| CATEGORII DOCUMENTE |
| Administratie | Drept |
Proceduri de Transparenta decizionala
A
Dialogul direct sustinut intre societatea civila si autoritati devine una dintre coordonatele esentiale ale evolutiei tarii noastre spre o democratie viabila. Lipsa comunicarii dintre guvernantii si reprezentantii societatii s-a constituit intr-o problema serioasa a societatii .
Sursa acestor probleme controversate este reprezentata de neimplicarea populatiei in procesul de luare a deciziilor si de lipsa transparentei decizionale in administratia publica.
Conform articolului 31 din Constitutia Romaniei,cu privire la "Dreptul la informatie", autoritatile trebuie sa asigure corecta informare a cetatenilor in probleme de interes public,iar dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit. .
Atunci cand cetatenilor li se permite informarea asupra unor politici sau masuri ce au efect direct asupra comunitatii in care traiesc, este mai usor pentru guvernanti ss-si legitimeze actiunile si sa-si implementeze proiectele. In sensul aplicarii conceptului de transparenta decizionala, Romania a adoptat o serie de acte normative relevante, legi care isi propun, printre altele sa asigure conformitatea cu standardele internationale in domeniu.
La o simpla lectura a legislatiei privind liberul acces la informatiile de interes public si a celei privind transparenta decizionala, se observa ca pilonul central al sistemului autoritate publica locala - comunitate este cetateanul. .[3]
In baza Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, publicul are dreptul sa exprime observatii si puncte de vedere privind proiectele de acte normative, ceea ce contribuie la informarea si constientizarea publicului privind legile si reglementarile din domeniul protectiei mediului.
Incalcarea dreptului la libera informare creeaza carente in sistemul politic inca din faza incipienta, de selectare a actorilor ce vor trasa strategiile de guvernare, prin formarea unor opinii neconcordante cu realitatea. Astfel, fara a fi pe deplin informati, cetatenii legitimeaza instaurarea unui regim politic uneori ineficient, iar alteori corupt.
Crearea si sustinerea unei societati democratice nu poate fi conceputa fara un dialog direct intre societatea civila si autoritati. Lipsa comunicarii dintre guvernanti si reprezentantii societatii civile, constatata atat la nivel local cat si la nivel national, in diferite rapoarte de monitorizare a Romaniei, inclusiv in Raportul de Tara al Comisiei Europene pe 2004, devine astfel, o problema in drumul sinuos catre consolidarea democratiei. [4]
De asemenea, la nivel local, atat in mediul urban cat si in cel rural, organizatiile non- guvernamentale si administratia publica sufera de o acuta lipsa de credibilitate si legitimitate in fata cetatenilor. Sursa acestor probleme controversate este reprezentata, in principal, de neimplicarea populatiei in procesul de luare a deciziilor si lipsa transparentei decizionale in administratia publica.
Organizarea democratiei presupune o crestere a performantei institutiilor democratice (incluzand aici si mecanismele specifice unei economii de piata functionale), ceea ce poate determina o crestere a importantei valorilor politice democratice in contextul culturii comunitare a societatii romanesti. Acest lucru ar determina, fara indoiala si o extindere a importantei transparentei in procesul de luare a deciziilor atat la nivel central, cat si la nivel local, dublata de o implicare a cetatenilor in cadrul acestui proces, atat prin corecta lor informare, cat si prin garantarea de facto a posibilitatii ca ei sa participe, prin recomandari sau in mod direct, la dezbaterile care privesc problemele de interes comunitar.
Daca, de jure, sistemul politic romanesc beneficiaza de un cadru institutional si legislativ care incurajeaza transparenta decizionala, ca si posibilitatile poliarhice .de contestare si de participare, se poate considera ca promovarea valorilor politice specifice unei culturi de tip democratic nu ar putea decat sa determine noi castiguri in acest sens.
Transformarea cetateanului orientat pasiv catre iesirile din sistemul politic, fara ca el sa fie implicat activ si sa orienteze acele intrari care il vizeaza in mod direct devine un imperativ in conditiile in care exista riscul reproducerii, pe mai departe, a unei democratii mimate. Exista deja un bun castigat, un instrument care sa asigure transparenta decizionala si cresterea tinerei democratii romanesti, dar atat cetatenii, cat si reprezentantii clasei politice, trebuie sa devina constienti ca acesta poate si trebuie sa fie pus la lucru.
Abordarea comparativa.
Problema transparetei administratiei publice, s-a dovedit a fi de intindere nationala, dar care de asemenea este abordata si in statele membre ale Uniunii Europene. Atat in Romania cat si in statele membre ale acesteia, transparenta decizionala a administratiei publice are o intindere de amploare, si de aceea in lucrarea pe care urmeaza sa o elaboram "Transparenta decizionala", vom avea in vedere principalele forme si metode de participare a cetatenilor la procesele de luare a deciziilor administrative in comparatie cu metodele si participarea cetatenilor din statele Uniunii Europene.
Cand ne referim la sursele de documentare , avem in vedere legislatia in vigoare cu privire la transparenta decizionala si anume , pachetul legislativ care cumuleaza Legea 215/23.04.2001 a administratiei publice locale, Legea 544/12.10.2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, Legea 52/21.01.2003 privind transparenta decizionala in administratia publica si Legea 161/19.04.2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei ,precum si analiza lucrarilor de specialitate din doctrina.
Metoda de cercetare se va baza in primul rand pe studierea legislatiei in vigoare aferente prezentei lucrari, studierea informatiei accesibila din siteurile web ale institutiilor publice si a bibliografiei indicate.
Vom folosi de asemenea ca punct de plecare si analiza diagnostic ,aceasta fiind considerata de unii autori din literature de specialitate drept "etapa initiala in procesul decizional"
Obiectivul proiectului este in primul rand acela de a arata ce inseamna transparenta decizionala si in
modul in care aceasta trebuie aplicata la nivelul administratiei publice din
Pentru a realiza acest lucru vom explica pe larg , in cele ce urmeaza ,conceptual de "transparenta" , vom evidentia importanta transparentei in decizia administrativ si vom identifica procedurile de transparenta decizionala
B
Analiza diagnostic
Termenul de analiza-diagnostic a fost preluat din medicina unde semnifica analiza simptomelor si determinarea cauzelor interne sau externe ale unor stari anormale(maladii).
