PLEDOARIE PENTRU O COOPERARE INSTITUTIONALA INTENSIFICATA LA NIVELUL AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE

PLEDOARIE PENTRU O COOPERARE INSTITUTIONALA INTENSIFICATA LA NIVELUL AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE:

In conditiile in care, conform Raportului de tara al Comisiei Europene pentru anul 2004 "intr-un numar de sectoare importante continua sa existe un decalaj serios intre progresele inregistrate in domeniul armonizarii legislative si capacitatea limitata, pe ansamblul ei, a administartiei publice de a aplica si a pune in practica legisltia nou adoptata", aceasta stare de fapt fiind considerata "o constrangere majora in ceea ce priveste pregatirile pentru aderare ale Romaniei", prezenta lucrare doreste sa sugereze o solutie pentru administratia publica locala, reliefand avantajele pe care le poate avea intensificarea colaborarii institutionale la nivelul autoritatilor administratiei publice locale in imbunatatirea managementului municipal, in sensul larg, expus in glosarul de termeni prezentat si in adoptarea de facto si nu doar de jure a principilor ce guverneaza politicile europene. De asemenea, se urmareste si identificarea instrumentelor ce pot fi accesate in vederea acestei colaborari ce poate in mod evident facilita si consolida rolul autoritatilor locale in ceea ce priveste schimbarea de mentalitalitati, perceptii si practici ale populatiei si ale celorlalte institutii ale statului, in vederea insusirii cu succes a principiilor si valorilor europene.

Astfel, in sprijinul rolului major al cooperarii institutionale la nivel de administratie publica locala s-au identificat urmatorele argumente:

1. SIMILARITATEA PROBLEMELOR CU CARE SE CONFRUNTA AUTORITATILE ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE:

In pofida enormelor diferente in ceea ce priveste circumstantele in care se situeaza diferitele orase si tari, exista un consens general in privinta scopurilor globale pe care municipalitatea in sensul enuntat anterior si autoritatile locale in particular si le vor stabili. Acestea sunt scopuri ale dezvoltarii. Ele pot fi inscrise in trei categorii principale:

imbunatatirea conditiilor de viata si de munca a intregii populatii a municipalitatii, cu o atentie speciala pentru cei care se gasesc intr-o postura de slabiciune in articularea nevoilor lor si in apararea drepturilor si intereselor;

promovarea dezvoltarii sociale si economice durabile;

cresterea protejarii si consevarii mediului fizic.

Aceste trei categorii de scopuri prezentate anterior, desi diferite ca si caracter, sunt in mod evident relationate. Conditiile de viata, in special acelea ale grupurilor de cetateni defavorizati nu pot fi imbunatatite pe baze durabile daca municipalitatea esueaza in promovarea investitiilor productive, in politica de ocupare a fortei de munca. Perspectivele de crestere economica sunt afectate de infrastructura urbana ineficienta, pe cand deteriorarea mediului fizic are consecinte dezastruoase nu doar asupra sanatatii si formei bune a cetatenilor, dar si asupra abilitatii municipalitatii de a asigura dezvoltarea sociala si economica durabila si de a functiona ca un pol de atractie pentru strategii de investitii externe care se bazeaza din ce in ce mai mult pe atractivitatea mediului fizic si pe buna functionare a infrastructurii si serviciilor. Cele mai multe municipalitati, bogate si sarace, mari si mici se confrunta cu provocari similare in ceea ce priveste natura, daca nu si gravitatea si iminenta. Aceste provocari corespund nevoilor de baza ale fiecarui cetatean: o sursa sigura si adecvata de venit, un adapost adecvat; sanatate; educatie; securitate si afabilitate.

In pofida faptului ca multe din aceste nevoi pot fi satisfacute prin actiuni si activitati care depasesc mijloacele si controlul direct al guvernarii municipale, gradul lor de satisfacere se va reflecta invariabil in perceptia publicului asupra performantei administratiei.

