lit. c), pe baza hotararii judecatoresti definitive si irevocabile. Dreptul conducatorului autoritatii sau institutiei publice de a emite ordinul sau dispozitia de imputare se prescrie in termen de 3 ani de la data producerii pagubei.

Impotriva ordinului sau dispozitiei de imputare functionarul public in cauza se poate adresa instantei de contencios administrativ.

7.5. Raspunderera penala. Raspunderea functionarului public pentru infractiunile savarsite in timpul serviciului sau in legatura cu atributiile functiei publice pe care o ocupa se angajeaza potrivit legii penale.

In cazul in care functionarul public este trimis in judecata pentru savarsirea unei infractiuni de natura celor prevazute la art. 50 lit. h), si anume infractiuni contra umanitatii, contra statului sau contra autoritatii, de serviciu sau in legatura cu serviciul, care impiedica infaptuirea justitiei, de fals ori a unor fapte de coruptie sau a unei infractiuni savarsite cu intentie care l-ar face pe functionar incompatibil cu exercitarea functiei publice, persoana care are competenta legala de numire in functia publica va dispune suspendarea functionarului public din functia publica pe care o detine.

Daca instanta judecatoreasca dispune achitarea sau incetarea procesului penal, suspendarea din functia publica inceteaza, iar functionarul public respectiv isi va relua activitatea in functia publica detinuta anterior si ii vor fi achitate drepturile salariale aferente perioadei de suspendare.

In situatia in care nu sunt intrunite conditiile pentru angajarea raspunderii penale, iar fapta functionarului public poate fi considerata abatere disciplinara, va fi sesizata comisia de disciplina competenta.

De la momentul inceperii urmaririi penale, in situatia in care functionarul public poate influenta cercetarea, persoana care are competenta numirii in functia publict are obligatia sa dispuna mutarea temporara a functionarului public in cadrul altui compartiment sau altei structuri fara personalitate juridica a autoritatii ori institutiei publice.

Modificarea, suspendarea si incetarea raportului de serviciu

8.1. Modificarea raportului de serviciu. Mobilitatea in cadrul corpului functionarilor publici se realizeza prin modificarea raporturilor de serviciu, astfel: a) pentru eficientizarea activitatii autoritatilor si institutiilor publice; b) in interes public; c) in interesul functionarului public, pentru dezvoltarea carierei in functia publica.

Modificarea raporturilor de serviciu ale functionarilor publici de executie si functionarilor publici de conducere are loc prin: a) delegare; b) detasare; c) transfer; d) mutarea in cadrul altui compartiment sau altei structuri fara personalitate juridica a autoritatii sau institutiei publice; e) exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice de conducere.

Daca mobilitatea functionarilor publici de executie si a functionarilor publici de conducere se dispune in interes public, in conditiile legii, functionarii publici nu pot refuza detasarea si mutarea in cadrul altui compartiment sau altei structuri fara personalitate juridica a autoritatii sau institutiei publice, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 77 alin. (3), si anume: a) graviditate; b) isi creste singur copilul minor; c) starea sanatatii, dovedita cu certificat medical, face contraindicata detasarea; d) daca detasarea se face intr-o localitate in care nu i se asigura conditii corespunzatoare de cazare; e) este singurul intretinator de familie; f) motive familiale temeinice care justifica refuzul de a da curs detasarii, sub sanctiunea eliberarii din functia publica. In aceste cazuri, modificarea raportului de serviciu se dispune de catre persoana care are competenta de numire in functia publica, cu avizul sau la solicitarea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

● Delegarea se dispune in interesul autoritatii sau institutiei publice in care este incadrat functionarul public, pe o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice intr-un an. Delegarea pe o perioada mai mare de 60 de zile calendaristice in cursul unui an calendaristic se poate dispune numai cu acordul scris al functionarului public.

Functionarul public poate refuza delegarea daca se afla in una dintre urmatoarele situatii: a) graviditate; b) isi creste singur copilul minor; c) starea sanatatii, dovedita cu certificat medical, face contraindicata delegarea.

Pe timpul delegarii functionarul public isi pastreaza functia publica si salariul, iar autoritatea sau institutia publica care il deleaga este obligata sa suporte costul integral al transportului, cazarii si al indemnizatiei de delegare.

● Detasarea se dispune in interesul autoritatii sau institutiei publice in care urmeaza sa isi desfasoare activitatea functionarul public, pentru o perioada de cel mult 6 luni. In cursul unui an calendaristic un functionar public poate fi detasat mai mult de 6 luni numai cu acordul sau scris.

Detasarea se poate dispune daca pregatirea profesionala a functionarului public corespunde atributiilor si responsabilitatilor functiei publice, cu respectarea categoriei, clasei si gradului profesional al functionarului public. Detasarea se poate dispune si pe o functie publica de conducere, daca functia publica este vacanta, cu caracter temporar. Ea se dispune de catre persoana care are competenta numirii in functia publica, pe o perioada de maximum 6 luni intr-un an calendaristic, cu avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, pentru functiile din cadrul autoritatilor si institutiilor publice din administratia publica centrala, respectiv cu obligatia instiintarii inainte cu cel putin 10 zile a Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, pentru functiile publice din cadrul autoritatilor si institutiilor publice din administratia publica locala. De asemenea, functionarul public trebuie sa indeplineasca conditiile de studii si vechime in specialitatea studiilor si sa nu existe in cadrul autoritatii sau institutiei publice functionari publici care sa exercite cu caracter temporar functia publica.

Functionarul public poate fi detasat pe o functie publica inferioara, numai cu acordul sau scris.

Functionarul public poate refuza detasarea daca se afla in una dintre urmatoarele situatii: a) graviditate; b) isi creste singur copilul minor; c) starea sanatatii, dovedita cu certificat medical, face contraindicata detasarea; d) detasarea se face intr-o localitate in care nu i se asigura conditii corespunzatoare de cazare; e) este singurul intretinator de familie; f) motive familiale temeinice justifica refuzul de a da curs detasarii.

Pe perioada detasarii functionarul public isi pastreaza functia publica si salariul. Daca salariul corespunzator functiei publice pe care este detasat este mai mare, el are dreptul la acest salariu. Pe timpul detasarii in alta localitate autoritatea sau institutia publica beneficiara este obligata sa-i suporte costul integral al transportului, dus si intors, cel putin o data pe luna, al cazarii si al indemnizatiei de detasare.

● Transferul, ca modalitate de modificare a raportului de serviciu, poate avea loc dupa cum urmeaza: a) in interesul serviciului; b) la cererea functionarului public. Transferul se poate face intr-o functie publica pentru care sunt indeplinite conditiile specifice prevazute in fisa postului.

a) Transferul in interesul serviciului se face intr-o functie publica de aceeasi categorie, clasa si grad profesional cu functia publica detinuta de functionarul public sau intr-o functie publica de nivel inferior.