In sens larg, analiza-diagnostic reprezinta un instrument managerial destinat sa procedeze la examinarea unui organism economic, in vederea identificarii si rezolvarii problemelor cu care acesta se confrunta.
Analiza diagnostic constituie astfel un procedeu care ajuta conducerea intreprinderii sa inteleaga trecutul si prezentul si totodata sa determine actiunile de desfasurat in viitor.
Transparenta decizionala
Transparenta contribuie la consolidarea principiilor democratiei si la respectarea drepturilor fundamentale, asa cum sunt definite in articolul 6 al Tratatului UE si in Carta drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene.
Transparenta decizionala in administratia publica este asigurata printr-un numar de reguli procedurale minimale, aplicabile autoritatilor administratiei publice locale si centrale, alese sau numite, precum si al altor institutii publice care utilizeaza resurse financiare publice, in raporturile stabilite intre ele cu cetatenii si asociatiile legal constituite ale acestora.
Autoritatile responsabile de transparenta decizionala a administratiei publice sunt autoritatile administratiei publice centrale si : ministerele, alte organe centrale ale administratiei publice din subordinea Guvernului sau a ministerelor, serviciile publice descentralizate ale acestora, precum si autoritatile administrative autonom si autoritatile administratiei publice locale: consiliile judetene, consiliile locale, primarii, institutiile si serviciile publice de interes local sau judetean.
Sintagma de transparenta decizionala desemneaza setul de instrumente prin care administratia da socoteala cetatenilor cu privire la activitatea desfasurata in serviciul acestora. In calitatea lor de contribuabili, cetatenii au dreptul de a fi informati sau consultati, precum si de a participa la deciziile luate de catre autoritatile administratiei publice locale si centrale, pe care le sustin financiar prin taxele si impozitele pe care le platesc.[8]
Concret, transparenta implica informarea din oficiu a persoanelor asupra problemelor de interes public care urmeaza sa fie dezbatute de autoritatile administratiei publice centrale si locale, precum si asupra proiectelor de acte normative, consultarea cetatenilor si a asociatiilor legal constituite, la initiativa autoritatilor publice, in procesul de elaborare a proiectelor de acte normative si participarea activa a cetatenilor la luarea deciziilor administrative si in procesul de elaborare a proiectelor de acte normative.
Transparenta activitatii administratiei publice locale constituie regula in toate etapele si procedurile (premergatoare, concomitente si ulterioare) deciziei administrative, confidentialitatea fiind exceptia care se limiteaza la informatia stabilita prin lege datorita nevoii protejarii unor interese specifice domeniului sigurantei publice, prevenirii infractiunilor, protejarii monezii si a creditului, a intimitatii. Transparenta are rolul de a preveni actiunile care ameninta integritatea publica (acte de coruptie) si de a evalua performanta administratiei publice locale (capacitatea administrativa).
Modalitatile prin care se operationalizeaza transparenta tin de asigurarea accesului cetatenilor la informatiile de interes public si de participarea cetatenilor la elaborarea de acte normative si la sedintele publice
Lipsa transparentei decizionale, alaturi de alte carente ale activitatii de reglementare,
conduce la increderea scazuta a societatii in forta si importanta actelor normative. Absenta
consultarilor face ca normele sa fie frecvent modificate sau inlocuite, lucru ce determina o
accentuata instabilitate legislativa si nu ofera siguranta necesara cadrului legal existent in
Romania. Aplicarea reala a principiului transparentei ar duce la o mai mare incredere in legi si
reglementari, din moment ce ele au fost adoptate cu consultarea celor interesati. Increderea in
cadrul legal va avea ca rezultat un mai mare grad de respectare a legii, cu consecinte pozitive
asupra dezvoltarii economice si a mentinerii unor relatii de cooperare intre aparatul
In contextul presiunilor de realizare a reformei administrative potrivit standardelor
Uniunii Europene in domeniu, dar si ca o consecinta a preocuparii constante a unora
dintre organizatiile neguvernamentale in vederea reglementarii participarii publice in
procesul decizional, Ministerul Informatiilor Publice a initiat in anul 2002 o dezbatere
Legea transparentei stabileste regulile cu privire la informarea publicului in vederea participarii acestuia la procesul decizional. Astfel, autoritatile publice au obligatia de a publica anunturi cu privire la proiectele de acte normative in curs de elaborare prin postarea lor pe site si afisarea la sediul propriu, cat si transmiterea lor catre mass-media centrala si locala. In acelasi timp, exista obligatia de a transmite proiectele de acte normative tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informatii.
Anuntul trebuie sa fie adus la cunostiinta publicului cu cel putin 30 de zile inainte de supunerea catre analiza, avizare si adoptare de catre autoritatile publice.
Alaturi de nota de fundamentare, expunerea de motive si textul complet al proiectului de act normativ,anuntul trebuie sa contina precizari cu privire la termenul limita, locul si modalitatea prin
care cei interesati pot trimite recomandari si sugestii. In acest fel, cetatenii pot fi consultati in procesul decizional.
Legea transparentei asigura deschiderea activitatii administratiei publice centrale si locale catre cetateni prin intermediul a doua mecanisme importante:
1. Participarea publicului la procesul de elaborare a reglementarilor;
Legislatie care reglementeaza participarea publicului la luarea deciziilor.
Constitutia Romaniei este primul document care stabileste cateva drepturi esentiale in ceea ce priveste posibilitatea cetatenilor de a interveni in decizia publica: dreptul la informatie, dreptul la asociere si dreptul de a organiza si participa la mitinguri, demonstratii, dreptul la petitionare, obligatia statului de a raspunde pentru prejudiciile cauzate, dreptul la initiativa legislativa, etc.
Conform Articolului 31, Titlul II, Capitolul II din Constitutia Romaniei revizuita:
"(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit".
"(2) Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal".
"(4) Mijloacele de informare in masa, publice si private, sunt obligate sa asigure informarea corecta a opiniei publice".
