Prefectul

Lucrare de specialitate:

Prefectul

Argument

Institutia prefectului este o institutie publica cu personalitate juridica menita sa indeplineasca prerogrativele conferite de lege prefectului.Capacitatea juridica de drept public a institutiei prefectului se exercita de catre prefect [art.5 alin.(1) din Legea nr. 340 /2004].Potrivit art.5 alin.(2),din aceeasi lege,exercitarea drepturilor si asumarea obligatiilor civile ale institutiei prefectului se realizeaza de catre prefect sau de catre o persoana anume desemnata de acesta.

Institutia prefectului isi are sediul in Municipiul de resedinta de judetsi,respectiv,in Municipiul Bucuresti ,fiind condusa de prefect .

Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local.El este numit de Guvern in fiecare judet si in Municipiul Bucuresti ,la propunerea Ministerului Administratiei si Internelor .

Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatea administrativ-teritoriala.

Potrivit art.1 alin(4) din Legea nr.340/2004 ,ministrii si conducatorii celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului pot delega prefectului unele din atributiile lor de control si de conducere cu privire la activitatile serviciului public deconcentrat din subordine.

Acelasi text de lege ,prevede atributiile care vor fi delegate prefectului se stabuilesc prin hotararile Guvernului.

In acest sent ,prin Hotararea Guvernului nr.460/2006 au fost enumerate atributii care pot fi delegate prefectului si anume:

-verificarea modului de utilizare a fondurilor publice alocate serviciilor publice deconcentrate;

-analizarea modului de realizare a actiunilor cu caracter interministerial care au ca scop cresterea calitatii serviciilor pubice;

-organizarea unor achizitii publice prin programe comune mai multor servicii publice deconcentrate din judet si ,respectiv,din Municipiul Bucuresti;

-reprezentarea in fata instantelor judecatoresti ,in cazul in care derviciile publice deconcentrate nu pot si mandate de minister sau de alt organ superior ;

-alte atributii stabilite prin ordin al conducatorului institutiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat.

Pentru indeplinirea sarcinilor sale ,prefectul este ajutat de doi subprefecti ,iar in Municipuil Bucuresti de trei subprefecti.

Prefectul si subprefectul fac parte din categoria inaltilor functionari publici.