Transferul in interesul serviciului se poate face numai cu acordul scris al functionarului public transferat. In cazul transferului in interesul serviciului in alta localitate, functionarul public transferat are dreptul la o indemnizatie egala cu salariul net calculat la nivelul salariului din luna anterioara celei in care se transfera, la acoperirea tuturor cheltuielilor de transport si la un concediu platit de 5 zile. Plata acestor drepturi se suporta de autoritatea sau institutia publica la care de face transferul, in termen de cel mult 15 zile de la data aprobarii transferului.

b) Transferul la cerere se face intr-o functie publica de aceeasi categorie, clasa si grad profesional sau intr-o functie publica de nivel inferior, in urma aprobarii cererii de transfer a functionarului public de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice la care se solicita transferul. In acest caz, transferul poate avea loc numai intre autoritati sau institutii publice din administratia publica centrala, intre autoritati administrative autonome ori, dupa caz, intre autoritati sau institutii publice din administratia publica locala.

In cazul functionarilor publici de conducere transferul se poate realiza pe functii publice de conducere ale caror atributii sunt similare cu atributiile functiei publice de pe care se efectueaza transferul, intr-o functie publica pentru care sunt indeplinite conditiile specifice prevazute in fisa postului si cu respectarea conditiilor precizate in cazul transferului in interesul serviciului sau in cazul transferului la cerere, dupa caz.

Autoritatile sau institutiile publice au obligatia de a asigura publicitatea functiilor publice vacante care pot fi ocupate prin transfer la cerere. In situatia in care doi sau mai multi functionari publici solicita ocuparea unei functii publice vacante prin transfer la cerere, selectia se face pe baza de interviu.

● Mutarea In cadrul altui compartiment al autoritatii sau institutiei publice poate fi definitiva sau temporara.

Mutarea definitiva in cadrul altui compartiment poate avea loc in urmatoarele situatii:

a) cand se dispune de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea functionarul public, pe o functie publica vacanta de aceeasi categorie, clasa si grad profesional sau cu repartizarea postului corespunzator functiei publice detinute, cu respectarea pregatirii profesionale a functionarului public si a salariului acestuia. In acest caz este necesar acordul scris al functionarului public;

b) la solicitarea justificata a functionarului public, cu aprobarea conducatorului autoritatii sau institutiei publice, pe o functie publica de aceeasi categorie, clasa si grad profesional, cu respectarea pregatirii profesionale a functionarului public;

c) in alte situatii prevazute de dispozitiile legale.

Mutarea temporara in cadrul altui compartiment se dispune motivat, in interesul autoritatii sau institutiei publice, de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice, pe o perioada de maximum 6 luni intr-un an, cu respectarea pregatirii profesionale si a salariului pe care il are functionarul public.

Mutarea temporara sau definitiva in cadrul altui compartiment poate fi solicitata de functionarul public in cazul in care starea sanatatii, dovedita cu certificat medical, nu ii mai permite desfasurarea activitatii in acel compartiment. Mutarea se poate face pe o functie publica corespunzatoare, daca functionarul public in cauza este apt profesional sa indeplineasca noile atributii care ii revin.

Daca mutarea se dispune in alta localitate, functionarul public beneficiaza de drepturile prevazute la art. 78 alin. (3), care au detaliate mai sus, in cazul transferului.

Functionarul public poate refuza mutarea in cadrul altei structuri a autoritatii sau institutiei publice in alta localitate, daca se afla intr-una dintre situatiile prevazute la art. 77 alin. (3), detaliate mai sus in cazul detasarii.

● Exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice de conducere se realizeaza prin promovarea temporara a unui functionar public care indeplineste conditiile specifice pentru ocuparea acestei functii publice. si care nu are in cazierul administrativ sanctiuni disciplinare neradiate in conditiile prezentei legi.

Daca functia publica este vacanta, masura se dispune de catre persoana care are competenta numirii in functia publica, pe o perioada de maximum 6 luni intr-un an calendaristic, astfel:

a) cu avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, pentru functiile din cadrul autoritatilor si institutiilor publice din administratia publica centrala;

b) cu obligatia instiintarii inainte cu cel putin 10 zile a Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, pentru functiile publice din cadrul autoritatilor si institutiilor publice din administratia publica locala. In situatia in care Agentia Nationala a Functionarilor Publici constata ca nu sunt indeplinite conditiile legale privind exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice de conducere, dispune neefectuarea masurii sau, dupa caz, incetarea acesteia.

In mod exceptional, perioada poate fi prelungita cu maximum 3 luni, cu avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, daca autoritatea sau institutia publica a organizat concurs de recrutare sau promovare si functia publica nu a fost ocupata, in conditiile legii. Daca functia publica este temporar vacanta, masura se dispune de catre persoana care are competenta numirii in functia publica, pana la data incetarii suspendarii din functia publica, a detasarii titularului functiei publice sau, dupa caz, a radierii din cazierul administrativ al titularului functiei publice a sanctiunii retrogradarii in treptele de salarizare sau a retrogradarii in functia publica pe o perioada de pana la un an.

Daca salariul corespunzator functiei publice pe care o exercita cu caracter temporar este mai mare, functionarul public are dreptul la acest salariu.

Inaltii functionari publici sunt supusi mobilitatii in functie si prezinta disponibilitate la numirile in functiile publice corespunzatoare inaltilor functionari publici prevazute prin Statut. Refuzul neintemeiat al numirilor atrage eliberarea din functia publica.

Autoritatile si institutiile publice au obligatia de a asigura decontarea cheltuielilor ocazionate de mobilitate, precum si locuinte de serviciu, in conditiile legii.

8.2. Suspendarea raportului de serviciu.

Raportul de serviciu se suspenda de drept atunci cand functionarul public se afla in una dintre urmatoarele situatii: a) este numit sau ales intr-o functie de demnitate publica, pentru perioada respectiva (cu exceptiile prevazute la art. 33 si anume inaltii functionari publici si functionarii publici de conducere pot candida pentru functii de demnitate publica si pot fi numiti in functii de demnitate publica numai dupa incetarea, in conditiile legii, a raporturilor de serviciu); b) este incadrat la cabinetul unui demnitar; c) este desemnat de catre autoritatea sau institutia publica sa desfasoare activitati in cadrul unor misiuni diplomatice ale Romaniei ori in cadrul unor organisme sau institutii internationale, pentru perioada respectiva; d) desfasoara activitate sindicala pentru care este prevazuta suspendarea, in conditiile legii; e) efectueaza stagiul militar, serviciul militar alternativ, este concentrat sau mobilizat; f) este arestat preventiv; g) efectueaza tratament medical in strainatate, daca functionarul public nu se afla in concediu medical pentru incapacitate temporara de munca, precum si pentru insotirea sotului sau, dupa caz, a sotiei ori a unei rude pana la gradul I inclusiv, in conditiile legii; h) se afla in concediu pentru incapacitate temporara de munca, pe o perioada mai mare de o luna, in conditiile legii; i) carantina, in conditiile legii; j) concediu de maternitate, in conditiile legii; k) este disparut, iar disparitia a fost constatata prin hotarare judecatoreasca irevocabila; l) forta majora; l^1) in cazul in care s-a dispus trimiterea in judecata pentru savarsirea uneia din urmatoarele infractiuni: infractiuni contra umanitatii, contra statului sau contra autoritatii, de serviciu sau in legatura cu serviciul, care impiedica infaptuirea justitiei, de fals ori a unor fapte de coruptie sau a unei infractiuni savarsite cu intentie, care ar face-o incompatibila cu exercitarea functiei publice, cu exceptia situatiei in care a intervenit reabilitarea; l^2) pe perioada cercetarii administrative, in situatia in care functionarul public care a savarsit o abatere disciplinara poate influenta cercetarea administrativa, la propunerea motivata a comisiei de disciplina; m) in alte cazuri expres prevazute de lege. (art. 81, alin 1)

In termen de 15 zile calendaristice inainte de data incetarii motivului de suspendare de drept, dar nu mai tarziu de data luarii la cunostinta de motivul incetarii suspendarii de drept, functionarul public este obligat sa informeze in scris persoana care are competenta legala de numire in functia publica despre acest fapt. Neinformarea persoanei care are competenta legala de numire in functia publica atrage incetarea de drept a raportului de serviciu al functionarului public, cu exceptia cazurilor prevazute la lit. f), h), i), k) si l).