Continutul dreptului la informatie este complex, dimensiunile sale fiind in continua expansiune. Articolul 31 da expresie juridical unui continut complex si dynamic, garantand accesul persoanei la orice informatie de interes public. Daca privim in general continutul dreptului la informatie cuprinde: dreptul persoanei de a fi informata prompt, correct si clar cu privire la masurile preconizate si mai ales luate de autoritalile publice, accesul liber la sursele de informatie publica, obligatia autoritatilor guvernamentale de a crea conditiile materiale si juridice pentru difuzarea libera si ampla a informatiei de orice natura. Trebuie sa subliniem ca dreptul la informatie( si aceasta subliniere marcheaza exact dimensiunile acestui drept) priveste numai informatiile de interes public. De aici rezulta ca acest drept nu implica nici accesul la informatii cu character secret, nici obligatia autoritatilor publice de a da asemenea informatii. Anumite informatii nu trebuie si nu pot fi date, cum ar fe de exemplu unele informatii cu character judiciar sau privind anchete parlamentare, informatii privind apararea nationala sau siguranta nationala.
Mijloacele de informare in masa. Avand in vedere rolul aparte in realizarea dreptului la informatie a mijloacelor de informare in masa, in mod firesc Constitutia reglementeaza principalele obligatii ale acestora. In primul rand, trebuie mentionat dreptul la antena care revine principalelor grupuri sociale si politice. In al doilea rand, mijloacele de informare in masa au obligatia constitutionala de a asigura informarea corecta a opiniei publice.
Conform Articolului 40, Titlul II, Capitolul II din Constitutia Romaniei revizuta:
"(1) Cetatenii se pot asocial liber in partied politice, in sindicate, in patronate si in alte forme de asociere".
Dreptul de asociere este un drept fundamental, social-politic, clasificat de regula in categoria libertatilor de opinie. Acest drept cuprinde posibilitatea cetatenilor romani de a se asocia, in mod liber, in partied sau formatiuni politice, in sindicate, patronate sau alte forme si tipuri de organizatii, ligi si uniuni, in scopul de a participa la viata politica, stiintifica, sociala si culturala pentru realizarea unei serii de interese legitime comune.
Conform Articolului 51, Titlul II, Capitolul II din Constitutia Romaniei revizuita:
"(1) Cetatenii au dreptul sa se adreseze autoritatilor publice prin petitii formulate numai in numele semnatarilor".
"(2) Organizatiile legal constituite au dreptul sa adreseze petitii exclusive in numele colectivelor pe care le reprezinta".
"(4) Autoritatile publice au obligatia sa raspunda in termenele si in conditiile stabilite potrivit legii".
Exercitarea dreptului de petitionare este o modalitate eficienta de rezolvare aunor probleme personale sau care privesc o colectivitate. Dreptul de petitionare poate poate fi exercitat individual, de catre cetatean, fie de catre un grup de cetateni, fie de catre organizatii legal constituite. Corelativ dreptului cetateanului de a petitiona, articolul prevede obligatia autoritatilor publice de a examina si de a raspunde la petitii in termenele si in conditiile stabilite prin lege. Petitiile se pot prezenta cel putin sub patru forme: cereri, reclamatii, sesizari si propuneri. In practica legislative s-au stabilit termene si conditii de rezolvare diferite, in functie de forma petitiei. Aceste termene de rezolvare diferite s-au corelat cu continutul diferit care presupune din partea autoritatilor publice atiuni simple sau complexe.
Legea 544/2001 privind liberul acces la informatii de interes public (modificata de: Legea 371/2006; Legea 380/2006; Legea 188/2007). Reglementeaza accesul tuturor celor interesati la informatii si documente care rezulta din activitatea autoritatilor si institutiilor publice, precum si a regiilor autonome. . Asigurarea de catre autoritatile si institutiile publice a accesului la informatiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relatii publice sau al persoanei desemnate in acest scop. Pentru asigurarea accesului oricarei persoane la informatiile de interes public autoritatile si institutiile publice au obligatia de a organiza compartimente specializate de informare si relatii publice sau de a desemna persoane cu atributii in acest domeniu. Fiecare autoritate sau institutie publica are obligatia sa comunice din oficiu urmatoarele informatii de interes public: actele normative care reglementeaza organizarea si functionarea autoritatii sau institutiei publice, structura organizatorica, atributiile departamentelor, programul de functionare, programul de audiente al autoritatii sau institutiei publice, numele si prenumele persoanelor din conducerea autoritatii sau a institutiei publice si ale functionarului responsabil cu difuzarea informatiilor publice, coordonatele de contact ale autoritatii sau institutiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail si adresa paginii de Internet, lista cuprinzand documentele de interes public. Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa publice si sa actualizeze anual un buletin informativ care va cuprinde informatiile precizate anterior. Autoritatile publice sunt obligate sa dea din oficiu publicitatii un raport periodic de activitate, cel putin anual, care va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei. Accesul la informatiile prevazute prinafisare la sediul autoritatii sau al institutiei publice ori prin publicare in Monitorul Oficial al Romaniei sau in mijloacele de informare in masa, in publicatii proprii, precum si in pagina de Internet proprie si prin consultarea informatiilor la sediul autritatii si institutiei, in spatii special amenajate destinate acestui scop. Orice persoana are dreptul sa solicite si sa obtina de la autoritatile si institutiile publice informatiile de interes public. Autoritatile si institutiile publice sunt obligate sa asigure persoanelor, la cererea acestora, informatiile de interes public solicitate in scris sau verbal. Normele metodologice de aplicare a Legii 544/2001 includ Model Cerere, Modele reclamatie administrativa, Model Raspuns la reclamatie, Model Raspuns la cerere, etc.