Capitolul I .    Scurt istoric

Reconsiderarea sistemului administratiei publice in Romania dupa Revolutia din decembrie1989, cu institutiile sale caracteristice face necesara si reaparitia institutiei prefectului, precizarea rolului sau in cadrul acestui sistem. Tinand seama de importanta institutiei se impune schitata evolutia sa si a competentelor prefectului in cadrul legislatiei administrative romanesti. Prima aparitie a institutiei prefectului in administratia societatii romanesti dateaza din a doua jumatate a secolului al XIX -lea, fiind consacrata prin Legea pentru infiintarea consiliilor judetene din 2 aprilie 1864 inspirata dupa modelul francez al timpului. Ideea de descentralizare administrativa pusa in germene da Regulamentul organic si reluata de Conventia de la Paris a fost manifestata pentru prima data in proiectul pe care Barbu Catargi prezidentul celui dintai guvern comun al Principatelor Unite l-a intocmit in anul 1862. Acesta organiza judetele in 4 prefecturi generale : a) De nord cu capitala la Iasi. b) Maritima cu capitala la Galati. c) De centru cu capitala in Bucuresti d) Occidentala cu capitala in Craiova. Fiecare prefectura generala avea un consiliu general. Prefectul era reprezentantul guvernului; din aceasta cauza el avea prestanta asupra tuturor celorlalte autoritati, exercitand o actiune de supraveghere si control asupra functionarilor din prefectura sa. El avea dreptul de a reforma si chiar a anula actele acestor functionari afara de cei depinzatori de Ministerul de Razboi si Justitie ori de catre ori ele ar fi fost contrarii legilor, dispozitiilor luate de ministere si chiar propriilor sale ordine. Tot prefectului ii revenea paza si mentinerea sigurantei si ordinii publice. Acest proiect a fost respins sub cuvant ca "este rau venit intr-un moment in care trebuiau luate dimpotriva masurile de unificare completa". Legea pentru infiintarea consiliilor judetene organizeaza pentru prima oara administratia judetelor tarii, "conceptia ei reprezentand un sistem real si metodic". Judetul nu este numai o simpla subdiviziune administrativa a statului, ci si o persoana juridica investita cu o anumita putere publica si drepturi patrimoniale. Comisar al guvernului pe langa consiliu si executor al deciziilor acestuia era prefectul, numit de puterea centrala. Prefectul avea dreptul de a asista la toate deliberarile consiliului, putand face acestuia orice propuneri ar fi crezut de cuviinta. În cazul cand consiliul sau comitetul permanent ar fi luat hotarari in afara atributiilor lor sau impotriva interesului judetului, prefectul era dator sa faca recurs la guvern, in termen de 10 zile, notificand aceasta consiliului sau comitetului. Recursul era suspensiv de executare timp de 30 de zile de la data notificarii iar, daca guvernul nu se pronunta in acest termen, deliberarea devenea executorie. Institutia prefectului, prin legea din 1 martie 1883, care modifica prevederile legii din 1864 si a celei din 31 martie 1872, sufera o restrangere a atributiilor care ii reveneau, el nemaifiind "agent executor al deciziunilor consiliului si comitetului pe care le incredinteaza prezidentului comitetului permanent. Prefectul trebuie sa ii dea acestuia concursul necesar". Prin legea din 1 noiembrie 1892 privind organizarea autoritatilor administrative exterioare dependente de Ministerul de Interne si fixarea circumscriptiunilor administrative, institutia prefectului era abilitata cu atributii care conturau deplin aceasta functie. În legea pentru unificarea administrativa din 1925 institutia prefectului era tratata ca reprezentand autoritatea centrala, avand atributii de control si fiind totodata "capul administratiei judetene". Legea pentru organizarea administratiei locale din 1929 este prima lege administrativa care delimiteaza autoritatile colectivitatilor locale, alese, de cele ale administratiei centrale, numite. Legea din 1929 aduce in planul vietii administrative a tarii o noua institutie si anume "Comisia administrativa a judetului", al carei presedinte era prefectul, avand aceeasi compunere ca a fostului consiliu de prefectura dar, la care se adauga participarea de drept a presedintelui delegatiei permanente judetene. În contextul "legii administrative din 27 martie 1936" institutia prefectului capata mai multa substanta, ea devenind figura principala a vietii administrative locale. Astfel, legea rezerva un rol deosebit de important prefectului, care era reprezentantul guvernului in judet si seful administratiei judetene. Prefectul este, asa cum sustinea M. Waline, o creatie napoleoniana ; ea a fost creata in anul al saptelea de la Marea Revolutie Franceza; pana la modificarea Constitutiei Frantei din anul 1958, prefectul era reprezentantul guvernului si seful administratiei departamentului in care functiona. Dupa 1958 prefectul este : reprezentantul statului, al intereselor nationale; reprezentantul guvernului; organ de administratie generala; organ de coordonare a serviciilor statului din departament. În tara noastra, functia de prefect a fost instituita prin Legea pentru consiliile judetene numarul 396 din 2/14 aprilie 1864 care in articolul 91 prevede ca : prefectul ca, cap cal administratiunei judetene, dirige toate lucrarile acestei administratiuni si executa hotararile consiliului judetean". Prefectul, dupa cum prevede alineatul 2 al articolului 3, era comisar al guvernului pe langa consiliul judetean. În aceasta calitate, el supraveghea legalitatea actelor adoptate de consiliul judetean si de declaratia permanent, iar atunci cand constata ca acestea erau ilegale, avea dreptul si datoria ca in termen de 10 zile de la adoptarea actului respectiv, daca a participat la sedinta sau de la data la care i s-a adus actul la cunostinta, sa faca recurs la Guvern. Recursul, prevede articolul 95 alineatul 3, era suspensiv de executare. Primind recursul, Guvernul era dator sa se pronunte asupra lui, in termen de 20 de zile de la primire iar daca nu se pronunta in acest termen, actul consiliului judetean sau al delegatiei permanente isi produce efectele pentru care a fost adoptat. Guvernul, admitand recursul, nu avea dreptul sa modifice actul ci numai sa-l infirme in intregime, in cazurile in care constata ca actul nu se putea amenda, il restituia Consiliului Judetean sau delegatiei permanente, cu observatiile sale, si amana aprobarea sau respingerea recursului pana nu i se spunea actul respectiv modificat de catre cei care l-au adoptat, din nou verificarii sale. Prin aceeasi lege s-a infiintat functia de subprefect care era reprezentantul prefectului in conducerea plasilor in care era impartit judetul. Subprefectul, prevede articolul 106 astfel cum a fost modificat prin Legea din 31 mai 1894, viziteaza toate comunele plasii sale, inspecteaza registrele de stare civila si verifica starea caselor comunale cel putin de 2 ori pe an. Dupa modificarea Legii nr. 396/1864 in anul 1904 subprefectul a devenit inspector comunal iar in urma modificarii aceleiasi legi, in anul1908,acesta a devenit administrator de plasa prim pretorul de mai tarziu. Pozitia prefectului de comisar al guvernului si de conducator al administratiei judetene s-a mentinut si prin Legea pentru unificarea administrativa din 1925. Potrivit legii pentru organizarea administratiunii locale din 3 august 1929 prefectul era numit prin decret regal, la propunerea Ministerului de Interne. Din reglementarile cuprinse in aceasta lege rezulta ca prefectul avea o tripla calitate cu atributii corespunzatoare. Astfel : a) Ca delegat al autoritatii centrale, prefectul de judet, prevede articolul 272, reprezinta guvernul si puterea executiva si sta in legatura cu fiecare minister prin directorul ministerial si prin serviciile ministeriale locale. b) Ca reprezentant al guvernului, prefectul, potrivit prevederilor articolului 273 exercita controlul si supravegherea tuturor administratiunilor locale din judet, in care calitate el poate cere pedepsirea functionarilor c) Prefectul era, potrivit articolului 276 seful politiei in judet si exercita atributiile sale politienesti in conformitate cu dispozitiile articolelor 68 si 69 din Legea de organizare a politiei generale a statului din 21 iulie 1929. În afara de atributiile ce-i reveneau in calitatile mentionate, prefectul se ingrija de publicarea legilor si regulamentelor si veghea la aplicarea lor; era dator sa dea concursul la indeplinirea deciziilor executorii ale consiliului judetean si delegatiei consiliului judetean; supraveghea toate institutiile de binefacere si asistenta sociala care depindeau de stat, judet sau comuna; raporta departamentului respectiv observatiile ce ar avea de facut asupra functionarii diferitelor servicii publice. Pentru a fi numit prefect legea prevedea anumite conditii (varsta minima 30 de ani, studii superioare) si stabilea anumite incompatibilitati. Astfel , potrivit articolului 270, prefectul nu poate ocupa nici o alta functiune publica platita de stat, judet sau comuna, nici exercita vreo profesiune libera, nici a face parte ca administrator sau cenzor in consiliile societatilor civile sau comerciale, cooperative sau banci populare din cuprinsul judetului sau a caror activitate se intindea in acelasi judet. Din modul de numire si din atributiile sale reiese ca, in conceptia legiuitorului din 1929, prefectul era unul politic si nu administrativ. Punandu-si intrebarea ce se intelege prin prefectul politic si prin prefectul administrativ, J. Vermeulen sustinea ca : "prefectul politic este acel organ reprezentand autoritatea centrala in judet si numit de guvern in majoritatea cazurilor propus de Ministerul de Interne. Prefectul administrativ este functionarul de cariera recrutat potrivit anumitor dispozitii legale, servind drept chezasie pregatirea profesionala care se afla in mod permanent in fruntea judetului pentru desemnarea intereselor sale de ordin local". Institutia prefectului a functionat potrivit organizarii din 1929, cu unele intreruperi - august 1938 - septembrie 1940 - pana la adoptarea Legii nr. 17/1949 asupra organizarii consiliilor populare. Dupa peste 40 de ani, functia de prefect, ca reprezentant al guvernului a fost reinfiintata prin Legea administratiei publice locale Nr. 69/1991.