Persoana care are competenta legala de numire in functia publica are obligatia sa asigure, in termen de 5 zile de la expirarea termenului de 15 zile calendaristice, conditiile necesare reluarii activitatii de catre functionarul public.

Raportul de serviciu se suspenda la initiativa functionarului public in urmatoarele situatii: a) concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani, in conditiile legii; b) concediu pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau, in cazul copilului cu handicap pentru afectiunile intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani; c) desfasurarea unei activitati in cadrul unor organisme sau institutii internationale, in alte situatii decat cele in care raportul de serviciu este suspendat de drept; d) pentru participare la campania electorala; e) pentru participarea la greva, in conditiile legii.

Raportul de serviciu se poate suspenda la cererea motivata a functionarului public, pentru un interes personal legitim, in alte cazuri decat cele prevazute la suspendarea din initiativa functionarului public si la art. 81 alin. (1), pe o perioada cuprinsa intre o luna si 3 ani.

Cererea de suspendare a raportului de serviciu se face in scris, cu cel putin 15 zile calendaristice inainte de data cand se solicita suspendarea, cu exceptia situatiei prevazute la lit. e), si anume pentru participarea la greva, cand cererea de suspendare se face cu 48 de ore inainte de declansarea grevei.

Suspendarea raportului de serviciu se constata in cazurile prevazute pentru suspendarea la initiativa functionarului public, si in cazurile de suspendare de drept a raportului de serviciu, precum si in alte cazuri reglementate prin legi speciale, respectiv se aproba in cazul cererii motivate a functionarului public, pentru un interes personal legitim, in alte cazuri decat cele prevazute la art. 82. alin. (1) si la art. 81 alin. (1) prin act administrativ al persoanei care are competenta numirii in functia publica.

Dispozitiile referitoare la obligatia functionarului public de a informa in scris persoana care are competenta legala de numire in functia publica precum si referitor la consecintele neinformarii se aplica in mod corespunzator si pentru cazurile de suspendare la initiativa functionarului si la cererea motivata a functionarului.

Reluarea activitatii se dispune prin act administrativ al persoanei care are competenta legala de numire in functia publica. Actul administrativ prin care se constata, respectiv se aproba suspendarea raportului de serviciu, precum si cel prin care se dispune reluarea activitatii de catre functionarul public se comunica Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, in termen de 10 zile lucratoare de la data emiterii.

Pe perioada suspendarii raportului de serviciu autoritatile si institutiile publice au obligatia sa rezerve postul aferent functiei publice. Ocuparea acestuia se face, pe o perioada determinata, in conditiile legii. Pe perioada suspendarii, raporturile de serviciu ale functionarilor publici nu pot inceta si nu pot fi modificate decat din initiativa sau cu acordul functionarului public in cauza.

Perioada suspendarii raporturilor de serviciu in conditiile in care functionarul este desemnat de catre autoritatea sau institutia publica sa desfasoare activitati in cadrul unor misiuni diplomatice ale Romaniei ori in cadrul unor organisme sau institutii internationale, pentru perioada respectiva sau desfasoara activitati in cadrul unor organisme sau institutii internationale, in alte situatii decat cele prevazute anterior se considera vechime in functia publica.

8.3. Incetarea raportului de serviciu. Incetarea raporturilor de serviciu ale functionarilor publici se face prin act administrativ al persoanei care are competenta legala de numire in functia publica si are loc in urmatoarele conditii: a) de drept; b) prin acordul partilor, consemnat in scris; c) prin eliberare din functia publica; d) prin destituire din functia publica; e) prin demisie.

Raportul de serviciu inceteaza de drept: a) la data decesului functionarului public; b) la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de declarare a mortii functionarului public; c) daca functionarul public nu mai indeplineste una dintre conditiile prevazute la art. 50 lit. a), d) si f); d) la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare sau, dupa caz, la data comunicarii deciziei de pensionare pentru limita de varsta, pensionare anticipata, pensionare anticipata partiala ori invaliditate a functionarului public, potrivit legii; e) ca urmare a constatarii nulitatii absolute a actului administrativ de numire in functia publica, de la data la care nulitatea a fost constatata prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila; f) cand functionarul public a fost condamnat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva pentru o fapta prevazuta la art. 50 lit. h) sau prin care s-a dispus aplicarea unei sanctiuni privative de libertate, la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii de condamnare; g) ca urmare a interzicerii exercitarii profesiei sau functiei, ca masura de siguranta ori ca pedeapsa complementara, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care s-a dispus interdictia; h) la data expirarii termenului in care a fost ocupata pe perioada determinata functia publica.

Constatarea cazului de incetare de drept a raportului de serviciu se face, in termen de 5 zile lucratoare de la intervenirea lui, prin act administrativ al persoanei care are competenta legala de numire in functia publica. Actul administrativ prin care s-a constatat incetarea de drept a raporturilor de serviciu se comunica Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, in termen de 10 zile lucratoare de la emiterea lui.

Eliberarea din functia publica. Persoana care are competenta legala de numire in functia publica va dispune eliberarea din functia publica prin act administrativ, care se comunica functionarului public in termen de 5 zile lucratoare de la emitere, in urmatoarele cazuri: a) autoritatea sau institutia publica si-a incetat activitatea ori a fost mutata intr-o alta localitate, iar functionarul public nu este de acord sa o urmeze; b) autoritatea sau institutia publica isi reduce personalul ca urmare a reorganizarii activitatii, prin reducerea postului ocupat de functionarul public; c) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare in functia publica ocupata de catre functionarul public a unui functionar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive neintemeiate, de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti prin care s-a dispus reintegrarea; d) pentru incompetenta profesionala, in cazul obtinerii calificativului nesatisfacator la evaluarea performantelor profesionale individuale; e) functionarul public nu mai indeplineste conditia prevazuta la art. 50 lit. g); f) starea sanatatii fizice sau/si psihice a functionarului public, constatata prin decizie a organelor competente de expertiza medicala, nu ii mai permite acestuia sa isi indeplineasca atributiile corespunzatoare functiei publice detinute; g) ca urmare a refuzului neintemeiat al inaltului functionar public de acceptare a numirii in conditiile in care inaltii functionari publici sunt supusi mobilitatii in functie si prezinta disponibilitate la numirile in functiile publice .

Situatiile prevazute la lit. a)-c) si e)-g) reprezinta motive neimputabile functionarilor publici.

