O perspectiva asupra managementului de resurse umane in actualul sistem al administratiei publice locale din Romania

O perspectiva asupra managementului de resurse umane in actualul sistem al administratiei publice locale din Romania

Se constata in prezent la nivelul institutiilor publice locale din Romania mentinerea unei tendinte de marginalizare a functiei de resurse umane, care de cele mai multe ori este asimilata cu o activitate executiva si rutiniera, rezumandu-se la gestiunea evidentei angajatilor din aparatul propriu de lucru, fara a avea o viziune strategica asupra pozitiei si rolului pe care ar trebui sa-l indeplineasca aceasta structura in cadrul administratiei publice/institutiei.

In numeroase cazuri (daca luam in considerare organigrama Consiliului Judetean) departamentul de resurse umane cunoaste o dubla sau chiar tripla subordonare ierarhica (Director executiv adjunct/Director executiv/presedinte sau vicepresedinte), ajungandu-se astfel ca relatia cu conducatorul institutiei - care este abilitat prin lege sa coordoneze activitatea acestui departament sa fie cu mult ingreunata. In acest fel, posibilitatea de dezvoltare a unui plan complex de activitati si prognoze cu privire la potentialul uman existent la nivelul Consiliului Judetean, care sa se bucure de vizibilitate si de sustinere din partea conducerii, este mult ingreunata de structura birocratica incarcata, care nu permite un contact direct cu ordonatorul principal de credite. Se creeaza astfel falsa impresie ca activitatea de resurse umane nu constituie o prioritate in raport cu alte tipuri de activitati prestate de institutie, prin intermediul diferitelor structuri.

Pe acelasi principiu, cel care este insarcinat sa se ocupe de resursele umane in cadrul institutiei nu este perceput de regula ca avand un rol strategic, in special in partea de consiliere a conducerii pe probleme ce tin de specificul activitatilor de resurse umane, ci mai degraba un executant ce pune in aplicare deciziile sefului. Acest aspect deriva, pe de-o parte din constrangerile de ordin legislativ (odata cu limitarea numarului de functii de conducere la un procent fix de 12 % din totalul functiilor pe ansamblul institutiilor, primele departamente "decapitate" fiind cele de resurse umane, transformate ulterior in structuri coordonate de functionari publici de executie, dar si in cutumele administratiei publice, care tinde sa acorde o importanta sporita altor segmente de activitate cum sunt cel economic sau tehnic.

La baza acestor concluzii stau observatiile culese in urma numeroaselor vizite de documnetare locala realizate de echipa proiectului intr-o serie de Consilii Judetene, prilej cu care Institutul de Politici Publice a sesizat doua aspecte majore care ar trebui analizate atunci cand se are in vedere evaluarea performantelor unui departament de resurse umane in cadrul unei institutii publice.

- Atributii care revin in mod curent in sarcina unui department de resurse umane

- Structura si pozitionarea departamentului de resurse umane in cadrul institutiei (Consiliul Judetean).

Pe fondul acestor argumente ghidul de fata incearca sa raspunda unor argumente de ordin practic, celor doua tipuri de probleme identificate: necesitatea de redefinire a rolului departamentului de resurse umane in cadrul institutiei publice (Consiliul Judetean) si nevoia de optimizare a schemei organizationale - organigrama in vederea unei bune functionari a departamentului de resurse umane in raport cu celelalte structuri ale Consiliului.