Capitolul II Prefectul -Autoritate a administratiei publice teritoriale

Desi institutia prefectului este reglementata in Legea administratiei publice locale nr. 69/1991 - articolul 96 - 105 - si care prevede atributiile si rolul sau pe plan local, articolul 122 din Constitutie prevede ca prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local. De la instituirea pentru prima data prin Legea pentru consiliile judetene din 2 - 14 aprilie 1864 si pana la adoptarea Legii administratiei publice locale nr. 69/1991 - cu exceptia anilor 1948 - 1990 functiei de prefect s-au urmat doua solutii si anume : prefectul administrativ si prefectul politic. Legea din 1991, ca si cea din 1929 a mers pe varianta prefectul politic, care se caracterizeaza printre altele, prin aceea ca el este numit de Guvern si ca, pentru a fi numit in aceasta functie, legea nu cere o anumita pregatire de specialitate juridica, ci doar calitatea politica care sa-i atraga numirea, de catre Guvern ca reprezentant al sau intr-un judet si in municipiul Bucuresti. Daca serviciile publice descentralizate ale organelor de specialitate ale administratiei publice centrale sunt serviciile publice in teritoriu ale acestora, tot asa si prefectul, ca reprezentant al Guvernului este functionarul public numit de acesta care isi desfasoara activitatea nu la sediul Guvernului ci in teritoriu in capitalele judetelor si in municipiul Bucuresti. Prefectul are, intr-un anume fel rolul serviciilor publice descentralizate in unitatile administrativ teritoriale, cu deosebirea ca, in timp ce acestea din urma realizeaza pe plan local, atributiile de specialitate ale organelor administratiei publice centrale care le-au organizat, prefectul realizeaza pe plan local, atributiile de conducere a serviciilor publice descentralizate, dupa cum Guvernul exercita, la nivelul intregii tari conducerea generala a administratiei publice - articolul 101 din Constitutie. Autonomia locala, mai ales intr-un stat unitar nu poate fi conceputa decat in anumite limite. Aceste limite sunt iminente, unele avand o determinare economica obiectiva, altele fiind determinate de considerente politice. Este de neconceput intr-un stat de drept ca sa fie nesocotita legea, autoritatea executivului central sau a justitiei pe motiv de autonomie locala. Autonomia locala nu poate fi realizata decat in cadrul principiilor statului de drept, principiul autonomiei locale fiind insusi unul din acestea. În toate tarile democratice la nivelul unitatii administrativ - teritoriale cu gradul cel mai mare de extensie este un reprezentant al statului, mai exact al executivului central, cu rolul de a veghea asupra aplicarii legi de catre autoritatile administratiei publice locale, inclusiv ale comunitatilor autonome. Dupa sistemul francez traditional acest rol la noi l-a avut prefectul. Potrivit articolului 122 prefectul este reprezentantul Guvernului la nivel judetean dar, privind reglementarea in ansamblul ei desprindem urmatoarele calitati ale prefectului: 1. Reprezentant al Guvernului 2. Sef al serviciilor statului din judet (municipiul Bucuresti) 3. Autoritate de tutela administrativa pentru supravegherea respectarii legii de catre autoritatile administratiei publice locale. Ca reprezentant al Guvernului prefectul este supus "jocului politic" iar functia sa are caracter politic. Cat priveste calitatea sa de sef al serviciilor publice statale trebuie sa retinem ca nu se face distinctie intre serviciile publice exterioare ale ministerelor si serviciile publice exterioara ale autoritatilor centrale de specialitate. Ca autoritate de supraveghere a respectarii legii de catre autoritatile administratiei publice locale, prefectul are dreptul sa atace in contenciosul administrativ orice act al unui consiliu ales, al unui primar sau al oricarui organ executiv creat potrivit legii, la nivel judetean, atunci cand apreciaza ca acesta este ilegal. Pentru a se evita producerea unor efecte ireparabile Constitutia prevede principiul suspendarii, de drept a actului atacat, fiind consacrata o norma de protectie atat a persoanei in fata unor eventuale abuzuri ale autoritatii administratiei publice locale, cat si a intereselor nationale, in raport cu cele locale. În practica administrativa si de contencios administrativ s-a pus problema de a stii daca actiunea in justitie a prefectului ca autoritate de tutela administrativa poate fi circumstantiala si conditionata de indeplinirea unor termene cum e cel prevazut in articolul 101 alineatul 2 din Legea 69/1991 fiind sesizata si Curtea Constitutionala. Dreptul prefectului de a ataca in justitie actele administrative pe care le estimeaza ilegale nu poate fi conditionat pe termene de decadere, ar insemna, urmare a respingerii actiunii pentru tardivitate ca sa fie "autorizate" a infiinta acte juridice contrare legii si Constitutiei, ceea ce nu poate fi acceptat. Constitutia in articolul 1 alineatul 3 precizeaza foarte clar ca Romania este stat de drept, iar in articolul 16 alineatul 2 se arata ca "Nimeni nu este mai presus de lege".

II.1.Mandatul prefectului si subprefectului

Prefectul si subprefectul fac parte din categoria inaltilor functionari publici.Poate ocupa functia de prefect,respectiv de subprefect persoanele care :

a)               indeplineste conditiile specifice prevazute de lege pentru ocuparea functiei publice

Are cetatenia romana si domiciliul in Romania

Cunoaste limba romana ,scris si vorbit

Are capacitate deplina de exercitiu

Are o stare de sanatate corespunzatoare functiei publice pentru care candideaza ,atestata pe baza de examen medical de specialitate.

Nu a fost condamnat pentru savarsirea unei infractiuni contra umanitatii,contra statului sau contra autoritatilor,de serviciu sau in legatura cu serviciul,care impidica infaptuirea justitiei de fals ori fapte de coruptie sau a unei infractiuni savarsite cu intentie ,care ar face-o incompatibila cu exercitarea functiei publice ,cu exceptia situatiei in care a intervenit reabilitarea.

Nu a fost distituit dintro functie publica in ultimii 7 ani.

Nu a desfasurat activitate de politie politica ,astfel cum este definita prin lege .

Are studii superioare de lunga durata ,absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta si o vechime in specialitate absolvita de 5 ani pentru prefect,respectiv 3 ani pentru subprefect.

A absolvit programulde formare si perfectionare in administratia publica ,organizate dupa caz,de Institutul National de Administratie sau de alte institutii specialitate sin tara sau dinstrainatate ,ori a dobandit titlul stiintific de doctor in Stiinte juridice sau administrative ori a exercitat cel putin un mandat complet de parlamentar.

Pentru indeplinirea atributiilor si prerogativelor ce ii revin potrivit legii prefectul este ajutat de un subprefect respectiv 2 pentru Municipiul Bucuresti.

Numirea si eliberarea din functie a subprefectului se face in conditiile legii prin decizie a prim-ministrului,la propunerea prefectului si cu avizul Ministerului Administratiei si Internelor .

La numirea in functie prefectul si subprefectul depun in fata Guvernului ,respectiv a prim-ministrului,urmatorul juramant in limba romana :Jur sa respect Constitutia si legile tarii si sa fac cu buna credinta ceea ce sta in puterile si priceperea mea pentru binele locuitorilor judetului,municipuilui.Asa sa-mi ajute Dumnezeu!

Juramantul poate fi depus si fara formula religioasa.Refuzul depunerii juramantului atrage recocarea actului administrativ de numire in functie.

Incetarea de drept a executarii functiei de prefect ,respectiv de subprefect,intervine in cazurile:

Demisie;

Nerespectarea prevederilor privind incompatibilitatea si conflictul de interes,precum si interdictia de a fi membru al unui partid politic;

Imposibilitatea de a-si indeplini atributiile mai mult de 9 luni consecutive;

Condamnare,prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila la o pedeapsa privata de libertate;

Pierderea drepturilor electorale ;

Punerea sub interdictie judecatoreasca in conditiile legii;

Destituire;

Obtinerea calificativelor nesatisfacatoare;

Deces.

Constatarea incetinirii de drept a exercitarii functiei de prefect sau de subprefect ,ca urmare a existentei unei siruatei de natura celor mentionate mai sus de face,de catre Ministerul Administratiei si Internelor ,care propune Guvernului respectiv prim-ministrului ,numirea altor persoane in functia vacanta.

II.2.Atributiile prefectului

Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local.

Prefectul este garantul respectarii legii si a ordinii publice la nivel local.

Prefectul este ordonator tertiar de credite.

Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale.