In cazul eliberarii din functia publica, autoritatea sau institutia publica este obligata sa acorde functionarilor publici un preaviz de 30 de zile calendaristice. In perioada de preaviz, persoana care are competenta legala de numire in functia publica poate acorda celui in cauza reducerea programului de lucru, pana la 4 ore zilnic, fara afectarea drepturilor salariale cuvenite.

In cazurile prevazute la lit. b), c) si e), in perioada de preaviz, daca in cadrul autoritatii sau institutiei publice exista functii publice vacante corespunzatoare, aceasta are obligatia de a le pune la dispozitie functionarilor publici.

In cazurile prevazute la lit. a)-c) si e), daca nu exista functii publice vacante corespunzatoare in cadrul autoritatii sau institutiei publice, autoritatea ori institutia publica are obligatia de a solicita Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, in perioada de preaviz, lista functiilor publice vacante. In cazul in care exista o functie publica vacanta corespunzatoare, identificata in perioada de preaviz, functionarul public va fi transferat in interesul serviciului sau la cerere.

Functionarul public de conducere are prioritate la ocuparea unei functii publice vacante de nivel inferior.

In caz de reorganizare a autoritatii sau institutiei publice, functionarii publici vor fi numiti in noile functii publice sau, dupa caz, in noile compartimente in urmatoarele cazuri: a) se modifica atributiile aferente unei functii publice mai putin de 50%; b) sunt reduse atributiile unui compartiment; c) este schimbata denumirea fara modificarea in proportie de peste 50% a atributiilor aferente functiei publice; d) este schimbata structura compartimentului.

Aplicarea acestor prevederi se face cu respectarea urmatoarelor criterii: a) categoria, clasa si, dupa caz, gradul profesional ale functionarului public; b) indeplinirea criteriilor specifice stabilite pentru functia publica; c) pregatirea profesionala; d) sa fi desfasurat activitati similare.

In cazul in care exista mai multi functionari publici, se organizeaza examen de catre autoritatea sau institutia publica.

Reducerea unui post este justificata daca atributiile aferente acestuia se modifica in proportie de peste 50% sau daca sunt modificate conditiile specifice de ocupare a postului respectiv, referitoare la studii. In cazul reorganizarii activitatii prin reducerea posturilor, autoritatea sau institutia publica nu poate infiinta posturi similare celor desfiintate pentru o perioada de un an de la data reorganizarii.

Destituirea din functia publica se dispune prin act administrativ al persoanei care are competenta legala de numire in functia publica, ca sanctiune disciplinara aplicata pentru motive imputabile functionarului public, in urmatoarele cazuri: a) pentru savarsirea repetata a unor abateri disciplinare sau a unei abateri disciplinare care a avut consecinte grave; b) daca s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar functionarul public nu actioneaza pentru incetarea acestuia intr-un termen de 10 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate.

Actul administrativ prin care functionarul este destituit se comunica functionarului public in termen de 5 zile lucratoare de la data emiterii. Comunicarea actului administrativ trebuie sa se faca anterior datei destituirii din functia publica.

Demisia. Functionarul public poate sa comunice incetarea raporturilor de serviciu prin demisie, notificata in scris persoanei care are competenta legala de numire in functia publica. Demisia nu trebuie motivata si produce efecte dupa 30 de zile calendaristice de la inregistrare.

La modificarea, la suspendarea si la incetarea raportului de serviciu functionarul public are indatorirea sa predea lucrarile si bunurile care i-au fost incredintate in vederea exercitarii atributiilor de serviciu.

La incetarea raportului de serviciu functionarul public isi pastreaza drepturile dobandite in cadrul carierei, cu exceptia cazului in care raportul de serviciu a incetat din motive imputabile acestuia. [35]

Redistribuirea functionarilor publici se face de catre Agentia Nationala a Functionarilor Publici, astfel: a) in cadrul autoritatilor sau institutiilor publice din aceeasi localitate sau dintr-o localitate aflata la o distanta de pana la 50 km de localitatea de domiciliu; b) in cadrul autoritatilor sau institutiilor publice din alt judet sau aflate la o distanta mai mare de 50 km de localitatea de domiciliu, la cererea functionarului public.

Redistribuirea functionarilor publici se face intr-o functie publica de aceeasi categorie, clasa si acelasi grad profesional cu functia publica detinuta de functionarul public.

De asemenea, se poate face si intr-o functie publica inferioara vacanta, cu acordul scris al functionarului public.

Redistribuirea intr-o functie publica de conducere se face intr-o functie publica de aceeasi categorie, clasa si acelasi grad profesional cu functia publica detinuta de functionarul public sau, dupa caz, intr-o functie publica inferioara vacanta, cu acordul scris al functionarului public, numai daca functionarul public a indeplinit atributii similare cu atributiile functiei publice de pe care se efectueaza redistribuirea.

Agentia Nationala a Functionarilor Publici va asigura redistribuirea pe functii publice temporar vacante, ca urmare a suspendarii titularului pe o perioada de cel putin o luna, a functionarilor publici din corpul de rezerva care indeplinesc conditiile specifice pentru ocuparea functiei publice respective. In cazul in care exista mai multi functionari publici care indeplinesc conditiile specifice pentru ocuparea functiei publice respective, Agentia Nationala a Functionarilor Publici organizeaza, in colaborare cu autoritatea sau institutia publica in cadrul careia se afla functia publica vacanta, o testare profesionala pentru selectarea functionarului public care urmeaza sa fie redistribuit.

Redistribuirea functionarilor publici din corpul de rezerva se dispune prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

Conducatorii autoritatilor si institutiilor publice au obligatia de a numi functionarii publici redistribuiti cu caracter permanent sau temporar. In cazul in care conducatorii autoritatilor si institutiilor publice refuza incadrarea functionarilor publici, functionarul public se poate adresa instantei de contencios administrativ competente.

● Corpul de rezerva este format din functionarii publici care au fost eliberati din functia publica daca: a) autoritatea sau institutia publica si-a incetat activitatea ori a fost mutata intr-o alta localitate, iar functionarul public nu este de acord sa o urmeze; b) autoritatea sau institutia publica isi reduce personalul ca urmare a reorganizarii activitatii, prin reducerea postului ocupat de functionarul public; c) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare in functia publica ocupata de catre functionarul public a unui functionar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive neintemeiate, de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti prin care s-a dispus reintegrarea; d) functionarul public nu mai indeplineste conditiile specifice pentru ocuparea functiei publice; f) ca urmare a refuzului neintemeiat al inaltului functionar public de acceptare a numirii avand in vedere ca acestia sunt supusi mobilitatii in functie si prezinta disponibilitate la numirile in functiile publice. Corpul dce rezerva este gestionat de Agentia Nationala a Functionarilor Publici.

Functionarii publici parasesc corpul de rezerva si pierd calitatea de functionar public in urmatoarele situatii: a) dupa implinirea termenului de 2 ani de la data trecerii in corpul de rezerva; b) in cazul in care Agentia Nationala a Functionarilor Publici il redistribuie intr-o functie publica vacanta corespunzatoare studiilor absolvite si pregatirii profesionale, iar functionarul public o refuza; c) angajarea in baza unui contract de munca pe o perioada mai mare de 12 luni; d) la cererea functionarului public.