2. NECESITATEA DE A "INVATA" DIN EXPERIENTELE ALTORA:

In conditiile in care se poate vorbi de probleme comune carora municipalitatile din intreaga lume trebuie sa le faca fata, analiza experientelor altor comunitati precum si a solutiilor identificate pentru situatiile respective, precum si incercarea de a adapta aceste solutii la conditiile locale particulare pot reprezenta elemente importante ale procesului de dezvoltare durabila, in conditiile in care, de multe ori, este mai eficient sa se utilizeze un mecanism verificat, decat "sa se reinventeze roata". Experientele de succes ale anumitor municipalitati, indiferent de domeniul acestora, trebuie consolidate in mod sistematic si trebuie diseminate si altora. Acestea pot genera largirea orizonturilor oamenilor, familiarizarea cu procedurile europene si pot conduce la insusirea unor practici diferite, mai adaptate exigentelor de profesionalism si eficienta ale proiectului european, in dezvoltarea economica, precum si in procesele de formare si pregatire ale resurselor umane.

3. EXISTENTA, LA NIVEL EUROPEAN, A UNOR "INSTRUMENTE"CARE FACILITEAZA COOPERAREA:

In conditiile in care principiul cooperarii intre state se afla la baza insasi constructiei proiectului euroean, vizand la momentul initierii lui crearea unor structuri internationale pentru asigurarea pacii si protejarea drepturilor omului, probleme de mare importanta in contextul generat de al Doilea Razboi Mondial, existenta a numeroase mecanisme si institutii, atat in cadrul structurilor Uniunii Europene cat si in interiorul altor organisme cum ar fi Consiliul Europei, Organizatia Natiunilor Unite sau Banca Mondiala, care faciliteaza aceasta cooperare intre state nu este deloc surprinzatoare.

Astfel, pentru domeniul administratiei publice locale, pentru a evidentia doar cateva din cele mai importante mecanisme de cooperare se poate vorbi despre:

Programele de twinning, adresate tarilor candidate la Uniunea Europeana, care, asa cum am aratat deja intr-o sectiune anterioara, presupun participarea expertilor europeni la procesele de constructie institutionala necesare pentru a putea raspunde exigentelor acquis-ului comunitar. Ele sunt concepute nu atat pentru a creste cooperarea generala, cat pentru a atinge tinte specifice, stabilite dinainte intre parti pentru implementarea ariilor prioritare ale acquis-ului, dupa cum sunt ele specificate in Parteneriatele de Aderare.

Programe de asistenta financiara care au fost deschise pentru tarile din Europa Centrala si de Est in urma hotararii Consiliului European de la Copenhaga, din iunie 1993 si confirmate de Consiliul European de la Essen, din decembrie 1994, PHARE, SAPARD, ISPA, intr-un numar mare de domenii, printre care si cel al administratiei publice locale, in cadrul carora prioritate in ceea ce priveste eligibilitatea o au programele ce presupun colaborarea intre mai multi actori institutionali.

Schema town-twinning-ului reuneste municipalitati din intraga Europa, legandu-le practic intr-o retea densa de cetateni. Aceasta practica asigura oportunitatea de a afla mai multe despre viata de zi cu zi a cetatenilor din alte state europene, de a vorbi cu ei, de a schimba experiente si de a dezvolta proiecte in comun pe probleme de interes comun cum ar fi integrarea locala, mediul, dezvoltarea economica si diferentele culturale. Caracteristica town-twinning-ului este aceea ca implica un mare numar de cetateni si isi aduce, astfel, o contributie la dezvoltarea cetateniei europene, fiind, in aceste conditii, deosebit de relevant pentru subiectul acestei lucrari. In acest scop, Comisia Europeana acorda chiar granturi (fonduri nerambursabile) pentru evenimente de town-twinning care includ programe educationale pe chestiuni europene. Din pacate, pentru moment, Romania nu intra in categoria tarilor eligibile pentru acest tip de granturi, dar poate participa la proiecte ca partener, in colaborare cu orase, municipalitati sau asociatii ale autoritatilor locale din tarile eligibile. Chiar in conditiile in care nu se poate obtine finantare din partea Uniunii Europene, politica de town-twinning, sustinuta si de alte organisme cum ar fi Consiliul Municipalitatilor si Regiunilor Europene, este deosebit de importanta deoarece stimuleaza schimbul de experienta, dezbaterile si alte initiative care intaresc constiinta europeana - promovarea comunicarii si invatarea interculturala. Ea se refera la actiuni care ii aduc pe oameni impreuna, dezvoltand parteneriate intre orase. Ofera oportunitati pentru cetateni de a explora si experimenta alte culturi. Asigura o atmosfera prielnica pentru dezvoltarea economica (atragerea de investitii) si pentru desfasurarea comertului. De asemenea, stimuleaza un mediu in care problemele pot fi rezolvate de la om la om, la nivelul la care acestea au aparut - conform principiului subsidiaritatii, atat de important pentru constructia europeana - si sparge barierele culturale si sociale.