Legea 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica reglementeaza posibilitatea de a interveni in procesul decizional si obligatiile pe care le au autoritatile in sensul facilitarii participarii publicului la procesul decizional. Potrivit legii transparentei, cetatenii si organizatiile constituite de acestia isi vor putea exprima opiniile si interesele in legatura cu elaborarea de acte normative si participarea la sedinte publice ale respectivelor autoritati. Legea nu trebuie privita ca favorizand cetateanii si dezavorizand persoanele care lucreaza in administratie pentru ca mareste volumul de munca. Din contra, administratia primeste numeroase informatii necesare, in mod gratuit si particularizat pentru proiectul de act normative sau decizia respective. Isi sporeste capacitatea de a lua hotarari si de a adopta acte normative coerente si adaptate nevoilor, care vor fi mai usor acceptate sip use in aplicare. Autoritatile publice a caror activitate cade sub incidenta Legii transparentei decizionale adopta sau redacteaza in mod constant acte normative si iau decizii care influenteaza viata sau activitatea oamenilor. Legea transparentei permite cetatenilor sa comenteze proiectele de acte normative sis a isi spuna cuvantul referitor la deciziile care sunt adoptate de autoritatile publice in cadrul unor sedinte publice. Toate actele adoptate de autoritatile administrative, cu exceptiile prevazute de lege, intra sub incidenta Legii transparentei decizionale. Proiectele de lege intra si ele sub influenta Legii transparentei. Singura categorie de proiecte de acte normative care nu sunt supuse prevederilor Legii transparentei sunt propunerile legislative redactate de membri ai Parlamentului si inaintate de acestia Camerei in care activeaza. Actele normative pot reglementa situatii noi sau pot fi acte de modificare, completare sau inlocuire a unora deja existente. Potrivit legii, cetatenii trebuie consultati asupra tuturor proiectelor de acte normative emise sau redactate de autoritati publice cu cateva exceptii. Nu are loc un process de consultare in cazul elaborarii unor acte normative privind apararea nationala, siguranta nationala si ordinea publica, interesele strategice, economice si politice ale tarii, acte normative continand valori, termene de realizare si date tehnico-economice ale unor activitati comerciale sau financiare, daca publicitatea acestora adduce atingere pricipiului concurentei loiale sau in cazul datelor personale. Interzicera participarii la elaborarea unor acte normative, chiar daca acestea vizeaza domenii importante, este lipsita de sens in conditiile in care actele sunt publicate ulterior in Monitorul Oficial.
Legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata cu modificari in august 2004. De la republicare a mai fost modificata de: Legea 49/2007; Legea 173/2007; Legea 194/2007. Fara a introduce obligativitatea consultarilor, ultima modificare (L. 194/2007) prevede includerea in prezentarea evaluarii impactului actelor normative o sectiune referitoare la consultarile derulate in vederea elaborarii proiectului de act normativ, organizatiile si specialistii consultati, esenta recomandarilor primite; precum si o sectiune despre activitatile de informare publica privind elaborarea si implementarea proiectului de act normativ.
Legea 60/1991 privind organizarea si desfasurarea adunarilor publice modificata si republicata in 2004. Aceasta lege asigura si reglementeaza dreptul cetatenilor de a-si exprima opiniile politice, sociale sau de alta natura, de a organiza si de a participa la mitinguri, demonstratii, manifestatii, procesiuni si orice alte intruniri. Libertatea cetatenilor de a-si exprima opiniile politice, sociale sau de alta natura, de a organiza mitinguri, demonstratii, manifestatii, procesiuni si orice alte intruniri si de a participa la acestea este garantata prin lege. Asemenea activitati se pot realiza numai pasnic si fara nici un fel de arme. Adunarile publice se pot organiza numai dupa declararea prealabila prevazuta de prezenta lege. Adunarile publice trebuie sa se desfasoare in mod pasnic si civilizat, cu protectia participantilor si a mediului ambiant, fara sa stanjeneasca folosirea normala a drumurilor publice, a transportului in comun, cu exceptia celor autorizate, functionarea institutiilor publice sau private, a celor de invatamant, cultura si sanatate, a unitatilor economice ori sa degenereze in actiuni turbulente de natura a pune in primejdie ordinea si linistea publica, siguranta persoanelor, integritatea corporala, viata sau bunurile acestora ori ale domeniului public, si nu pot fi continuate dupa ora 23,00 caz in care intra sub incidenta dispozitiilor Legii nr. 61/1991 pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Nu trebuie declarate in prealabil adunarile publice al caror scop il constituie manifestarile culturalartistice, sportive, religioase, comemorative, cele ocazionate de vizite oficiale, precum si cele care se desfasoara in exteriorul sau in incinta sediilor ori a imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat. In cazul in care organizatorii adunarilor publice nesupuse declararii prealabile detin indicii sau date ca desfasurarea lor s-ar putea solda cu acte de dezordine ori ca ar putea sa duca la manifestari violente, au obligatia sa solicite din timp primarilor, unitatilor de jandarmi competente teritorial si politiei locale sprijin de specialitate. Organizarea si desfasurarea adunarilor publice sunt interzise in imediata apropiere a garilor, porturilor, aeroporturilor, statiilor de metrou, spitalelor, obiectivelor militare, a unitatilor economice cu instalatii, utilaje sau masini cu grad ridicat de pericol in exploatare. De asemenea, este interzisa desfasurarea simultana a doua sau mai multe adunari publice distincte, in acelasi loc sau pe aceleasi trasee, indiferent de caracterul acestora.
Legea nr. 554/2004 privind contenciosului administrativ. Reglementeaza modul de solutionare a litigiilor dintre cetateni si autoritatile publice atunci cand drepturile si interesele cetatenilor sunt lezate de acte administrative ilegale sau de refuzul autoritatilor de a raspunde cetatenilor in conditiile prevazute de lege. Modificata de: OUG 190/2005; L. 262/2007; OUG 100/2007 aprobata cu modificari de L. 97/2008; L. 100/2008
Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, a facut obiectul mai multor initiative legislative, precum si al unor controale de neconstitutionalitate, fara ca acestea sa vizeze realizarea consonantei dintre reglementarea legala si principiile de ordin constitutional.
Cand facem aceasta din urma afirmatie, avem in vedere nu numai litera, dar si, mai ales, spiritul Constitutiei, care ne conduce la solutia logica a succesiunii, in functie de obiectul acestora, a referendumurilor la nivel national.
Astfel, prioritatea absoluta are referendumul organizat in conditiile art. 151 alin. 3 din Constitutie, urmeaza ca importanta, referendumul organizat in conditiile art. 95 din Constitutie si, apoi, referendumul organizat in conditiile art. 90 din Constitutie.
Ordonanta Guvernului 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor rectificata si aprobata cu modificari de Legea 233/2002 reglementeaza modul de exercitare de catre cetateni si organizatii legal constituite a dreptului de a adresa autoritatilor publice petitii.
Procesul decizional la nivelul Parlamentului si Administratiei Centrale
Regulamentul Camerei Deputatilor si Regulamentul Senatului
Regulamentele celor doua camere ale Parlamentului Romaniei nu prevad obligativitatea consultarilor publice, insa contin cateva referiri la felul in care comisiile pot lucra cu cetatenii.