● In cazul in care raportul de serviciu a incetat din motive pe care functionarul public le considera netemeinice sau nelegale, acesta poate cere instantei de contencios administrativ anularea actului administrativ prin care s-a constatat sau s-a dispus incetarea raportului de serviciu, in conditiile si termenele prevazute de <LLNK 12004 554 10 201 0 47>Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile ulterioare, precum si plata de catre autoritatea sau institutia publica emitenta a actului administrativ a unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si recalculate, si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat functionarul public. La solicitarea functionarului public, instanta care a constatat nulitatea actului administrativ va dispune reintegrarea acestuia in functia publica detinuta.

Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al functionarului public sunt de competenta instantelor de contencios administrativ, cu exceptia situatiilor pentru care este stabilita expres prin lege competenta altor instante.

Autoritatile si institutiile publice prevazute in care functionarii publici beneficiaza de statute swpeciale au obligatia de a armoniza statutele speciale cu prevederile prezentei legi, cu consultarea si avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

Functiile publice se stabilesc pentru fiecare autoritate si institutie publica, in parte, de conducatorul acesteia ori prin hotarare a consiliului judetean sau, dupa caz, a consiliului local, pe baza activitatilor prevazute de Statut si cu avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

In unitatile administrativ-teritoriale in care persoanele apartinand unei minoritati nationale detin o pondere de peste 20% unii functionari publici din serviciile care au contacte directe cu cetatenii vor cunoaste si limba minoritatii nationale respective.

Structura organizatorica a autoritatilor si institutiilor publice trebuie sa respecte urmatoarele cerinte: a) pentru constituirea unui birou este necesar un numar de minimum 5 posturi de executie; b) pentru constituirea unui serviciu este necesar un numar de minimum 7 posturi de executie; c) pentru constituirea unei directii este necesar un numar de minimum 15 posturi de executie; d) pentru constituirea unei directii generale este necesar un numar de minimum 25 de posturi de executie.

In cadrul autoritatilor si institutiilor publice din administratia publica centrala numarul functiilor publice din clasa I este de minimum 70% din numarul total al functiilor publice.

Numarul total al functiilor publice corespunzatoare, in mod cumulat, categoriei inaltilor functionari publici si categoriei functionarilor publici de conducere din cadrul fiecarei autoritati sau institutii publice este de maximum 12% din numarul total al functiilor publice.

La stabilirea numarului maxim al functiilor publice de executie din cadrul autoritatii sau institutiei publice se vor avea in vedere urmatoarele: a) numarul functiilor publice de executie din grad profesional superior este de maximum 20%; b) numarul functiilor publice de executie din grad profesional principal este de maximum 40%; c) numarul functiilor publice de executie din grad profesional asistent este de maximum 30%; d) numarul functiilor publice de executie din grad profesional debutant este de maximum 10%.

Numarul maxim al functiilor publice de executie, stabilit astfel, poate fi majorat numai in situatii temeinic justificate de catre autoritatea sau institutia publica respectiva, cu avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

Lista functiilor publice este prevazuta in dispozitiile din finalul Statutului si cuprinde:

a) functiile publice generale: secretar general al Guvernului si secretar general adjunct al Guvernului; consilier de stat; secretar general si secretar general adjunct din ministere si alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale; prefect; subprefect; secretar general al prefecturii, secretar general al judetului si al municipiului Bucuresti; director general din cadrul ministerelor si al celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale; director general adjunct, director si director adjunct din aparatul ministerelor si al celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale; secretar al municipiului, al sectorului municipiului Bucuresti, al orasului si comunei; director executiv si director executiv adjunct ai serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si in cadrul aparatului propriu al autoritatilor administratiei publice locale; sef serviciu; sef birou; expert, consilier, inspector, consilier juridic, auditor; referent de specialitate; referent.

b) functiile publice specifice: arhitect-sef; inspector de concurenta; inspector vamal; inspector de munca; controlor delegat; comisar.

Legea prevede ca functii publice generale, altele decat cele prevazute mai sus, se stabilesc cu avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, iar functii publice specifice, altele decat cele prevazute mai sus, se pot stabili de catre autoritatile si institutiile publice, cu avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici. Nu se precizeaza, din pacate, autoritatea competenta sa stabileasca functii publice generale, insa logica unei reglementari unitare presupune ca tot autoritatile publice in a caror stat de functii se va regasi acea functie sa aiba dreptul de a stabili astfel de functii.

Autoritatile si institutiile publice care au prevazute in statele de functii posturi de natura contractuala, care presupun exercitarea prerogativelor de putere publica, au obligatia de a stabili functii publice in conditiile prevazute de Statut. Functiile publice vacante, functiile publice de conducere, precum si functiile publice corespunzatoare categoriei inaltilor functionari publici, stabilite in aceste conditii se ocupa in conditiile prevazute de Statut.

Persoanele incadrate cu contract individual de munca pe perioada nedeterminata in posturi de natura contractuala care au fost stabilite si avizate ca functii publice vor fi numite in functii publice de executie daca indeplinesc conditiile prevazute de Statut pentru ocuparea unei functii publice si conditiile de vechime in specialitatea studiilor corespunzatoare clasei si gradului profesional ale functiei publice. Drepturile salariale ale persoanelor care ocupa functii publice in aceste conditii se stabilesc potrivit salarizarii functiilor publice in care au fost numite.

Numarul total al functiilor publice de conducere din cadrul fiecarei autoritati sau institutii publice, cu exceptia functiilor publice de secretar al unitatii administrativ-teritoriale si de sef al oficiului prefectural, este de maximum 12% din numarul total al functiilor publice. Prin exceptie, in cadrul aparatului propriu al ministerelor, al celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si al institutiilor publice subordonate acestora, ponderea functiilor publice de conducere se poate stabili, pe baza justificarii autoritatii sau institutiei publice, la maximum 15% din numarul total al functiilor publice.

11. Derogari statutare admise in cazul secretarului comunei.

Secretarii de comune care, la data intrarii in vigoare Legii 251/2006, nu au studii superioare juridice sau administrative isi pot pastra functia publica, cu obligatia ca in termen de 3 ani sa absolve o forma de invatamant superior de lunga durata in specialitatea juridica sau administratie publica, sub sanctiunea eliberarii din functie.

In cazul in care la concursurile organizate pentru ocuparea functiei publice de secretar al comunei nu se prezinta persoane care indeplinesc conditiile de studii si/sau conditiile de vechime in specialitatea studiilor juridice ori administrative, pot candida si persoane care nu indeplinesc aceste conditii. In aceasta situatie, ocuparea functiei publice de secretar se face pe perioada determinata, cu obligatia organizarii anuale a concursului pentru ocuparea acesteia. (art. V din Legea nr. 251 din 23 iunie 2006).

12. Codul de conduita a functionarilor publici.

Domeniul de aplicare

Codul de conduita a functionarilor publici cuprins in Legea nr. 7 din 2004, reglementeaza normele de conduita profesionala a functionarilor publici, obligatorii pentru functionarii publici, precum si pentru persoanele care ocupa temporar o functie publica, din cadrul autoritatilor si institutiilor publice.

