Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


Eficienta institutiilor si autoritatilor publice si eficacitatea functionarilor publici

Administratie

+ Font mai mare | - Font mai mic




Eficienta institutiilor si autoritatilor publice si eficacitatea functionarilor publici

Notiunea de „eficienta economica“ este intalnita, in studiile de specialitate si in practica, in doua sensuri:




a. performante - rezultate deosebit de bune - ale unei activitati;

b. efecte maxime ale unei activitati in raport cu resursele alocate sau consumate.

Insa cei mai multi dintre specialisti, abordand „eficienta”, au in vedere sectorul privat si prea putin sau chiar deloc pe cel public. O explicatie a acestui fapt ar putea fi determinata de adevarul ca administratia publica vizeaza prin activitatile sale o profitabilitate redusa, dar un grad inalt de satisfacere a cetatenilor. In contextul in care, referindu-se la sectorul privat, multi economisti au definit in special eficienta economica, este absolut firesc sa fi fost luata in considerare pentru analiza activitatea institutiilor sau autoritatilor din administratia publica centrala si locala si celelalte institutii din sectorul public.

Pentru a putea aborda activitatea in sectorul public din perspectiva conceptului de eficienta este necesar ca eficienta sa fie inteleasa si considerata atat ca urmare a influentei factorilor economici, cat si ca o consecinta a influentei factorilor politici, culturali, juridici si in special a factorului uman, caci in fapt „resursele umane sunt cele care stau la baza reusitei sau esecului”[1].

Acest concept a fost folosit pentru prima data in administratia publica in abordarea rationala propusa de L. Gulick si L. Urwick. Managerii publici trebuie sa aiba in vedere faptul ca, daca eforturile pot fi dimensionate in mod strict, efectele, in special cele sociale, sunt dificil de determinat si nu pot fi prevazute in totalitate. Aceasta deoarece administratia publica isi desfasoara activitatea intr-un cadru social supus unor influente multiple. Cel mai adesea aceste efecte sociale indirecte, neprevizibile au implicatii majore in sectorul public.

Din punct de vedere al formelor de exprimare se poate spune ca eficienta poate fi cuantificabila - in special efectele economice - si necuantificabila - efectele sociale. Managerii publici ar trebui sa tina seama de ambele forme, dar si de faptul ca ele pot avea pe langa dimensiunea prezenta si o dimensiune de perspectiva, deoarece o parte apreciabila din rezultate se obtin pe parcursul unei perioade de timp. Din pacate, cel mai adesea, eficienta de perspectiva – propagata – este ignorata. O analiza asupra sistemului decizional arata o pondere foarte ridicata a deciziilor pe termen scurt, ceea ce conduce la decizii cu efecte imediate, de cele mai multe ori in detrimentul deciziilor pe termene medii si lungi care sunt total neglijate. De altfel o astfel de abordare determina efecte negative pe termen lung, majorand coeficientul de risc. In sectorul public din Romania factorul uman este una din resursele cel mai mult neglijate, iar consecintele unei astfel de situatii conduc la efecte care nu sunt deloc greu de dedus.

Factorul uman reprezinta elementul cheie al activitatii si performantelor din sectorul public. Mai mult, constituie coordonata esentiala a dimensiunii si mai ales a calitatii activitatii in sectorul public. Astfel ca nu se poate mentiona eficienta unei institutii publice in general fara a avea in vedere, pe langa eficienta economica si aspectele cuantificabile direct, si o serie de aspecte necuantificabile direct, dar care au multiple consecinte asupra performantelor in sectorul public. Printre acestea un loc important il ocupa, cum e si firesc, eficienta muncii functionarilor publici. De folosirea eficienta a personalului, de eficienta muncii lui depinde insasi calitatea si eficienta activitatii din administratia publica.



Altfel spus, eficienta activitatii autoritatii administratiei publice este determinata de: calitatea actului administrativ; competentele, capacitatea de lucru si de executie adecvate a sarcinilor; capacitatea autoritatilor locale de a executa sarcinile in timp util.

Problema resurselor umane din sectorul public reprezinta multiple aspecte de ordin social-uman, politic, juridic si tehnic. Astfel, se pun probleme in legatura cu pregatirea profesionala a personalului institutiilor publice, probleme in legatura cu recrutarea si repartizarea acestuia, cu aprecierea si promovarea in diferite functii, in general probleme de gestiune a personalului. Exista de asemenea probleme care privesc comportamentul functionarilor publici in raporturile lor cu cetatenii, probleme care se refera la raporturile interumane in cadrul institutiilor publice sau care privesc raporturile dintre personalul sectorului public si societate.

Toate aceste aspecte legate de problematica personalului din administratia publica nu trebuie abordate insa numai din punct de vedere strict juridic, deoarece acestea ar conduce la o cunoastere incompleta a realitatilor din administratie, pentru ca exista si aspecte legate de munca functionarilor publici care nu au reglementare juridica, dar care au rol deosebit de important pentru asigurarea eficientei institutiei publice si realizarea misiunii sociale a acesteia.



Managementul calitatii in sectorul public - Prof.univ.dr. George Moldoveanu, Lect.univ.dr. Cosmin Dobrin, note de curs

Costea M., Introducere in administratia publica, p.44-46






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1036
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site