Activitatea prefectului se intemeiaza pe principiile:

a) legalitatii, impartialitatii si obiectivitatii;

b) transparentei si liberului acces la informatiile de interes public;

c) eficientei;

d) responsabilitatii;

e) profesionalizarii;

f) orientarii catre cetatean.

Capacitatea juridica de drept public a institutiei prefectului se exercita in exclusivitate de catre prefect.

Exercitarea drepturilor si asumarea obligatiilor civile ale institutiei prefectului se realizeaza de catre prefect sau de catre o persoana anume desemnata prin ordin al acestuia.

Prefectul face parte din categoria inaltilor functionari publici.

Între prefecti, pe de o parte, consiliile locale si primari, precum si consiliile judetene si presedintii acestora, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.

Prefectii nu au dreptul la greva.

Prefectii nu pot sa infiinteze organizatii sindicale proprii.

Prefectii au obligatia sa informeze conducerea Ministerului Administratiei si Internelor ori de cate ori calatoresc in afara judetului.

Ca reprezentant al Guvernului, prefectului in functie i se acorda onoruri militare, in conditiile stabilite prin regulamentele specifice, cu ocazia ceremoniilor militare organizate la nivelul judetului.

Prefectul nu poate fi membru al unui partid politic sau al unei organizatii careia ii este aplicabil acelasi regim juridic ca si partidelor politice, potrivit legii, sub sanctiunea destituirii lor din functia publica.

Prefectul raspunde, dupa caz, disciplinar, administrativ, civil sau penal, pentru faptele savarsite in exercitarea atributiilor ce ii revin, in conditiile legii.

În calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul indeplineste urmatoarele atributii principale:

a) asigura, la nivelul judetului sau, dupa caz, al municipiului Bucuresti, aplicarea si respectarea Constitutiei, a legilor, a ordonantelor si a hotararilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum si a ordinii publice;

b) actioneaza pentru realizarea in judet, respectiv in municipiul Bucuresti, a obiectivelor

cuprinse in Programul de guvernare, si dispune masurile necesare pentru indeplinirea lor, in conformitate cu competentele si atributiile ce ii revin, potrivit legii;

c) actioneaza pentru asigurarea climatului de pace sociala, mentinerea unei comunicari permanente cu toate nivelurile institutionale si sociale, acordand o atentie constanta prevenirii tensiunilor sociale;

d) stabileste, impreuna cu autoritatile administratiei publice locale, prioritatile de dezvoltare teritoriala;

e) verifica legalitatea actelor administrative ale consiliului judetean, ale consiliului local sau ale primarului;

f) asigura, impreuna cu autoritatile si organele abilitate, ducerea la indeplinire, in conditiile stabilite prin lege, a masurilor de pregatire pentru situatii de urgenta;

g) dispune, in calitate de presedinte al Comitetului judetean pentru situatii de urgenta, masurile care se impun pentru prevenirea si gestionarea acestora si foloseste, in acest sens, sumele special prevazute in bugetul propriu cu aceasta destinatie;

h) utilizeaza, in calitate de sef al protectiei civile, fondurile special alocate de la bugetul de stat si baza logistica de interventie in situatii de criza, in scopul desfasurarii in bune conditii a acestei activitati;

i) dispune masurile corespunzatoare pentru prevenirea infractiunilor si apararea drepturilor si a sigurantei cetatenilor, prin organele legal abilitate;

j) asigura realizarea planului de masuri pentru integrare europeana;

k) dispune masuri de aplicare a politicilor nationale hotarate de Guvern si a politicilor de integrare europeana;

l) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu institutii similare din tara si strainatate, in vederea promovarii intereselor comune;

m) asigura folosirea, in conditiile legii, a limbii materne in raporturile dintre cetatenii apartinand minoritatilor nationale si serviciile publice deconcentrate in unitatile administrativteritoriale in care acestia au o pondere de peste 20%.

Prefectul indeplineste si alte atributii prevazute de lege si de celelalte acte normative, precum si insarcinarile stabilite de Guvern.

Prefectul poate verifica masurile intreprinse de primar sau de presedintele consiliului judetean in calitatea lor de reprezentanti ai statului in unitatea administrativ-teritoriala si poate sesiza organele competente in vederea stabilirii masurilor necesare, in conditiile legii.

Din comisia de concurs pentru ocuparea postului de conducator al unui serviciu public deconcentrat face parte obligatoriu si un reprezentant al institutiei prefectului din judetul in care isi are sediul serviciul public, desemnat prin ordin al prefectului, in conditiile legii.

Prefectul poate propune ministrilor si conducatorilor celorlalte organe ale administratiei publice centrale organizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale sanctionarea

conducatorilor serviciilor publice deconcentrate din subordinea acestora.

În exercitarea atributiei cu privire la verificarea legalitatii actelor administrative ale consiliuluijudetean, ale consiliului local sau ale primarului, prefectul, cu cel putin 10 zile inaintea introducerii actiunii in contenciosul administrativ, va solicita autoritatilor care au emis actul, cu motivarea necesara, reanalizarea actului socotit nelegal, in vederea modificarii sau, dupa caz, a revocarii acestuia.

Prefectul poate solicita primarului sau presedintelui consiliului judetean, dupa caz, convocarea unei sedinte extraordinare a consiliului local, a consiliului judetean sau a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, in cazuri care necesita adoptarea de masuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum si pentru apararea ordinii si linistii publice.

În caz de forta majora si de maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor locuitorilor unitatilor administrativ-teritoriale, prefectul poate solicita convocarea, de indata, a consiliului local, a consiliului judetean sau a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

Pentru indeplinirea atributiilor care ii revin prefectul poate solicita institutiilor publice si autoritatilor administratiei publice locale documentatii, date si informatii, iar acestea sunt obligate sa i le furnizeze cu celeritate si in mod gratuit.

II.3.Actele prefectului

Pentru indeplinirea atributiilor ce ii revin, prefectul emite ordine cu caracter individual sau normativ, in conditiile legii.

Ordinele prin care se stabilesc masuri cu caracter tehnic sau de specialitate sunt emise dupa consultarea conducatorului serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale.

Ordinele cu caracter normativ emise de prefect se publica, potrivit legii.

Ordinul prefectului care contine dispozitii normative devine executoriu numai dupa ce a fost adus la cunostinta publica. Ordinul prefectului cu caracter individual devine executoriu de la data comunicarii persoanelor interesate.

Ordinele emise de prefect, in calitate de presedinte al Comitetului judetean pentru situatii de urgenta, produc efecte juridice de la data aducerii lor la cunostinta si sunt executorii.

Ordinele cu caracter normativ se comunica, de indata, Ministerului Administratiei si Internelor.

Ministerul Administratiei si Internelor poate propune Guvernului anularea ordinelor emise de prefect, daca le considera nelegale sau netemeinice.

Prefectii sunt obligati sa comunice ordinele emise potrivit art.32 alin.(2) conducatorului institutiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat. Ministerele si celelalte organe ale administratiei publice centrale pot propune Guvernului masuri de anulare a ordinelor emise de prefect, daca le considera nelegale.

