Modalitati de calificare a unui contract ca si contract administrativ

Modalitati de calificare a unui contract ca si contract administrativ

a) Contracte administrative prin determinarea legii.

Legea poate califica un anumit contract ca fiind contract administrativ (public) in mod expres, asa cum se intampla, spre exemplu, in Franta cu contractele referitoare la executia lucrarilor publice, sau cu cele referitoare la vanzarea imobilelor statului[1].

In legislatia noastra, din pacate, nu regasim astfel de calificari, fapt ce denota o anumita retinere a legiuitorului in aceasta privinta, inexplicabila daca tinem seama de faptul ca din reglementarea unor anumite contracte reiese cu pregnanta caracterul lor public, si ca exista o bogata doctrina in domeniu care ar facilita incadrarea fara ezitare a acestor contracte in categoria juridica de care apartin in fapt.

O alta modalitate de calificare legala a contractului administrativ este cea implicita, prin atribuirea litigiilor nascute din contract in competenta de solutionare a instantelor de contencios administrativ[2].

b) Contracte administrative prin determinare jurisprudentiala

In lipsa unei prevederi exprese a legii, jurisprudenta este cea chemata sa califice un contract incheiat de administratia publica din punct de vedere al naturii sale juridice.

Calificarea unitara a contractelor administrative este facila in acele sisteme de drept care recunosc jurisprudentei statutul de izvor de drept formal, cum este sistemul francez sau american, insa intampina dificultati in sistemul nostru de drept, unde singura cale de a impune o anumita calificare juridica pe intreg teritoriul tarii este o decizie in interesul legii a Inaltei Curti de Justitie si Casatie.

In aceste conditii, putem afirma ca exista doua situatii distincte:

a) calificarea contractului este realizata de fiecare instanta care solutioneaza un conflict juridic nascut in legatura cu acel contract. Calificarea serveste la validarea judecatoreasca a unor modificari unilaterale a contractului de catre administratie, la validarea rezilierii unilaterale a contractului in temeiul interesului public, etc.

b) calificarea intervine in mod unitar printr-o decizie a Inaltei Curti de Justitie si Casatie, in urma solutionarii unui recurs in interesul legii.

Indiferent de instanta care face calificarea, criteriile pe baza carora se poate face aceasta calificare ar trebuie sa fie urmatoarele:

obiectul contractului consta in participarea persoanelor private la prestarea unui serviciu public. Cerinta ca unul din contractanti sa fie persoana privata nu este insa decisiva, dat fiind faptul ca si contractul incheiat intre doua persoane publice este tot contract administrativ (de exemplu, asocierea intercomunala)

Importanta determinarii naturii juridice a unui contract incheiat de administratia publica reiese si din faptul ca, in acest fel, se poate stabili natura raportului juridic dintre agentii ce presteaza serviciul public si autoritatile administratiei publice.

(2) al doilea criteriu este regimul exorbitant sau clauza exorbitanta a contractului

Este vorba de stabilirea pe cale unilaterala, de catre administratie, a unor clauze contractuale, care pot fi doar acceptate de contractantul privat si nu negociate de acesta - asa numitul "caiet de sarcini" al contractului, sau de impunerea unui anumit model de contract, al carui continut nu poate fi negociat de contractantul privat.

Clauza exorbitanta este acea clauza impusa de administratie in temeiul puterii publice (altfel spus "purtatoare" de putere publica), profund diferita de clauzele obisnuite din contractele private[3]. De exemplu, obligatia contractantului privat de a investi o anumita suma de bani dupa preluarea prestarii serviciului public, obligatia de a nu depasi un anumit tarif de prestare a serviciului public, dreptul autoritatii publice de a rezilia unilateral contractul - justificat doar de interesul public si fara a se tine seama de modul in care au fost respectate clauzele contractuale.

Clauza vizand rezilierea unilaterala a contractului in conditiile nerespectarii de catre celalalt contractant a obligatiilor ce rezulta din contract nu reprezinta o clauza exorbitanta, deoarece ea este intalnita si in contractele de drept privat, si constituie clasicul fundament al raspunderii contractuale din dreptul privat.

Contractul administrativ cu regim juridic exorbitant se deosebeste de contractul administrativ cu clauze exorbitante prin aceea ca, in primul caz, avem de-a face cu un contract tipic privat, dar care este impus de catre administratie intr-o anumita forma spre a fi semnat de persoanele private sau de alte persoane publice. Asa sunt, de pilda, contractul de furnizare a energiei electrice, sau contractul de furnizare a apei.

c) criteriul referitor la participarea unei persoane publice la contract.

Contractele administrative sunt incheiate intre persoane publice sau intre o persoana publica si una privata. In nici un caz nu poate fi considerat ca avand caracter administrativ contractul incheiat intre doua persoane private, fara atributii de putere publica, chiar daca unele clauze avantajeaza o parte a contractului, deoarece situatia de inegalitate juridica rezulta din liberul acord de vointe, nu din impunerea unor clauze cu putere publica.

Afirmatia de mai sus nu poate duce la concluzia ca persoanele private care presteaza servicii publice incheie doar contracte private; dimpotriva, ele pot incheia si contracte administrative, in temeiul puterii publice care le este conferita prin actul administrativ sau contractul administrativ prin care le este delegat serviciul public[4].

Contractele incheiate intre doua persoane publice sunt considerate, de principiu, ca fiind contracte administrative[5]. Cateva precizari sunt insa necesare:

- situatia de inegalitate juridica din contractele administratiei cu persoanele private nu se regaseste ca regula in contractele dintre persoanele publice - a se vedea, de exemplu, contractul de asociere intercomunala in vederea gestionarii serviciilor publice locale privind domeniul public si privat, prezentat mai jos.

- caracterul administrativ al contractului trebuie analizat de la caz la caz: astfel, un contract de achizitii publice este contract administrativ, insa daca este sub valoarea prevazuta de lege, poate fi un contract civil de vanzare-cumparare; contractul de concesiune este contract administrativ; contractul de asociere in participatiune poate fi insa si administrativ, si civil.