Programul de Management Urban, finantat de aceasta data de UNDP si un consortiu de noua "donatori" bilaterali si executat de Comisia Natiunilor Unite pentru Asezari Umane in colaborare cu Banca Mondiala cuprinde componente de cercetare, training si cooperare tehnica, foarte importante pentru dezvoltarea de noi practici in managementul municipal, mai eficiente, care sa raspunda exigentelor actuale.

Congresul Puterilor Locale si Regionale din Europa, organism infiintat in cadrul Consiliului Europei in care Romania este reprezentata cu zece membri, ofera un loc privilegiat de dialog unde reprezentantii puterilor locale si regionale dezbat probleme comune si isi confrunta experientele. Vizeaza, de asemenea, dezvoltarea initiativelor care permit cetatenilor sa participe in mod real la procesul democratic la nivel local si regional, reprezentarea intereselor consiliilor locale si regionale in elaborarea politicii europene, precum si incurajarea cooperarii regionale si transfrontaliere in favoarea pacii si dezvoltarii durabile. Printre instrumentele de ajutor puse la dispozitie, cele mai importante sunt "Reteaua Europeana a Institutiilor de Pregatire a Colectivitatilor Teritoriale" (ENTO) ce ofera asistenta si pregatire specializata tarilor Europei Centrale si de Est carora le lipseste experienta in materie de gestiune si competente tehnice. Ea favorizeaza cooperarea intre centrele de formare ale guvernarii locale si regionale, punand in contact organizatiile nationale cu omoloagele lor din alte tari, precum si participarea la Pactul de Stabilitate. Astfel, congresul Participa activ la proiectele care vizeaza consolidrea democratiei locale si cooperarea transfrontaliera in Europa de sud-est, prevazute in programul consiliului europei pentru pactul de Stabilitate, lansat in 1999.

Consiliul Municipalitatilor si Regiunilor Europene - in care Romania nu este membru, dar poate deveni in conditiile in care criteriile de adeziune pot fi satisfacute si care este un for ce reprezinta interesele autoritatilor locale si regionale la nivel european - vizeaza dezvoltarea unui spirit european printre autoritatile locale si regionale in vederea promovarii asocierii intre statele europene si participarii lor active la Constructia Europei, actiuni in vederea luarii in considerare a autoritatilor locale si regionale in activitatile UE care le afecteaza direct. De asemenea, incurajeaza dialogul, schimbul de experienta si cooperarea intre membrii sai, utilizand metode cum ar fi cooperare interregionala si intermunicipala, parteneriate si programe de town -twinning, asigura diseminarea, in randul membrilor, a informatiei provenita de la institutiile europene si permite ca "vocea" membrilor sai "sa fie auzita" prin intermediul unor corpuri si institutii reprezentative.

In contextul existentei unui numar insemnat de oportunitati pentru cooperarea institutionla internationala (dintre care in prezentul demers au fost enumerate doar cateva) in vederea insusirii principiilor proiectului european si a pregatirii pentru aface fata criteriilor de aderare, autoritatile locale trebuie sa preia initiativa si sa joce un rol activ in aceasta faza de pre-aderare, atat prin participare propriu-zisa la proiecte, cat si prin diseminarea informatiei despre ele in randul populatiei si prin incurajarea organizatiilor nonguvernamentale de a le accesa, in conditiile in care ele au posibilitatea, asa cum am aratat anterior, de a genera efecte de crestere a receptiviatii publicului in privinta divrselor probleme de interes la un anumit moment.