Prefectul poate propune, ministerelor si celorlalte organe ale administratiei publice centrale, masuri pentru imbunatatirea activitatii serviciilor publice deconcentrate, organizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale.

Capitolul III. Aparatul de specialitate al prefectului-Prefectura

Institutia prefectului are potrivit legii,personalitate juridica,patrimoniu si buget propriu.

Sediul institutiei prefectului ,denumit prefectura,este in municipuil de resedinta de judet,intr-un imobil proprietate publica a statului ,a judetului sau a municipiului,dupa caz.

Prefectul poate organiza prin ordin ,dar numai cu acordul Ministerului Administratiei si Internelor,avize prefecturale in judet cu o suprafata intinsa ,cu localitati amplasate la mari distante de resedinta de judet sau in mari aglomerari urbane.In municipiul Bucuresti se pot organiza oficii prefecturale in fieacre sector.

Oficiile prefecturii functioneaza in subordinea directa a prefecturii si fac parte integranta din aparatul propriu de specialitate al prefecturii in unitatile administrativ-teritoriale situate in raza lor de competenta ,oficiile prefecturale sunt conduse de un director a carui numire si eliberare se fac de catre prefect.

Pentru executarea atributiilor conferite de lege ,prefectul are un aparat propriu de specialitate pe care il conduce .

Personalul din aparatul de specialitate este format din functionari publici,functionari publici cu statut special si personal contractual .Numirea respectiv incadrarea si eliberarea din functie a personalului din aparatul de specialitate se efectuiaza prin ordin al prefectului.

III.1.Atributiile prefecturii

1. cu privire la aplicarea si respectarea Constitutiei, a legilor si a celorlalte acte normative, la realizarea intereselor nationale, precum si la realizarea in judet, respectiv in municipiul Bucuresti, a obiectivelor cuprinse in Programul de guvernare:

a) elaboreaza si prezinta prefectului informari periodice cu privire la situatia si evolutia starii generale economice, sociale, culturale si administrative, precum si cu privire la stadiul realizarii obiectivelor cuprinse in Programul de guvernare, in judet, respectiv in municipiul Bucuresti;

b) participa alaturi de reprezentanti ai serviciilor publice deconcentrate, in cadrul unor comisii mixte constituite prin ordin al prefectului, la actiuni de verificare la nivelul intregului judet, respectiv al municipiului Bucuresti, cu privire la aplicarea si respectarea actelor normative;

c) elaboreaza studii si rapoarte cu privire la aplicarea actelor normative in vigoare, precum si propuneri privind imbunatatirea starii de legalitate, pe care le inainteaza prefectului;

d) prezinta prefectului, cu consultarea autoritatilor administratiei publice locale si a conducatorilor serviciilor publice deconcentrate, propuneri privind prioritatile de dezvoltare a judetului, respectiv a municipiului Bucuresti, pe baza Programului de guvernare si in concordanta cu prevederile planului de dezvoltare regionala;

e) intocmeste anual planul de actiuni pentru realizarea in judet, respectiv in municipiul Bucuresti, a obiectivelor cuprinse in Programul de guvernare;

f) realizeaza documentarea necesara si elaboreaza pe baza acesteia raportul anual privind starea economicosociala a judetului, respectiv a municipiului Bucuresti, care se inainteaza, potrivit legii, Guvernului, prin Ministerul Administratiei si Internelor;

g) contribuie la organizarea aplicarii in judet, respectiv in municipiul Bucuresti, a programelor si strategiilor guvernamentale sau ministeriale cu privire la restructurarea sectoriala, aprovizionarea populatiei cu produse de baza si combustibili, protectia consumatorilor, gospodarie comunala, dezvoltarea prestarilor de servicii, precum si la alte activitati;

h) asigura transpunerea in practica a Strategiei de guvernare cu privire la parteneriatul social dintre sindicate, patronat si puterea executiva;

2. cu privire la conducerea activitatii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale:

a) analizeaza activitatea desfasurata de serviciile publice deconcentrate si intocmeste informari cu privire la aceasta, pe care le inainteaza prefectului;

b) elaboreaza si supune spre aprobare prefectului masuri pentru imbunatatirea activitatii serviciilor publice deconcentrate organizate la nivelul unitatilor administrativteritoriale, in vederea transmiterii acestora ministerelor si celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului, potrivit legii;

c) examineaza, impreuna cu serviciile publice deconcentrate si cu autoritatile administratiei publice locale si judetene, stadiul de executie a unor lucrari si actiuni care se deruleaza in comun;

d) intocmeste documentatia necesara in vederea emiterii de catre prefect a propunerii de numire si de eliberare din functie a conducatorilor serviciilor publice deconcentrate;

e) asigura consultarea conducatorilor serviciilor publice deconcentrate cu privire la ordinele prefectului prin care se stabilesc masuri cu caracter tehnic sau de specialitate, potrivit legii;

f) asigura transmiterea ordinelor prefectului, avand ca obiect stabilirea de masuri cu caracter tehnic sau de specialitate, catre conducatorul institutiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat;

g) asigura, potrivit legii, transmiterea catre serviciile publice deconcentrate a actelor cu caracter normativ emise de ministere si de celelalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului;

h) analizeaza si verifica activitatea de management al resurselor umane din cadrul serviciilor publice deconcentrate si propune prefectului masuri pentru imbunatatirea activitatii acestora;

i) examineaza si prezinta prefectului proiectele bugetelor serviciilor publice deconcentrate, transmise de catre acestea inainte de a fi propuse conducatorului institutiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat;

3. cu privire la verificarea legalitatii actelor administrative adoptate sau emise de consiliul judetean, de consiliul local sau de primar si contenciosul administrativ:

a) tine evidenta actelor administrative adoptate sau emise de consiliul judetean, de consiliul local sau de primar si transmise prefectului in vederea verificarii legalitatii, asigura pastrarea acestora, precum si evidenta actiunilor si dosarelor aflate pe rolul instantelor judecatoresti;

b) examineaza sub aspectul legalitatii, in termenele prevazute de lege, actele administrative adoptate sau emise de consiliul judetean, de consiliul local sau de primar;

c) propune prefectului, cu motivarea corespunzatoare, sesizarea, dupa caz, a autoritatilor emitente, in vederea reanalizarii actului considerat nelegal, sau a instantei de contencios administrativ;

d) intocmeste documentatia, formuleaza actiunea pentru sesizarea instantei de contencios administrativ si sustine in fata acesteia actiunile formulate;

e) elaboreaza rapoarte si prezinta informari prefectului cu privire la actele verificate;

f) avizeaza ordinele prefectului din punct de vedere al legalitatii;

g) reprezinta prefectul in fata notarilor publici, a instantelor judecatoresti de orice grad, precum si a altor autoritati sau institutii publice;

h) actioneaza in vederea indeplinirii, in conditiile legii, a atributiilor ce revin prefectului in domeniul organizarii si desfasurarii alegerilor locale, parlamentare si prezidentiale, precum si a referendumului national ori local;

i) efectueaza, in conditiile legii, verificarile si intocmeste documentatia necesara cu privire la dizolvarea de drept a unor consilii locale sau judetene, la suspendarea de drept a unor mandate de consilier sau de primar ori la incetarea de drept a unor mandate de consilier sau de primar, respectiv la incetarea inainte de termen a mandatului presedintelui consiliului judetean, dupa caz;

j) desfasoara actiuni de indrumare si verificare privind modul de exercitare de catre primari a atributiilor delegate si executate de catre acestia in numele statului;