In etapa de avizare a legii in comisiile de specialitate, Regulamentul Camerei Deputatilor se precizeaza ca "Biroul fiecarei comisii a Camerei Deputatilor: invita sa ia parte la lucrarile comisiei reprezentanti ai societatii civile, ai asociatiilor patronale, profesionale sau sindicale si ai altor persoane juridice, precum si persoane fizice, la solicitarea membrilor comisiei, a Guvernului si a persoanelor interesate'. Comisiile pot, de asemenea, organiza consultari cu reprezentanti ai societatii civile, la propunerea membrilor comisiei (art. 46 g). Comisiile de specialitate din Camera Deputatilor pot invita sa participe la lucrari persoane interesate, reprezentanti ai unor organizatii neguvernamentale si specialisti, se precizeaza la art. 55 (2).
Gasim prevederi referitoare la prezenta anumitor persoane interesate la sedintele comisiilor de specialitate si in Regulamentul Senatului, dar care nu pun problema consultarii cetatenilor ori a reprezentantilor unor organizatii neguvernamentale. Biroul Permanent al Senatului este cel care "hotaraste conditiile si limitele participarii' unor persoane interesate la sedintele comisiilor, dupa ce acestea au inaintat in prealabil o cerere "scrisa si motivata' in acest sens (art. 60 (3)).
Actele si documentele comisiilor Senatului pot fi consultate de persoane interesate numai cu aprobarea biroului comisiei (art. 65 (3)).
In general, sedintele celor doua camere sunt publice, cu exceptia cazurilor in care se hotaraste de catre deputati si senatori, cu votul majoritatii acestora, ca ele sa fie secrete.
Legea 189/1999 privind exercitarea initiativei legislative de catre cetateni, modificata de legea reglementeaza dreptul cetatenilor de a initia propuneri legislative.
Legea nr.90/2001 cu modificarile ulterioare privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor. Conform acesteia, "pentru rezolvarea unor probleme din competenta sa Guvernul poate constitui organisme cu caracter consultativ'.
Hotararea Guvernului nr.750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente prevede posibilitatea ca "la lucrarile consiliilor interministeriale, ale comisiilor si grupurilor de lucru subordonate pot participa, in calitate de invitati, reprezentanti ai autoritatilor si institutiilor administratiei publice, ai institutiilor academice si de invatamant superior, ai organizatiilor societatii civile'
Hotararea Guvernului 775/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de elaborare, monitorizare si evaluare a politicilor publice la nivel central. Modificata prin HG 1226/ 2007. Contine prevederi referitoare la consultarea organizatiilor neguvernamentale, partenerilor sociali, asociatiilor profesionale si a reprezentantilor sectorului privat. Modelul de propunere de politica publica continut de HG contine sectiuni referitoare la procesul de consultare - sectiunea 8.
Hotararea Guvernului 1226/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de acte normative si a proiectelor de documente de politici publice. Modifica HG 775/2005. Se refera si la: consultarile cu partenerii sociali pentru acte normative cu caracter economico-social, consultari realizate in cadrul comisiilor de dialog social; consultarile cu structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice locale; consultarile interinstitutionale.
Hotararea Guvernului nr. 314/2001 privind infiintarea, organizarea si functionarea comisiilor de dialog social in cadrul unor ministere si al prefecturilor, modificata de HG 569/2002. Membri in comisiile de dialog social sunt si reprezentanti ai patronatelor si sindicatelor.
Procesul decizional la nivelul administratiei locale
Legea 215/2001 privind administratia publica locala republicata cu modificari in februarie 2007. Reglementeaza regimul general al autonomiei locale, precum si organizarea si functionarea administratiei publice locale. Contine prevederi importante pentru participarea cetatenilor la luarea deciziilor publice: principiul consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale; publicarea proceselor-verbale ale sedintelor de consiliu si a hotararilor cu caracter normativ; dreptul cetatenilor de a propune Consiliului Local sau Judetean proiecte de hotarari; obligatia consilierilor locali de a organiza periodic intalniri cu cetatenii si de a acorda audiente; delegatii satesti; dreptul cetatenilor de a cere dizolvarea consiliului local; etc. Dupa republicare, a fost modificata de OUG 20/2008; Legea 35/2008; OUG 66/2008; Legea 131/2008.
Legea 273/2006 privind finantele publice locale. Modificata de: OUG nr. 46/2007 aprobata prin L 34/2008; OUG nr. 64/2007 aprobata cu modificari prin L 109/2008; OUG nr. 28/2008. Stabileste principiile, cadrul general si procedurile privind formarea, administrarea, angajarea si utilizarea fondurilor publice locale, precum si responsabilitatile autoritatilor administratiei publice locale si ale institutiilor publice implicate in domeniul finantelor publice. Din perspectiva participarii publice, Legea finantelor publice locale: afirma transparenta procesului bugetar; contine prevederi legate de obligatia autoritatilor de a publica proiectului de buget; contine prevederi cu privire la dezbaterea publica a proiectului de buget local, cu prilejul aprobarii acestuia si cu privire la prezentarea contului anual de executie a bugetului local in sedinta publica; stabileste procedura prin care cetatenii pot depune contestatii cu privire la proiectul de buget local.
Participarea publica este un principiu care ar trebui sa stea la baza tuturor proceselor de luare a deciziilor. Romania beneficiaza de un cadru legal bine pus la punct pentru informarea si consultarea cetatenilor. Participarea publica inseamna ca cetatenii iau parte la deciziile publice, fiind bine informati si consultati.
Implicarea publicului nu inseamna ca decizia este luata de public, dar inseamna ca opiniile si sugestiile publicului cu privire la o anumita decizie publica sunt luate in considerare de catre administratie.
Pentru a influenta decizii sau acte normative, persoanele pot participa fie individual, in calitatea lor de cetateni, fie organizati in ceea ce legea numeste "asociatii legal constituite". Legea nu limiteaza in nici un fel accesul la mecanismele prevazute de aceasta, oricine avand dreptul de a participa, indiferent de ce interes reprezinta.
Cetatenii pot participa la procesele reglementate de Legea transparentei fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, opinie, apartenenta politica, avere sau origine sociala. Actele normative pot fi adoptate de Parlament sau de organe ale administratiei publice (Guvern, Ministere, organe ale administratiei publice centrale si locale). Proiectele de acte normative pot fi clasificate in proiecte elaborate in cadrul unor organe ale administratiei publice si proiecte elaborate in afara administratiei. Toate actele adoptate de autoritati administrative, cu exceptiile prevazute de lege, intra sub incidenta Legii transparentei. Actele normative pot reglementa situatii noi sau pot fi acte de modificare, completare sau inlocuire ale unora deja existente. Potrivit legii, cetatenii trebuie consultati asupra tuturor proiectelor de actelor normative emise sau redactate de autoritati publice, cu cateva exceptii.
