FUNCTIILE RELATIILOR PUBLICE

FUNCTIILE RELATIILOR PUBLICE

Rolul distinct al relatiilor publice este explicat foarte bine de Societatea de Relatii Publice din Statele Unite ale Americii:

'Din ce in ce mai mult, stabilitatea societatii noastre depinde de a pune in echilibru fortele sociale, politice si culturale - forte determinate de atitudinile de grup.

Specialistii in relatii publice trebuie sa aibe o contributie speciala de a echilibra aceste "forte". Mai mult specialistii in relatii publice au rolul de a fi intotdeauna la mijloc, intre clienti si public. Ei trebuie sa armonizeze modul de gandire si nevoile organizatiei pe care o reprezenta sau pe care nu o pot reprezenta bine. Ei trebuie sa armonizeze si dinamica si nevoile publicului pentru ca astfel sa poata descrie clientului caracteristicile publicului dar, in acelasi timp trebuie sa fie capabili sa explice si publicului caracteristicile organizatiei. " este de parere Dan Bates (1998).

Putem insa sa descriem functia si rolul relatiilor publice prin sustinerea a zece principii de baza:

Relatiile publice "lucreaza" cu realitatea si nu cu false informatii. Programele planuite cu constiinciozitate si care pun interesul public peprimullocstaula baza relatiilor publice de succes.

Relatiile Publice reprezinta o profesiune orientata spre sectorul de servicii in care interesul public si nu recompensa personala sunt luate in consideratie.

Din moment ce profesionistul in relatii publice este cel care ia contact direct cu publicul pentru a cauta sustinerea pentru programele si politicile sale, binele public trebuie sa fie criteriul de baza dupa care sa fie selectate programele si politicile pe care doreste sa le implementeze specialistul in relatii publice.

Avind in vedere faptul ca specialistul in PR ia legatura, prin intermendiul mass-media, cu mai multe categorii de public, este foarte important ca el sa lupte pentru pastrarea integritatii acestor medii de comunicare.

Pentru a beneficia de o buna si responsabila comunicare reciproca, specialistul in relatii publice trebuie sa foloseasca in mod frecvent medode stiintifice de cercetare a opiniei publice.

Pentru a intelege ce vrea publicul si pentru a veni efectiv in intampinarea asteptarilor lui, specialistul in PR trebuie sa faca apel la stiintele sociale: sociologie, psihologie, studii de comunicare si semantica.

Avand in vedere ca foarte multa lume are activitate de cercetare in domeniul relatiilor publice, specialistul in PR trebuie sa stie sa se adapteze la modul in care celelalte discipline isi desfasoara activitatea, sa aiba cunostinte din alte domenii conexe: economie, stiinte politice, istorie etc.

Practicienii relatiilor publice sunt obligati sa explice publicului problemele cu care se confrunta organizatia pentru care ei lucreaza, inainte ca acestea sa se transforme in situatii de criza.

Persoana care activeaza in domeniul relatiilor publice ar trebui sa aiba ca unic standard de activitate performanta etica.

Dupa cum se poate constata, rolul relatiilor publice este de "mijlocitor" intre nevoile publicului si nevoile organizatiei. Acest rol de mijloc nu se aplica nici unui alt grup care se ocupa de atitudini. Expertii in celelalte domenii: jurnalisti, sociologi, politicieni, psihologi - toti acestia sunt orientati direct catre domeniile exacte ale activitatii lor.

Prin urmare, rolul specialistilor in relatii publice este de a folosi aceasta orientare pentru a determina atitudinea; de a sustine ceea ce reprezinta aceste directii pentru societate si organizatii.

In societatea se duce o continua lupta pentru resursele intelectuale. Din ce in ce mai mult ingrijorarea liderilor si a cetatenilor este axata pe modul in care se poate face situatiilor de criza.

Conform Judy Vanslike Turk si alii, exista trei functii diferite care au fost atribuite relatiilor publice. Daca luam in considerare un anumit punct de vedere, relatiile publice controleaza publicul prin influentarea modului in care publicul gandeste pentru satisfacerea nevoilor sau dorintelor unei institutii. Daca luam in considerare un al doilea punct de vedere, o alta functie a relatiilor publice este de a raspunde nevoilor publicului - de a reactiona la schimare, problemele sau initiativele altora. Un al treilea punct de vedere sustine ca functia relatiilor publice este de a crea relatiireciproce benefice pentru toate categoriile de public pe care le are o institutie.

Stephen A. Grayer, profesor la Harvard University, numeste aceasta a treia functie a PR-ului (functia in care consumatorul este vazut ca partener in relatia cu cei care ofera de servicii) modelul transactional. Greyser a mai gasit si alte doua modele: cel manipulativ , care considera consumatorul o victima si modelul serviciilor, conform caruia consumatorul ar fi un rege. Conform aceluiasi autor, exosta inca un drum lung de strabatut intre modul in care arata pitat in acest moment si modeluyl ideal de oferire a srviciilor.

Cele trei moduri "traditionale" de a caracteriza relatiile publice pot fi identificate cu diverse momente din istoria relatiilor publice. Greyser considera ca modelul manipulativ apartine mai curind perioadei comunicarii si initierii. Modelul serviciilor descrie activitati ce aveau loc in perioda comunicarii bidirectionale asimetrice. Modelul transactional al lui Greyser descrie relatiile publice in epoca in care predominau planificarile si prezentarile.

Perioada actuala este caracterizata prin faptul ca profesionistii din relatii publice controleaza dezvoltarea acestei meserii, modul in care ea este utilizata si practicata. Aceasta conceptie care face referire la unicitatea acestei activitati este foarte bine exprimata de Philip Lesly:

"Oamenii care activeaza in relatii publice au rolul de a fi mereu la mijloc - uscilind intre clinetii / angajatorii lor si publicul lor.acest rol de "la mijloc" nu se plica nici unui alt grup care are de a face cu climate of atitudes. Expertii in celelalte domenii - jurnalisti, sociologi, phishologi, politicieni etc - sunt orientati numai in directia specialitatii lor."