4. cu privire la realizarea politicilor nationale, a celor de integrare europeana si a planului de masuri pentru integrare europeana si intensificarea relatiilor externe:

a) intocmeste anual planul de actiuni pentru realizarea in judet, respectiv in municipiul Bucuresti, a politicilor nationale stabilite de Guvern, a politicilor de integrare europeana si intensificare a relatiilor externe, cu consultarea consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, si a conducatorilor serviciilor publice deconcentrate;

b) elaboreaza, in colaborare cu reprezentanti ai consiliului judetean, respectiv ai Consiliului General al Municipiului Bucuresti, ai serviciilor publice deconcentrate, ai autoritatilor administratiei publice locale, precum si ai societatii civile, planul judetean de masuri pentru integrare europeana si

intensificarea relatiilor externe, in conformitate cu documentele programatice referitoare la integrarea europeana;

c) actioneaza, cu sprijinul serviciilor publice deconcentrate si al structurilor de integrare europeana, pentru cunoasterea documentelor privind integrarea europeana adoptate la nivel central;

d) actioneaza pentru atragerea societatii civile la activitatile care au legatura cu procesul de integrare europeana si participa la programele societatii civile in domeniul integrarii europene;

e) desfasoara activitati menite sa conduca la cunoasterea de catre autoritatile administratiei publice locale si de catre cetateni a programelor cu finantare externa initiate si sustinute de Uniunea Europeana si de alte organisme internationale;

f) intocmeste, gestioneaza prin evidenta centralizata si monitorizeaza activitatea de relatii si de colaborari internationale a institutiei prefectului;

g) elaboreaza evidenta centralizata a rapoartelor de activitate intocmite obligatoriu pentru orice activitate de relatii internationale;

5. cu privire la buna organizare si desfasurare a activitatii pentru situatii de urgenta, precum si la pregatirea si ducerea la indeplinire a masurilor de aparare care nu au caracter militar:

a) stabileste, impreuna cu institutiile publice si organismele abilitate prin lege, masurile necesare pentru prevenirea sau reducerea la minimum a efectelor fenomenelor naturale periculoase si a catastrofelor de orice fel, pe care le inainteaza prefectului;

b) urmareste indeplinirea masurilor dispuse de catre prefect, in calitate de presedinte al comitetului judetean pentru situatii de urgenta;

c) prezinta prefectului propuneri privind modul de utilizare, in situatii de criza, a fondurilor special alocate de la bugetul de stat;

d) propune prefectului, in situatiile prevazute de lege, convocarea consiliilor locale, a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz;

e) intocmeste rapoarte si informari privind evolutia si desfasurarea evenimentelor in caz de dezastru, precum si masurile intreprinse de autoritatile administratiei publice locale in acest domeniu, pe care le inainteaza prefectului;

f) asigura informarea prefectului si a autoritatilor administratiei publice locale, pe baza datelor comunicate de Ministerul Administratiei si Internelor, cu privire la iminenta producerii unor fenomene naturale periculoase;

g) asigura informarea zilnica a prefectului, in perioada producerii fenomenelor naturale periculoase, cu privire la situatia preliminara a efectelor si a pagubelor produse;

h) prezinta prefectului situatia finala a pagubelor produse;

i) sprijina si indruma autoritatile administratiei publice locale pentru buna organizare si desfasurare a activitatii in situatii de urgenta;

j) prezinta prefectului propuneri privind alocarea unor sume din Fondul de interventie la dispozitia Guvernului;

k) centralizeaza necesarul de materiale de constructii, alimente si imbracaminte in vederea elaborarii proiectelor de hotarari ale Guvernului pentru acordarea de ajutoare umanitare populatiei afectate de la rezervele de stat;

l) prezinta prefectului propuneri pentru acordarea unor ajutoare umanitare populatiei afectate de dezastre, in scopul protectiei populatiei in situatii exceptionale, determinate de calamitati naturale, epidemii, epizootii, incendii sau alte fenomene periculoase;

m) verifica modul de distribuire atat a ajutoarelor umanitare, cat si a sumelor alocate din Fondul de interventie la dispozitia Guvernului;

6. cu privire la activitatea de eliberare si de evidenta a pasapoartelor simple:

a) solutioneaza cererile pentru eliberarea pasapoartelor simple ori de prelungire a valabilitatii acestora, in conformitate cu prevederile legii;

b) asigura eliberarea, in sistem de ghiseu unic, a pasapoartelor simple, in colaborare cu serviciile publice comunitare locale de evidenta a persoanelor din subordinea consiliilor municipale, orasenesti si comunale, precum si ale sectoarelor municipiului Bucuresti;

c) administreaza si gestioneaza registrul judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, de evidenta a pasapoartelor simple si valorifica datele cuprinse in acesta;

d) furnizeaza permanent, in cadrul Sistemului national informatic de evidenta a persoanelor, informatiile necesare actualizarii Registrului national de evidenta a pasapoartelor simple;

e) asigura inscrierea de mentiuni in pasapoarte, in conditiile legii;

f) organizeaza la nivelul judetului, respectiv al municipiului Bucuresti, gestionarea si controlul eliberarii pasapoartelor;

7. cu privire la regimul permiselor de conducere, al certificatelor de inmatriculare a autovehiculelor si al placilor cu numere de inmatriculare:

a) constituie si actualizeaza registrul judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, de evidenta a permiselor de conducere si a autovehiculelor inmatriculate si valorifica datele cuprinse in acesta;

b) organizeaza examenele pentru obtinerea permiselor de conducere a autovehiculelor, in conditiile legii;

c) solutioneaza cererile pentru eliberarea permiselor de conducere, a certificatelor de inmatriculare si a placilor cu numere de inmatriculare pentru autovehicule rutiere, in conditiile legii;

d) asigura eliberarea permiselor de conducere, a certificatelor de inmatriculare a autovehiculelor si a placilor cu numere de inmatriculare pentru autovehicule rutiere;

e) monitorizeaza si controleaza modul de respectare a prevederilor legale referitoare la asigurarea protectiei datelor cu caracter personal, in domeniul de competenta.