O societate democratica, implica participarea nemijlocita a celor carora li se adreseaza decizia, la adoptarea acesteia. Participarea cetatenilor se poate realiza fie in mod izolat, de catre diferiti cetateni interesati sau care cunosc domeniul in care se va lua decizia, fie prin exponentii diferitelor organizatii obstesti ale cetatenilor. De asemenea, mentionam ca participarea poate fi spontana, dar poate sa fie si organizata. Participarea cetatenilor la luarea deciziilor diferitelor organe ale administratiei publice poate avea un caracter permanent sau ocazional. Cu minim 3 zile inainte de desfasurarea unei sedinte publice, autoritatea publica in cauza va face public un anunt care va contine data si ora intalnirii, precum si ordinea de zi, prin afisare la sediul si pe site-ul propriu si prin transmitere catre mass-media. Persoana desemnata pentru relatia cu societatea civila va fi responsabila atat de difuzarea anuntului cat si de invitarea speciala a anumitor persoane.
Inter-comunicarea dintre stat si societate determina ca membrii puternici ai societatii, in mod normal organizati in grupuri, sa participe sau sa influenteze decizia sau deciziile societatii. In definitiv, sistemele politice actuale sunt sisteme deschise. In orice caz, grupurile de care trebuie sa se tina seama sunt partidele politice, sindicatele si asociatiile de intreprinzatori, precum si intreprinderile capitaliste de mari dimensiuni, grupurile profesionale, bisericile sau confesiunile religioase.
Dar ceea ce intereseaza, inca de la inceput, este cum se repercuteaza in administratiile publice existente si activitatea acestor grupuri asupra carora trebuie sa se faca o apreciere generala fara a ne referi la fiecare dintre ele: pe de o parte, trebuie sa se tina seama ca administratiilor publice le revine sarcina sa elaboreze si sa execute deciziile instantelor politice de la orice nivel administrativ, rezultand intotdeauna o linie de separare clara intre deciziile politice si administrative. Pe de alta parte, este clar ca deciziile administrative sunt mai mult sau mai putin influentate de interesele si valorile specifice membrilor acestor grupuri. S-a ajuns la opusul valorii intelese in secolul al XIX-lea, conform careia statul si administratia erau sau trebuiau sa fie neutri fata de societate.
Insa, trebuie sa se arate ca, totusi, aceasta colaborare cu grupurile organizate nu impiedica primatul administratiilor publice asupra acestora. Existenta acestor grupuri presupune o recunoastere formala din partea autoritatilor administrative, chiar si in cazul in care Constitutia le recunoaste pe acestea ca elemente ale sistemului politic.
In acest punct, intalnim una din numeroasele manifestari ale dualitatii administratiei din timpurile noastre. Astfel, pe de o parte, administratia continua sa-si exercite puterea asupra grupurilor sociale organizate, iar pe de alta parte, dialogheaza si colaboreaza amplu cu acestea.
In principiu, inexistenta unor bariere intre stat si societate si, in consecinta, participarea tuturor cetatenilor este una din ideile esentiale ale statului democratic de drept. Doctrina juridico-administrativa vorbeste deja de mai mult timp de ceea ce se numeste exercitarea privata a functiilor publice. Este vorba despre cazurile in care indivizii participa la elaborarea unor acte sau la indeplinirea unor misiuni proprii ale administratiei.
Noul mod de tratare se refera la faptul ca participarea se extinde si la adoptarea deciziilor, nu numai la executie. Aici trebuie sa avem in vedere reactia politica fata de ostilitatea crescanda a particularilor, in ultimele decenii, in fata unei puteri a statului a carei capacitate de opresiune este acum mult mai mare decat in epocile trecute. Dar, in orice caz, se pretinde ca participa persoanele cu o anumita prosperitate economica, care fac parte din paturile sociale superioare si ca, prin intermediul mijloacelor de comunicare, ele au un acces amplu la informatii. Se pare cu nu exista nici un motiv pentru ca pregatirea si executarea marilor decizii care afecteaza viata comunitatii (a caror adoptare revine formal politicienilor) sa se realizeze de catre birocrati, fara ca cetatenii sa aiba si ei ceva de spus de vreme ce, in societatea actuala, exista destule mijloace tehnice pentru a le oferi acces la informatii si la decizii. Aceasta isi are originea in dezvoltarea actuala a ideii de participare cetateneasca la care s-a facut referire cand s-a vorbit de situatia actuala a administratiilor .
Parteneriatul dintre liderii alesi si populatie presupune sinceritatea liderilor. Populatia ar trebui sa aiba acces la informatiile care au efect asupra ei. Aceasta inseamna ca cetatenii sunt consultati in momente cheie de decizie in procesul de guvernare. De exemplu, implicarea populatiei ar trebui sa fie un element cheie al procesului bugetar, fie prin sondaje de opinie privind nivelul de satisfactie al cetatenilor fata de furnizorii serviciilor publice, fie prin participari cat mai consistente in cadrul sedintelor consiliului local. Cetatenii ar trebui, de asemenea, sa se ofere voluntari pentru participarea in diferite comisii si grupuri operative in scopul de a ajuta administratia locala sa rezolve unele probleme. Ei pot veni cu idei noi sau pot monitoriza o activitate sau un proces important. Si in Romania, cativa primari de orase au constituit grupuri de cetateni cu care se consulta si care ii ajuta in adoptarea deciziilor.
In concluzie, cetatenii ar trebui sa stie cum sunt adoptate deciziile, cum sunt elaborate bugetele locale si cum sunt ele aprobate. De asemenea, ar trebui sa stie cum sunt cheltuiti banii si cum sunt colectate veniturile. Chiar daca ei sunt prinsi in agitatia vietii zilnice incat adesea par ca nu sunt interesati, iar incercarea de a-i informa si educa pentru a le forma cultura administrativa pare un efort inutil, acest efort nu este fara rost, ci pur si simplu foarte greu. Din aceasta cauza, participarea cetateneasca in Romania trebuie sa depaseasca stadiul declarativ si sa se transforme intr-un factor coerent si constant ca fundament al unei democratii sanatoase.
