APARITIA SI DEZVOLTAREA STIINTEI ADMINISTRATIVE

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

APARITIA SI DEZVOLTAREA STIINTEI

ADMINISTRATIVE

APARITIA SI DEZVOLTAREA STIINTEI ADMINISTRATIVE     IN EUROPA

PRECURSORII STIINTEI ADMINSTRATIVE

Primele studii privind administratia publica isi au originea in Franta si in tarile germanice in secolul XVII si ele dezvolta tendintele care apar la sfarsitul acestui secol.

Prima este asa-numita stiinta a Politiei.Cuvantul "Politie" avea atunci o alta semnificatie fata de cea de astazi, fiind o treanspunere acuvantului grecesc "politeia", adica se referee la lucruri publice in general. Finalitatea stiintei politiei era de a uramari fericirea cetatenilor in masura n care acest lucru era posibil cu respectarea interesului general .

Era vorba despre stiinta de a guverna oamenii, ceea ce o aproprie de actuala stiinta politica. Continultul acesteia era foarte vast pentru ca, ea nu trata tot ceea ce cuprindea puterapublica si includea diverse probleme, care astazi nu mai sunt studiate in cadrul cunostintelor legate de administratia publica. Aceasta stiinta se dezvolta in Franta da apoi, ea se extinde in toata Europa.

A doua tendinta a fost constituita de asa-zisele "stiinte camerale",care erau practice ale administratie si care cautau o solutie la problemele din acea epoca.Cameralistii erau functionari ai camerei, care scriau despre problemele respective care intrau in componenta lor administrative. De la chestiunile acre se refereau la patrimoniu si la finante au inceput, apoi,sa se ocupe de toate disciplinele applicative, utile pentru govern, astfel incat se poate vorbi de faptul ca studierea lor se afla la originea cunostintelor care , fac astazi parte din diferite stiinte:dreprul,finantele,economia,ingineria. Putem spune ca atat stiinta politiei, cat si cameralismull stau la baza diferitelor stiinte moderne.

Prelungind aceasta stiinta a politiei, dar diferentiind-o printr-un demers theoretic, alti autori au fost considerati adevarati precursori ai unei stiinte administrative conceputa, ca o 'stiinta"ce urmareste sa elaboreze "principi" referitoare la actiunea adminstrativa.

Charles-Jean Bonnin a fost primul in Franta care a pretins "tratarea administratiei ca stiinta in lucrarea "Principiile administratie publice".

Dupa1848,Lozenz von Stein a incercat sa construiasca o stiinta in jurul administratiei si urmareste explicarea tuturor fortelor,tendintelornsi legitatilor care guverneaza realitatile statului.

In perioada liberalismului stiinta administrative a cunoscut o perioada de stagnare care a durat pana la cel de-al doilea razboi mondial.Stiinta aplicata( care cauta sa gaseasca solutii de imbunatatire) a ramas pe plan secund intrucat nu se dorea intarirea administartie , ci limitarea puterii ei la minimul necesar.

Henry Chardon si Henry Fayol au realizat o "doctrina administartiva"care punea acceantul pe probleme de organizare interna si de gestiune a serviciilor.Cu toate acestea, gandirea administrative a ramas puternic marcata de doctrina juridical

Dupa cel de-al II-lea razboi mondial,probleme privind organizarea si gestiunea administrativa au revenit in randul preocuparilor privind studiul administrative.De remarcat in Europa teoriile asupra birocratiei lui Marx si Engels,Weber si mai apoi Merton care demonstreaza cum fenomenul biracratic conduce la o problematica organizationala. Teoria organizatiilor este alcatuita din doua ramuri, si anume:una,practica care viza imbunatatirea functionarii organizatiilor si una, cognitiva ce urmareste progresul in cunoasterea functionarii organizatiilor.

In Europa teoria organizatiilor s-ar puteadezvolta parallel cu cxercetarile interprinse asupra administratiei publice.exista la inceput o perturbare intrucat administratia publica era perceputa atat ca o entitate specifica (vechea traditie), cat si ca o organizatie (noua traditie).Dupa anii 60' cele doua ramuri au tins sa se intersecteze.