(2) Aparatul de specialitate al prefectului indeplineste si urmatoarele atributii:

a) intocmeste documentatia necesara emiterii ordinelor prefectului;

b) elaboreaza proiectul ordinului prefectului de stabilire a numarului consilierilor locali si judeteni, pe baza datelor statistice oficiale, si intocmeste graficul de convocare a consiliilor locale si a consiliului judetean in sedinta de constituire;

c) elaboreaza proiectul ordinului prefectului privind numirea directorului oficiului prefectural;

d) elaboreaza, cu consultarea conducatorilor serviciilor publice deconcentrate, proiectele de ordine ale prefectului avand ca obiect stabilirea de masuri cu caracter tehnic sau de specialitate;

e) asigura primirea, inregistrarea si solutionarea petitiilor adresate prefectului, precum si comunicarea catre petent a raspunsului, in termenul legal;

f) organizeaza activitatea de primire a cetatenilor in audienta la prefect, la subprefect si la secretarul general;

g) consiliaza cetatenii care se adreseaza institutiei prefectului in problemele generale sau specifice relatiei cu publicul;

h) participa la desfasurarea audientelor;

i) urmareste si aplica prevederile cuprinse in strategiile si programele pentru sustinerea reformei in administratia publica;

j) realizeaza lucrarile de secretariat pentru comisia judeteana consultativa si comitetul operativconsultativ si prezinta prefectului propuneri cu privire la programul de activitate al acestora;

k) elaboreaza, in colaborare cu persoanele desemnate de catre conducatorii serviciilor publice deconcentrate, cu specialistii consiliului judetean si pe baza propunerilor primarilor unitatilor administrativ-teritoriale din judet, proiectul programului principalelor lucrari si activitati ale comisiei judetene consultative;

l) conlucreaza cu unitatile teritoriale din subordinea Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Apararii Nationale si a Serviciului Roman de Informatii la elaborarea masurilor ce se impun pentru asigurarea respectarii drepturilor individuale, apararea proprietatii publice si private, securitatea cetatenilor si prevenirea infractiunilor;

m) asigura organizarea si desfasurarea sedintelor comisiei de dialog social;

n) conlucreaza cu compartimentele din aparatul propriu al consiliului judetean, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, in vederea elaborarii proiectelor de hotarari ale Guvernului care au ca obiect solutionarea unor probleme de interes local;

o) aplica actele normative cu caracter reparatoriu.

(3) Prefectul poate stabili prin ordin si alte sarcini pentru aparatul de specialitate, in vederea indeplinirii in cele mai bune conditii a atributiilor ce i-au fost conferite prin reglementarile legale.

Capitolul VI. Corpul Prefectilor si corpul subprefectilor

Prin legea nr.340/2004 privind institutia prefectului s-a constituit corpul prefectilor si corpul subprefectilor .Prefectii in functie constituie corpul prefectilor,iar subprefectii ,corpul subprefectilor.

Intrarea in corpul se face la numirea in functia de prefect ,respectiv de subprefect in urma concursului organizat in conditiile legii .Se va avea in vedere de asemenea ,ca numirea in functia de prefect ,respectiv de subprefect ,din randul membrilor celor doua corpuri,se face fara curs prin derogare.

La inceperea functiei detinute prefectul si subprefectul fac parte din corpul de rezerva al prefetilor ,respectiv corpul de rezerva a subprefectilor ,cu exceptia cazurilor prevazute in Legea nr.340 /2004,privind institutia prefectului,art11,alin 1 demisia,nerespectarea conditiilor generale de acces la o functie publica ,candamnare ,prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila ,la o pedeapsa privata de libertate,pierderea drepturilor electorale,punerea sub interdictie judecatoreasca ,in conditiile legii.

Din corpul de rezerva al prefectilor ,respectiv al subprefectilor ,pot face parte si persoane care au detinut functia de prefect si nu depaseste varsta de 65 de ani.

Evidenta membrilor celor doua corpuri este tinuta de Agentia Nationala a Functionarilor Publici.

Membrii ,sunt supusi mobilitatii in functie, disponibilitatile la numirile considerate oportune de catre Guvern.Refuzul neintemeiat atrage exluderea din categoria inaltilor functionari publici.Constatarea intervenirii refuzului se face in termen de 5 zile lucratoare de la aparitia ei, de la Ministerul Administratiei si Internelor ,si va propune Guvernului respectiv prim-ministrului numirea altor persoane.

In scopul perfectionarii pregatirii ,membrii corpului prefectilor,respectiv corpului subprefectilor sunt obligati sa efectuieze cel putin odata la 3 ani ,comform programarii aprobate de Ministerul Administratiei si Internelor,strategii de perfectionare a profesiei la Institutia Nationala de Administratie ori la institutii de invatamant superior din tara sau din strainatate.

Calitatea de membrii al celor 2 corpuri ,inceteaza de drept in urmatoarele cazuri:

La cerere;

Nerespectarea prevederilor privind incompatibilitatea si conflictul de interes,precum si interdictia de a fi membru al unui partid politic ;

Condamnarea prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila la o pedeapsa privata de libertate;

Pierderea drepturilor electorale,in conditiile legii;

Implinirea varstei de 65 de ani ;

Deces.

Membrii corpului prefectilor ,respectiv al corpului subprefectilor ,care isi desfasoara activitatea in alta localitate decat cea de domiciliu beneficiaza de lociuinta de serviciu,iar in legatura cu aceasta de numeroase facilitati.

La data intrarii in corpul prefectilor ,respectiv in corpul subprefectilor ,contractul de munca al acestora la institutiile publice ,regii autonome ,companii nationale,se suspenda de drept.

In vederea evaluarii perfectionarii profesiiei individuale Ministerul Administratiei si Interneor vor transmite anual un raport de activitate cu privire la :

Stadiul indeplinirii obiectivelor cuprinse in Programul de guvern;

Verificarea legalitatii actelor administrative adiptate sau emise de autoritatea administrativa publica locala;

Modul de indeplinire a obiectivelor si performantelor obtinute de structurile conduse;

Propunerile privind eficientizarea activitatilor stucturale conduse,prin identificarea deficientelor in activitati si a modului de eliminare a acestora.

Concluzii

Prefectul (latina præfectus), este un oficial care poate indeplini diferite funcții administrative sau politice. Biroul, departamentul sau zona de control al unui prefect se numește prefectura.

În Romania, un prefect este reprezentantul guvernului la nivelul județelor. Instituția condusa de acesta se numeste prefectura.

Instituțiile prefectului au rolul de a indeplini atribuțiile și prerogativele conferite prefectului prin Constituția Romaniei, Legea administrației publice locale nr. 215/2001 și Legea nr. 340/2004 privind instituția prefectului. Conform prevederilor Legii nr. 340/2004 prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local și conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitațile administrative - teritoriale.

Pana la data de 1 ianuarie 2006, prefecții erau oameni politici cu carnet de membru de partid. Odata cu intensificarea procesului de integrare in Uniunea Europeana se impunea depolitizarea acestei instituții dupa modelul francez.