Metode de participare
Ateliere de scenarii (scenario workshops).
Un atelier de scenarii cauta solutii la o problema de natura socio-economica sau chiar tehnologica cu care comunitatea se confrunta. Un atelier de scenarii este o intalnire locala in cadrul careia participantii pleaca de la prezent (realitati, probleme), isi imagineaza un viitor dezirabil si apoi identifica pasii care trebuie realizati pentru a atinge dezirabilul. Bazandu-se pe prezent si pe posibila evolutie a domeniului respectiv, participantii (25-30) evalueaza diverse posibile scenarii si solutii la o anumita problema.
Ateliere de lucru, seminarii, conferinte-Atelierele de lucru, seminariile si conferintele sunt forme de dezbatere pe subiecte concrete. Aceste evenimente permit un contact direct intre administratie si reprezentanti ai diverselor grupuri interesate, dand ocazia si unora si altora sa isi cunoasca opiniile pe o anumita tema si sa isi descopere punctele comune si divergentele. Este o foarte buna ocazie pentru educarea reciproca a participantilor
Audierile la sediul autorttatii/institutiei-Audierea (care nu trebuie confundata cu audienta) reprezinta activitatea prin care cetateanul care are de avansat o propunere sau de exprimat o opinie cu privire la activitatea administratiei sau la anumite decizii publice, face acest lucru in cadrul unei intalniri cu reprezentantii administratiei, fie la invitatia acestora din urma, fie in baza unei solicitari pe care el insusi o adreseaza administratiei. Spre deosebire de audienta, audierea nu se face pe probleme individuale ale cetateanului/cetatenilor respectivi, ci pe probleme de interes public (audientele fiind intalniri programate intre un cetatean si un oficial al administratiei pentru rezolvarea unei probleme individuale a cetateanului respectiv).
Audierile publice-O audiere publica reprezinta un eveniment in cadrul caruia sunt audiate mai multe persoane care au de exprimat opinii sau propuneri referitoare la un anumit subiect. Spre deosebire de audierile "individuale' sau cu persoane reprezentand anumite organizatii, companii, etc., o audiere publica este deschisa oricui doreste sa participe. Specificul audierilor publice este formatul riguros si eficient care permite factorilor decizionali sa asculte un numar relativ mare de puncte de vedere atent pregatite si bine articulate. Administratia trebuie sa anunte din timp ca un astfel de eveniment va avea loc, sa ii invite pe toti cetatenii interesati sa participe si sa faca eforturi pentru a se asigura ca "factorii interesati' (stakehloders) sunt invitati si participa
Brainstorming-O sesiune de "brainstorming' este o intrunire in care toti participantii impartasesc idei pentru rezolvarea unei probleme, de regula foarte punctuale. Esential pentru o sesiune de "brainstorming' este libertatea totala pentru exprimarea ideilor, fara ca vreun participant sa fie judecat sau sa judece pe ceilalti pentru parerile exprimate
Cafeneaua publica-Cafeneaua este o metoda ingenioasa de a crea un dialog in jurul unei probleme importante. Metoda consta in dezbaterea unei probleme de catre un grup de peste 12 persoane intr-un cadru foarte asemanator unei cafenele. Numarul celor invitati sa dezbata poate sa fie oricat de mare (au fost organizate cafenele cu participarea a 1000 de persoane).
Celula de planificare (planning cell)-O celula de planificare este constituita din aproximativ 25 de persoane alese la intamplare din cadrul comunitatii, care lucreaza impreuna pentru o perioada limitata de timp (de obicei patru zile) pentru a oferi solutii pentru o problema de politica publica sau planificare
Comisii tripartite-Aceste comisii sunt formate din reprezentanti ai administratiei si ai organizatiilor reprezentand interese diferite sau chiar opuse in problema in cauza. Un exemplu binecunoscut sunt comisiile guvern-sindicate-patronate, care formuleaza si analizeaza diferite teme sau initiative de politici publice ce afecteaza sindicatele si, implicit, patronatele
Comitetele consultative-Comitete compuse din reprezentanti ai factorilor interesati sau membri ai publicului numiti de catre administratie cu rolul principal de a imbogati informatia pe baza careia se ia o decizie publica.
Dezbaterile publice-O dezbatere publica este un eveniment la care participa reprezentanti ai administratiei, cetateni si alte parti interesate, pentru a realiza un schimb de opinii pe marginea unui anumit subiect. Spre deosebire de audierile publice, unde cetatenii sunt doar invitati sa isi expuna punctele de vedere (reprezentantii administratiei rezumandu-se la a prezenta tema discutiei, a adresa intrebari si a lua act de parerile cetatenilor), intr-o dezbatere publica reprezentantii administratiei au posibilitatea sa prezinte punctul de vedere al administratiei, sa il argumenteze, sa se exprime in acord sau in dezacord cu ceilalti participanti, etc. Un ultim lucru care trebuie mentionat este acela ca, asa cum sugereaza si denumirea, o dezbatere publica este deschisa participarii oricui este interesat si doreste sa participe. Dezbaterile publice se efectueaza: la initiativa autoritatii publice responsabile de elaborarea proiectului de decizie, la initiativa unei alte autoritati publice, conform competentei sau la cererea cetateanului si/sau a asociatiei cetatenilor. Organizatorii dezbaterilor publice sunt obligati sa asigure accesul la intrunire a doritorilor de a participa la dezbateri.
Anuntul privind organizarea dezbaterilor publice se afiseaza la sediul autoritatii publice intr-un spatiu accesibil publicului, se plaseaza pe pagina web oficiala si/sau se difuzeaza in mass-media cu cel putin 10 zile lucratoare inainte de desfasurarea dezbaterilor publice. Cetatenii si asociatiile acestora care au prezentat propuneri la proiectul de decizie supus dezbaterii publice vor fi invitati obligatoriu, prin intermediul datelor de contact comunicate la prezentarea recomandarilor.
Regulamentul intern de organizare a dezbaterilor publice se aproba de catre fiecare autoritate publica si se prezinta participantilor la inceputul dezbaterilor de catre persoana care prezideaza sedinta.