CRISTALIZAREA STIINTEI ADMINISTRATIVE IN EUROPA

Studiul administratiei publice are la baza patru piloni.Primul,reprezentat de dreptul administrativ, este cel care a ramas autonom si care constituie o poarta necesara in studiul administratiei publice.El furnizeza stiintei administrative un aparat metodologic, care ii permite sa evite o abordare exclusive sociologica sau psihologica.

Cel de-al doilea pilon pleaca de la sociologul german Max Weber,care avea in vedere legitimitatea si rolul birocratiei.Acest pilon va duce la analiza comparata a administartiilor si la stiinta comportamentului indivizilor care alcatuiesc organizatii democratice.

Cel de-al treilea pilon pleaca de la Taylor,inginer american care a fost promotorul organizarii stiintifice a muncii(OSM) care urmarea specializarea si suprimarea gesturilor inutile prin intermediul "timpilor si miscarilor".Acest current a fost urmat de un studio de mai gestionar si economic care a ajuns la managenentul public.

Ultimul pilon a fost inaugurat de Thomas Woodrow Wilson intr-un articol din 1887 in care sugera introducerea unor metode de administratie stiintifica in cadrul administratiei publice.scopul sau era de a limita abuzurile patronatului care erau percepute ca o frana in calea calitatii si eficiantei.Aceasta abordare se va regasi in curentul numit analiza politicilor publice.

La originea stiintei administrative se gasesc doua tipuri de abordari diferite :un prim current aparut in europa se bazeaza pe administratia publica,conceputa ca un instrument de actiune al statului,al doilea current,aparut in SUA,este preocupat de organizare.

Stiinta administratiei,asa cum ne apare ea la ora actuala, a aparut in Europa , ca o reactie la studiile nord-americane bazate pe eficienta.A existat un acces mai larg la gandirea generala si la curentul studiului privin comportamentul care a ajuns la psihologia sociala.Pe de alta parte,un impact deosebit l-au avut studiile economice si sociale aplicate in administratia nord-americana.Insa pe langa acestea, situatia a fost influentata de apelul care sa facut la traditia studiilor acestor temede catre stiinta politica, traditie aproape perduta care se leaga de interesul pentru studiile privid birocratia.Acestea din urma se refereau la situatia sociala in general,in principa la cea din tarile socialiste.

Intr-o prima etapa s-a produs o anumita dezorientare si s-a intentionat sa se porneasca de la acpecte care par astazi,mai putin importante.Astfel,s-a cautat, intr-un prim moment, sa se construiasca o stiinta care sa aiba ca obiect de studiu scopurile administratiei.

Mai importanta a fost intentia lui Langrod de a izola"un fapt administrative tipic de care ar trtebui sa se tina seama si in jurul caruia sa se organizeze intregul complex de cunostinte privind administratia".potrivit lui <<faptul administrativ,decurgand din faptul social,se situeaza alaturi de faptulpolitic,geographic,economic,sociologic,etc. si trebie sa corespunde unui modelspecific al situatiei reale,model care trebuie sa se regaseasca in orice actiune administrative.Insa,aceasta intentie a esuat datorita caracterului neomogen al administratiei.

Esecul intentiilor anterioare a dat nastere unei polemici deschise chiar in momentul in care se urmarea realizarea acestora,astfel incat s-a pus intrebarea daca sa se vorbeasca despre o stiinta administrativea sau de mai multe stiinte administrative.

De-a lungul timpului,administratia publica a facut obiectul de studio al mai multor discipline:dreptul,stiintele economice,sociologia,psihologia,istoria,geografia,finantele publice,dar si alte discipline care,impreuna,alcatuiesc corpul stiintelor administrative,adica acele stiinte sociale care au ca punct de plecare administratia.Doua probleme ramaneau de rezolvat si anume:prima se refera la legaturile dintre stiintele administrative si stiinta politica, iar cea de-a doua se refera la raporturile dinttre stiintele administrative si stiinta aplicata a administratiei.