Obiective

Obiectivele codului urmaresc sa asigure cresterea calitatii serviciului public, o buna administrare in realizarea interesului public, precum si sa contribuie la eliminarea birocratiei si a faptelor de coruptie din administratia publica, prin: a) reglementarea normelor de conduita profesionala necesare realizarii unor raporturi sociale si profesionale corespunzatoare crearii si mentinerii la nivel inalt a prestigiului institutiei functiei publice si al functionarilor publici; b) informarea publicului cu privire la conduita profesionala la care este indreptatit sa se astepte din partea functionarilor publici in exercitarea functiilor publice; c) crearea unui climat de incredere si respect reciproc intre cetateni si functionarii publici, pe de o parte, si intre cetateni si autoritatile administratiei publice, pe de alta parte.

Principii generale.

Principiile care guverneaza conduita profesionala a functionarilor publici sunt urmatoarele: a) suprematia Constitutiei si a legii, principiu conform caruia functionarii publici au indatorirea de a respecta Constitutia si legile tarii; b) prioritatea interesului public, principiu conform caruia functionarii publici au indatorirea de a considera interesul public mai presus decat interesul personal, in exercitarea functiei publice; c) asigurarea egalitatii de tratament a cetatenilor in fata autoritatilor si institutiilor publice, principiu conform caruia functionarii publici au indatorirea de a aplica acelasi regim juridic in situatii identice sau similare; d) profesionalismul, principiu conform caruia functionarii publici au obligatia de a indeplini atributiile de serviciu cu responsabilitate, competenta, eficienta, corectitudine si constiinciozitate; e) impartialitatea si independenta, principiu conform caruia functionarii publici sunt obligati sa aiba o atitudine obiectiva, neutra fata de orice interes politic, economic, religios sau de alta natura, in exercitarea functiei publice; f) integritatea morala, principiu conform caruia functionarilor publici le este interzis sa solicite sau sa accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru altii, vreun avantaj ori beneficiu in considerarea functiei publice pe care o detin sau sa abuzeze in vreun fel de aceasta functie; g) libertatea gandirii si a exprimarii, principiu conform caruia functionarii publici pot sa-si exprime si sa-si fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept si a bunelor moravuri; h) cinstea si corectitudinea, principiu conform caruia in exercitarea functiei publice si in indeplinirea atributiilor de serviciu functionarii publici trebuie sa fie de buna-credinta; i) deschiderea si transparenta, principiu conform caruia activitatile desfasurate de functionarii publici in exercitarea functiei lor sunt publice si pot fi supuse monitorizarii cetatenilor.

Definirea unor termeni

In intelesul legii, urmatorii termeni se definesc astfel:

a) functionar public - persoana numita intr-o functie publica in conditiile Legii 188/1999 privind Statutul functionarilor publici;

b) functie publica - ansamblul atributiilor si responsabilitatilor stabilite de autoritatea sau institutia publica, in temeiul legii, in scopul realizarii competentelor sale;

c) interes public - acel interes care implica garantarea si respectarea de catre institutiile si autoritatile publice a drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale cetatenilor, recunoscute de Constitutie, legislatia interna si tratatele internationale la care Romania este parte;

d) interes personal - orice avantaj material sau de alta natura, urmarit ori obtinut, in mod direct sau indirect, pentru sine ori pentru altii, de catre functionarii publici prin folosirea reputatiei, influentei, facilitatilor, relatiilor, informatiilor la care au acces, ca urmare a exercitarii functiei publice;

e) conflict de interese - acea situatie sau imprejurare in care interesul personal, direct ori indirect, al functionarului public contravine interesului public, astfel incat afecteaza sau ar putea afecta independenta si impartialitatea sa in luarea deciziilor ori indeplinirea la timp si cu obiectivitate a indatoririlor care ii revin in exercitarea functiei publice detinute;

f) informatie de interes public - orice informatie care priveste activitatile sau care rezulta din activitatile unei autoritati publice ori institutii publice, indiferent de suportul ei;

g) informatie cu privire la date personale - orice informatie privind o persoana identificata sau identificabila.

Norme generale de conduita profesionala a functionarilor publici.

Asigurarea unui serviciu public de calitate.

Functionarii publici au obligatia de a asigura un serviciu public de calitate in beneficiul cetatenilor, prin participarea activa la luarea deciziilor si la transpunerea lor in practica, in scopul realizarii competentelor autoritatilor si ale institutiilor publice.

In exercitarea functiei publice, functionarii publici au obligatia de a avea un comportament profesionist, precum si de a asigura, in conditiile legii, transparenta administrativa, pentru a castiga si a mentine increderea publicului in integritatea, impartialitatea si eficacitatea autoritatilor si institutiilor publice.

Loialitatea fata de Constitutie si lege

Functionarii publici au obligatia ca, prin actele si faptele lor, sa respecte Constitutia, legile tarii si sa actioneze pentru punerea in aplicare a dispozitiilor legale, in conformitate cu atributiile care le revin, cu respectarea eticii profesionale.

Functionarii publici trebuie sa se conformeze dispozitiilor legale privind restrangerea exerctiului unor drepturi, datorata naturii functiilor publice detinute.

Loialitatea fata de autoritatile si institutiile publice.

Functionarii publici au obligatia de a apara in mod loial prestigiul autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea, precum si de a se abtine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia.

Functionarilor publici le este interzis: a) sa exprime in public aprecieri neconforme cu realitatea in legatura cu activitatea autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea, cu politicile si strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual; b) sa faca aprecieri neautorizate in legatura cu litigiile aflate in curs de solutionare si in care autoritatea sau institutia publica in care isi desfasoara activitatea are calitatea de parte; c) sa dezvaluie informatii care nu au caracter public, in alte conditii decat cele prevazute de lege; d) sa dezvaluie informatiile la care au acces in exercitarea functiei publice, daca aceasta dezvaluire este de natura sa atraga avantaje necuvenite ori sa prejudicieze imaginea sau drepturile institutiei ori ale unor functionari publici, precum si ale persoanelor fizice sau juridice; e) sa acorde asistenta si consultanta persoanelor fizice sau juridice in vederea promovarii de actiuni juridice ori de alta natura impotriva statului sau autoritatii ori institutiei publice in care isi desfasoara activitatea.

Prevederile lit. a)-d) se aplica si dupa incetarea raportului de serviciu, pentru o perioada de 2 ani, daca dispozitiile din legi speciale nu prevad alte termene.

Dezvaluirea informatiilor care nu au caracter public sau remiterea documentelor care contin asemenea informatii, la solicitarea reprezentantilor unei alte autoritati ori institutii publice, este permisa numai cu acordul conducatorului autoritatii sau institutiei publice in care functionarul public respectiv isi desfasoara activitatea.

Prevederile codului nu pot fi interpretate ca o derogare de la obligatia legala a functionarilor publici de a furniza informatii de interes public celor interesati, in conditiile legii.

Libertatea opiniilor

In indeplinirea atributiilor de serviciu, functionarii publici au obligatia de a respecta demnitatea functiei publice detinute, coreland libertatea dialogului cu promovarea intereselor autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea.

In activitatea lor, functionarii publici au obligatia de a respecta libertatea opiniilor si de a nu se lasa influentati de considerente personale sau de popularitate. In exprimarea opiniilor, functionarii publici trebuie sa aiba o atitudine concilianta si sa evite generarea conflictelor datorate schimbului de pareri.

Activitatea publica.