De la 1 ianuarie 2006, prefecții și-au pierdut statutul de demnitari și au devenit inalți funcționari publici. De asemenea, prefecții au fost obligați sa demisioneze din partidele politice din care faceau parte. Prefecții și subprefecții sunt numiți in funcție de Guvern, dintre membrii corpului inalților funcționari publici. Funcția publica de secretar general al prefecturii s-a transformat in funcția publica de subprefect. Prefectul va fi astfel ajutat in munca sa de doi subprefecți, iar in București de trei subprefecți.

Anexa nr. 1.

Anexa nr. 2.

Anexa nr. 3.

Anexa nr. 4.

LISTA CUPRINZAND PRINCIPALELE ACTE NORMATIVE CU CARE OPEREAZA APARATUL DE SPECIALITATE AL INSTITUTIEI PREFECTULUI - JUDETUL GALATI
Constitutia Romaniei, revizuita;

I. În domeniul administratiei publice:

1. Legea nr. 340/2004 privind prefectul si institutia prefectului, republicata;
2. Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
3. Hotararea Guvernului nr. 460/2006 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul si institutia prefectului, cu modificarile si completarile ulterioare;
4. Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, cu modificarile si completarile ulterioare;
5. Ordonanta Guvernului nr. 35/2002, aprobata cu modificari prin Legea nr. 673/2002, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare si functionare a consiliilor locale;
6. Ordonanta Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al unitatii administrativ teritoriale, cu modificarile si completarile ulterioare;
7. Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificarile si completarile ulterioare;
8. Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, cu modificarile si completarile ulterioare;
9. Ordonanta Guvernului nr. 27/2002, aprobata cu modificari prin Legea nr. 233/2002, privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor;
10. Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, cu modificarile si completarile ulterioare;
11. Hotararea Guvernului nr. 404/2004 privind organizarea si functionarea aparatului de lucru al Guvernului;
12. Ordonanta Guvernului nr. 83/2001 privind infiintarea, organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple si serviciilor publice comunitare regim permise de conducere si inmatriculare a vehiculelor, cu modificarile si completarile ulterioare;
13. Hotararea Guvernului nr. 2104/2004 pentru aprobarea Metodologiei privind criteriile de dimensionare a numarului de functii din aparatul serviciilor publice comunitare de evidenta a persoanelor, constituirea patrimoniului si managementul resurselor umane, financiare si materiale, cu modificarile si completarile ulterioare;
14. Hotararea Guvernului nr. 1693/2004 privind modul de organizare si functionare a serviciilor publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple;
15. Hotararea Guvernului nr. 1767/2004 privind modul de organizare si functionare a serviciilor publice comunitare regim permise de conducere si inmatriculare a vehiculelor;
16. Ordonanta Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, cu modificarile si completarile ulterioare;
17. Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, cu modificarile si completarile ulterioare;
18. Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

II. În materie electorala:

1. Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, cu modificarile si completarile ulterioare;
2. Legea nr. 375/2003 pentru organizarea si desfasurararea referendumului national privind revizuirea Constitutiei;
3. Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei, cu modificarile si completarile ulterioare;
4. Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

III. În materia fondului funciar, a reconstituirii/constituirii dreptului de proprietate privata asura terenurilor si acordarii despagubirilor persoanelor indreptatite, deposedate de bunuri:

1. Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
2. Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, cu modificarile si completarile ulterioare;
3. Hotararea Guvernului nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, a modelului si modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum si punerea in posesie a proprietarilor, cu modificarile si completarile ulterioare;
4. Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificarile si completarile ulterioare;
5. Legea nr. 15/2003, republicata, privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinte proprietate personala;
6. Hotararea Guvernului nr. 896/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinte proprietate personala;
7. Legea nr. 646/2002 privind sprijinul acordat de stat tinerilor din mediul rural;
8. Legea nr. 9/1998, republicata in 2007, privind acordarea de compensatii cetatenilor romani pentru bunurile trecute in proprietatea statului bulgar in urma aplicarii Tratatului dintre Romania si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940;
9. Hotararea Guvernului nr. 753/1998 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetatenilor romani pentru bunurile trecute in proprietatea statului bulgar in urma aplicarii Tratatului dintre Romania si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, cu modificarile si completarile ulterioare;
10. Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despagubiri sau compensatii cetatenilor romani pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, retinute sau ramase in Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Herta, ca urmare a starii de razboi si a aplicarii Tratatului de Pace intre Romania si Puterile Aliate si Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, cu modificarile si completarile ulterioare;
11. Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicata in 2005(2), cu modificarile si completarile ulterioare;

IV. În materia acordarii unor drepturi prevazute de legi speciale:

1. Legea nr. 341/2004 a recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei romane din decembrie 1989, precum si fata de persoanele care si-au jertfit viata sau au avut de suferit in urma revoltei muncitoresti anticomuniste de la Brasov din noiembrie 1987, cu modificarile si completarile ulterioare;
2. Hotararea Guvernului nr. 1.412/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei romane din decembrie 1989 nr. 341/2004, cu modificarile si completarile ulterioare;
3. Legea nr. 44/1994 privind veteranii de razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi, republicata;
4. Hotararea Guvernului nr. 1178/2003 privind stabilirea cuantumului ajutorului anual pentru acoperirea unei parti din costul chiriei, energiei electrice si energiei termice pentru nevoi casnice, cuvenit veteranilor de razboi, vaduvelor de razboi, precum si accidentatilor de razboi in afara serviciului ordonat;
5. Hotararea Guvernului nr. 1217/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. 13 alin. 3 si 4 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi;
6. Ordonanta de Urgenta nr. 214/1999 privind acordarea calitatii de luptator in rezistenta anticomunista persoanelor condamnate pentru infractiuni savarsite din motive politice persoanelor impotriva carora au fost dispuse, din motive politice, masuri administrative abuzive, precum si persoanelor care au participat la actiuni de impotrivire cu arme si de rasturnare prin forta a regimului comunist instaurat in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare;
7. Decretul - Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.

V. În domeniul raporturilor de dreptul muncii, a functiei publice:

1. Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, cu modificarile si completarile ulterioare;
2. Hotararea Guvernului nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unitatile bugetare, cu modificarile si completarile ulterioare;
3. Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica;
4. Legea   nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice
5. Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
6. Hotararea Guvernului nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea si dezvoltarea carierei functionarilor publici, cu modificarile si completarile ulterioare;
7. Hotararea Guvernului nr. 1344/2007 privind privind normele de organizare si functionare a comisiilor de disciplina, cu modificarile si completarile ulterioare;
8. Legea nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, cu modificarile si completarile ulterioare;
9. Hotararea Guvernului nr. 432/2004 privind dosarul profesional al functionarilor publici, cu modificarile si completarile ulterioare;
10. Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduita al functionarilor publici, republicata.

Bibliografie

Anton Trailescu -Drept administrativ ,Ed. Ch Beck;

Antonie Iorgovan -Tratat de drept administrativ vol.I ,Ed. Ch Beck;

Ioan Alexandru -Drept administrativ ,Ed.Lumina Lex ;

Internet - Legea 340/2004 privind prefectul si institutiile prefectului .