Relatiile cu mijloacele de informare in masa se asigura de catre functionarii publici desemnati in acest sens de conducatorul autoritatii sau institutiei publice, in conditiile legii.

Functionarii publici desemnati sa participe la activitati sau dezbateri publice, in calitate oficiala, trebuie sa respecte limitele mandatului de reprezentare incredintat de conducatorul autoritatii ori institutiei publice in care isi desfasoara activitatea.

In cazul in care nu sunt desemnati in acest sens, functionarii publici pot participa la activitati sau dezbateri publice, avand obligatia de a face cunoscut faptul ca opinia exprimata nu reprezinta punctul de vedere oficial al autoritatii ori institutiei publice in cadrul careia isi desfasoara activitatea.

Activitatea politica.

In exercitarea functiei publice, functionarilor publici le este interzis: a) sa participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice; b) sa furnizeze sprijin logistic candidatilor la functii de demnitate publica; c) sa colaboreze, in afara relatiilor de serviciu, cu persoanele fizice sau juridice care fac donatti ori sponsorizari partidelor politice; d) sa afiseze, in cadrul autoritatilor sau institutiilor publice, insemne ori obiecte inscriptionate cu sigla sau denumirea partidelor politice ori a candidatilor acestora.

Folosirea imaginii proprii.

In considerarea functiei publice detinute, functionarilor publici le este interzis sa permita utilizarea numelui sau imaginii proprii in actiuni publicitare pentru promovarea unei activitati comerciale, precum si in scopuri electorale.

Cadrul relatiilor in exercitarea functiei publice.

In relatiile cu personalul din cadrul autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea, precum si cu persoanele fizice sau juridice, functionarii publici sunt obligati sa aiba un comportament bazat pe respect, buna-credinta, corectitudine si amabilitate.

Functionarii publici au obligatia de a nu aduce atingere onoarei, reputatiei si demnitatii persoanelor din cadrul autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea, precum si persoanelor cu care intra in legatura in exercitarea functiei publice, prin: a) intrebuintarea unor expresii jignitoare; b) dezvaluirea unor aspecte ale vietii private; c) formularea unor sesizari sau plangeri calomnioase.

Functionarii publici trebuie sa adopte o atitudine impartiala si justificata pentru rezolvarea clara si eficienta a problemelor cetatenilor. Functionarii publici au obligatia sa respecte principiul egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, prin: a) promovarea unor solutii similare sau identice raportate la aceeasi categorie de situatii de fapt; b) eliminarea oricarei forme de discriminare bazate pe aspecte privind nationalitatea, convingerile religioase si politice, starea materiala, sanatatea, varsta, sexul sau alte aspecte.

Pentru realizarea unor raporturi sociale si profesionale care sa asigure demnitatea persoanelor, eficienta activitatii, precum si cresterea calitatii serviciului public, se recomanda respectarea normelor de conduita prevazute aici si de catre celelalte subiecte ale acestor raporturi.

Conduita in cadrul relatiilor internationale.

Functionarii publici care reprezinta autoritatea sau institutia publica in cadrul unor organizatii internationale, institutii de invatamant, conferinte, seminarii si alte activitati cu caracter international au obligatia sa promoveze o imagine favorabila tarii si autoritatii sau institutiei publice pe care o reprezinta.

In relatiile cu reprezentantii altor state, functionarilor publici le este interzis sa exprime opinii personale privind aspecte nationale sau dispute internationale.

In deplasarile externe, functionarii publici sunt obligati sa aiba o conduita corespunzatoare regulilor de protocol si le este interzisa incalcarea legilor si obiceiurilor tarii gazda.

Interdictia privind acceptarea cadourilor, serviciilor si avantajelor.

Functionarii publici nu trebuie sa solicite ori sa accepte cadouri, servicii, favoruri, invitatii sau orice alt avantaj, care le sunt destinate personal, familiei, parintilor, prietenilor ori persoanelor cu care au avut relatii de afaceri sau de natura politica, care le pot influenta impartialitatea in exercitarea functiilor publice detinute ori pot constitui o recompensa in raport cu aceste functii.

Participarea la procesul de luare a deciziilor.

In procesul de luare a deciziilor, functionarii publici au obligatia sa actioneze conform prevederilor legale si sa isi exercite capacitatea de apreciere in mod fundamentat si impartial.

Functionarilor publici le este interzis sa promita luarea unei decizii de catre autoritatea sau institutia publica, de catre alti functionari publici, precum si indeplinirea atributiilor in mod privilegiat.

Obiectivitate in evaluare.

In exercitarea atributiilor specifice functiilor publice de conducere, functionarii publici au obligatia sa asigure egalitatea de sanse si tratament cu privire la dezvoltarea carierei in functia publica pentru functionarii publici din subordine.

Functionarii publici de conducere au obligatia sa examineze si sa aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competentei profesionale pentru personalul din subordine, atunci cand propun ori aproba avansari, promovari, transferuri, numiri sau eliberari din functii ori acordarea de stimulente materiale sau morale, excluzand orice forma de favoritism ori discriminare.

Se interzice functionarilor publici de conducere sa favorizeze sau sa defavorizeze accesul ori promovarea in functia publica pe criterii discriminatorii, de rudenie, afinitate sau alte criterii neconforme cu principiile prevazute in cod.

Folosirea prerogativelor de putere publica.

Este interzisa folosirea de catre functionarii publici, in alte scopuri decat cele prevazute de lege, a prerogativelor functiei publice detinute.

Prin activitatea de luare a deciziilor, de consiliere, de elaborare a proiectelor de acte normative, de evaluare sau de participare la anchete ori actiuni de control, functionarilor publici le este interzisa urmarirea obtinerii de foloase sau avantaje in interes personal ori producerea de prejudicii materiale sau morale altor persoane.

Functionarilor publici le este interzis sa foloseasca pozitia oficiala pe care o detin sau relatiile pe care le-au stabilit in exercitarea functiei publice, pentru a influenta anchetele interne ori externe sau pentru a determina luarea unei anumite masuri.

Functionarilor publici le este interzis sa impuna altor functionari publici sa se inscrie in organizatii sau asociatii, indiferent de natura acestora, ori sa le sugereze acest lucru, promitandu-le acordarea unor avantaje materiale sau profesionale.

.Utilizarea resurselor publice.

Functionarii publici sunt obligati sa asigure ocrotirea proprietatii publice si private a statului si a unitatilor administrativ-teritoriale, sa evite producerea oricarui prejudiciu, actionand in orice situatie ca un bun proprietar.

Functionarii publici au obligatia sa foloseasca timpul de lucru, precum si bunurile apartinand autoritatii sau institutiei publice numai pentru desfasurarea activitatilor aferente functiei publice detinute.

Functionarii publici trebuie sa propuna si sa asigure, potrivit atributiilor care le revin, folosirea utila si eficienta a banilor publici, in conformitate cu prevederile legale.

Functionarilor publici care desfasoara activitati publicistice in interes personal sau activitati didactice le este interzis sa foloseasca timpul de lucru ori logistica autoritatii sau a institutiei publice pentru realizarea acestora.

Limitarea participarii la achizitii, concesionari sau inchirieri

Orice functionar public poate achizitiona un bun aflat in proprietatea privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, supus vanzarii in conditiile legii, cu exceptia urmatoarelor cazuri: a) cand a luat cunostinta, in cursul sau ca urmare a indeplinirii atributiilor de serviciu, despre valoarea ori calitatea bunurilor care urmeaza sa fie vandute; b) cand a participat, in exercitarea atributiilor de serviciu, la organizarea vanzarii bunului respectiv; c) cand poate influenta operatiunile de vanzare sau cand a obtinut informatii la care persoanele interesate de cumpararea bunului nu au avut acces.

Dispozitiile de mai sus se aplica in mod corespunzator si in cazul concesionarii sau inchirierii unui bun aflat in proprietatea publica ori privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale.

Functionarilor publici le este interzisa furnizarea informatiilor referitoare la bunurile proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor administrativ-teritoriale, supuse operatiunilor de vanzare, concesionare sau inchiriere, in alte conditii decat cele prevazute de lege.

Coordonarea si controlul aplicarii normelor de conduita profesionala

Rolul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

Agentia Nationala a Functionarilor Publici coordoneaza si controleaza aplicarea normelor prevazute de cod, exercitand urmatoarele atributii:

a) urmareste aplicarea si respectarea, in cadrul autoritatilor si institutiilor publice, a prevederilor codului;

b) primeste petitii si sesizari privind incalcarea prevederilor codului;

c) formuleaza recomandari de solutionare a cazurilor cu care a fost sesizata;

d) elaboreaza studii si cercetari privind respectarea prevederilor codului;

e) colaboreaza cu organizatiile neguvernamentale care au ca scop promovarea si apararea intereselor legitime ale cetatenilor in relatia cu functionarii publici.

Prin activitatea sa, Agentia Nationala a Functionarilor Publici nu poate influenta derularea procedurii de lucru a comisiilor de disciplina din cadrul autoritatilor si institutiilor publice.

. Sesizarea.

Agentia Nationala a Functionarilor Publici poate fi sesizata de orice persoana cu privire la:

a) incalcarea prevederilor codului de catre un functionar public;

b) constrangerea sau amenintarea exercitata asupra unui functionar public pentru a-l determina sa incalce dispozitii legale in vigoare ori sa le aplice necorespunzator.

Sesizarea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici nu exclude sesizarea comisiei de disciplina competente potrivit legii.

Functionarii publici nu pot fi sanctionati sau prejudiciati in nici un fel pentru sesizarea cu buna-credinta a Agentiei Nationale a Functionarilor Publici sau a comisiei de disciplina competente, in conditiile legii.

Agentia Nationala a Functionarilor Publici va verifica actele si faptele pentru care a fost sesizata, cu respectarea confidentialitatii privind identitatea persoanei care a facut sesizarea.

Sesizarile inaintate Agentiei Nationale a Functionarilor Publici vor fi centralizate intr-o baza de date necesara pentru: a) identificarea cauzelor care determina incalcarea normelor de conduita profesionala; b) identificarea modalitatilor de prevenire a incalcarii normelor de conduita profesionala; c) adoptarea masurilor privind reducerea si eliminarea cazurilor de nerespectare a prevederilor legale.

. Solutionarea sesizarii.

Rezultatele activitatii de cercetare se consemneaza intr-un raport, pe baza caruia Agentia Nationala a Functionarilor Publici va formula o recomandare catre autoritatea sau institutia publica respectiva cu privire la modul de solutionare a situatiei cu care a fost sesizata.

Recomandarea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici va fi comunicata: a) functionarului public sau persoanei care a formulat sesizarea; b) functionarului public care face obiectul sesizarii; c) conducatorului autoritatii sau institutiei publice in care functionarul public care face obiectul sesizarii isi desfasoara activitatea.

In termen de 30 de zile lucratoare de la data solutionarii, autoritatile si institutiile publice au obligatia de a comunica Agentiei Nationale a Functionarilor Publici modul de solutionare a masurilor prevazute in recomandare.

In cazul in care in situatia sesizata sunt implicati conducatorul autoritatii sau institutiei publice ori adjunctii acestuia, recomandarea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici va fi transmisa si structurii ierarhic superioare institutiei sau autoritatii publice ori, dupa caz, primului ministru.

Publicitatea cazurilor sesizate.

Raportul anual cu privire la managementul functiei publice si al functionarilor publici, care se intocmeste de Agentia Nationala a Functionarilor Publici si se prezinta Guvernului, trebuie sa cuprinda si urmatoarele date: a) numarul si obiectul sesizarilor privind cazurile de incalcare a normelor de conduita profesionala; b) categoriile si numarul de functionari publici care au incalcat normele de conduita morala si profesionala; c) cauzele si consecintele nerespectarii prevederilor prezentului cod de conduita; d) evidentierea cazurilor in care functionarilor publici li s-a cerut sa actioneze sub presiunea factorului politic; e) recomandarile propuse; f) autoritatile sau institutiile publice care nu au respectat recomandarile.

Agentia Nationala a Functionarilor Publici poate sa prezinte in raportul anual, in mod detaliat, unele cazuri care prezinta un interes deosebit pentru opinia publica.

Raspunderea

Incalcarea dispozitiilor codului de conduita atrage raspunderea disciplinara a functionarilor publici, in conditiile legii.

Comisiile de disciplina au competenta de a cerceta incalcarea prevederilor codului de conduita si de a propune aplicarea sanctiunilor disciplinare, in conditiile legii.

In cazurile in care faptele savarsite intrunesc elementele constitutive ale unor infractiuni, vor fi sesizate organele de urmarire penala competente, in conditiile legii.

Functionarii publici raspund potrivit legii in cazurile in care, prin faptele savarsite cu incalcarea normelor de conduita profesionala, creeaza prejudicii persoanelor fizice sau juridice.

Armonizarea regulamentelor interne de organizare si functionare.

In termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a legii, autoritatile si institutiile publice vor armoniza regulamentele interne de organizare si functionare sau codurile de conduita specifice, potrivit dispozitiilor prezentului cod de conduita, in functie de domeniul lor de activitate.

Asigurarea publicitatii.

Pentru informarea cetatenilor, compartimentele de relatii publice din cadrul autoritatilor si institutiilor publice au obligatia de a asigura publicitatea si de a afisa codul de conduita la sediul autoritatilor sau institutiilor publice, intr-un loc vizibil.

Bibliografie recomandata Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ, AllBeck, 2002; A. Trailescu, Tratat elementar de drept administrativ, AllBeck, 2002; Rodica Narcisa Petrescu, Drept administrativ, Accent, Cluj Napoca, 2004, Dacian Cosmin Dragos, Drept administrativ, Accent, 2004.Tudor Draganu, Actele administrative si faptele asimilate lor supuse controlului judecatoresc pe baza Legii nr. 1/1967, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1970, Corneliu Manda, Drept administrativ, Victor, 2000, Lucian Chiriac, Activitatea autoritatilor administratiei publice, Accent, Cluj Napoca, 2001, D. C. Dragos, Recursul administrativ si contenciosul administrativ, Editura All Beck, 2001, T. Draganu, Introducere in teoria si practica statului de drept, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1992, Martine Lombard, Droit administratif, 3^eedition, Editions Dalloz, Paris, 1999, Dana Apostol Tofan, Puterea discretionara si excesul de putere al autoritatilor publice, Editura All Beck, 1999.