Focus grupurile-Focus grupul este o discutie facilitata, purtata cu un grup de (posibili) stakeholderi si condusa de catre un moderator printr-un set de intrebari adresate grupului cu privire la un anumit subiect. Sectorul de afaceri a aplicat aceasta tehnica pentru prima oara in anii 1950, ca o modalitate de a testa atitudinile si reactiile pe care noile linii de produse sau noile mijloace publicitare le trezesc in randul grupurilor tinta. De atunci, focus grupurile au fost preluate si au devenit larg raspandite in sectorul public, al educatiei, de cercetare, etc.
Forumuri deliberative-Forumurile deliberative isi propun aflarea perspectivei populatiei prin folosirea unui grup aleator care formuleaza opinii despre optiunile de politica publica in urma ascultarii prezentarilor expertilor si stakeholderilor. Forumurile deliberative implica un numar mare de persoane - in jur de 100. In general, forumurile sunt evenimente cu mare vizibilitate si atrag atentia mass mediei. De aceea ele sunt potrivite numai pentru consultari pe probleme de interes larg. In cadrul unui forum deliberativ, participantii discuta pe marginea unor optiuni de politica publica sau pe variante de solutionare a unei probleme. Este o metoda foarte potrivita si pentru situatia in care administratia doreste sa stabileasca prioritati. Specifica forumurilor deliberative este deliberarea - de unde si numele - in jurul avantajelor si dezavantajelor diferitelor optiuni care sunt supuse atentiei cetatenilor
Forumuri online-Forumul electronic este o aplicatie web care permite desfasurarea unor discutii si postarea de continut (informatii) generat de catre utilizatori (in cazul nostru, cetatenii, expertii, functionarii, etc.). El se prezinta de cele mai multe ori sub forma unei pagini web unde sunt afisate, in ordine cronologica, mesajele utilizatorilor
Grupul cetatenesc (citizens' panel)-Grupul cetatenesc este un grup reprezentativ pentru comunitate, format din cetateni dispusi sa ofere periodic feedback administratiei pe teme de interes public. Grupul este de regula format din 500-2500 de cetateni, care sunt de acord sa faca parte din grup si sa raspunda intrebarilor adresate de administratie prin chestionare - in general 4 chestionare/an. Este important ca grupul sa reflecte compozitia comunitatii, nefiind insa nevoie sa aiba calitatea si acuratetea unui esantion sociologic folosit pentru sondajele de opinie, intrucat scopul nu este acela de a afla cu precizie sociologica opinia comunitatii, ci de a identifica probleme si solutii. Marimea grupului depinde de marimea comunitatii si resursele disponibile chestionarii si analizei rezultatelor. Chestionarele cuprind intrebari pe teme de interes pentru comunitate, putand sa fie concentrate pe o singura tema sau sa cuprinda mai multe teme. Rezultatele chestionarelor sunt analizate si integrate in solutii pentru imbunatatirea serviciilor sau a politicilor publice. De asemenea, ele sunt date publicitatii
Grupuri de lucru commune-Grupuri formate din stakeholderi (factorii interesati) si reprezentanti ai administratiei discuta si analizeaza teme concrete care fac obiectul unei decizii publice. Aceste grupuri pot decide sa pastreze confidentialitatea discutiilor pana cand se negociaza o concluzie (grupuri de lucru inchise) sau pot implica un numar mai larg de cetateni in dezbatere (grupuri de lucru deschise).
Jurii cetatenesti-Un juriu cetatenesc este alcatuit din 12-50 persoane care asculta "marturii', delibereaza si decid pe subiecte complexe de interes public. Ei cheama si audiaza martori, analizeaza probe si dau un 'verdict' (verdictul se concretizeaza in recomandari).
Metoda Delphi-Este
o metoda interactiva pentru a obtine "previziuni' de la un grup de experti
care raspund unor seturi de chestionare si care sunt anonimi unii altora si
independenti unii de altii. Subiectul unei consultari care se face prin aceasta
metoda poate sa fie dezvoltarea unei retele de autostrazi la nivel national,
controlul demografic, prevenirea conflictelor armate, dezvoltari tehnologice
(dezvoltarea internetului inteligent, roboti industriali, utilizarea
tehnologiei in educatie), etc. Numele metodei vine de la Oracolul din Delphi si
a fost dezvoltata de RAND Corporation (USA) la inceputul Razboiului Rece (intre
1950 si 1960) pentru a estima impactul tehnologiei asupra razboiului. Astfel,
expertii RAND au dezvoltat metoda
Metoda Spatiului Deschis (Open Space Technology)-Metoda Spatiului Deschis este o metoda de participare potrivita pentru grupuri largi si care presupune resurse minime din partea organizatorilor. Este o metoda de planificare in care participantii se auto-organizeaza. Numele ei este inselator, deoarece procesul poate fi numit oricum altcumva decat tehnic sau tehnologic. In realitate, metoda a fost conceputa de catre Harrison Owen, un consultant american specializat in managementul organizatiilor, la mijlocul anilor '80. La unul dintre evenimentele de tip Open Space sponsorii au adaugat din greseala termenul "technology' in titlu, iar de atunci asa i-a si ramas numele. In acest caz, poate ca ar fi mai bine sa intelegem prin "technology' "tehnica', "metoda', "instrument
Orele deschise-Acestea sunt intalniri individuale, neprogramate, intre un inalt demnitar sau functionar (primar, prefect, ministru) si cetateni, pentru prezentarea problemelor individuale ale acestora
Preluarea proiectelor de hotarari de la organiztii si cetateni-In efortul lor de a-si indeplini misiunea si a-si realiza obiectivele, multe organizatii acumuleaza experienta si capata expertiza in domenii in care administratia nu are suficienta experienta si expertiza. In mod evident, organizatiile si grupurile de cetateni au interesul sa isi foloseasca experienta si expertiza acumulate si sa promoveze la nivelul forurilor decizionale din cadrul administratiei proiecte de hotarari, acesta fiind un mod foarte eficient de a-si urmari obiectivele.
Referendumul local-Este cea mai cunoscuta si puternica metoda de participare a publicului, puterea de decizie transferandu-se de catre administratie cetateanului. Referendumul (local) reprezinta o procedura legala (reglementata prin Legea 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului) prin care comunitatea se pronunta prin vot asupra unor chestiuni de interes local. Este un instrument de participare directa a cetatenilor la procesul decizional la nivelul administratiei publice locale. In general doar administratia poate convoca referendumul local, cetatenii avand posibilitatea de a face acest lucru doar in cazul referendumului pentru demiterea primarului (conform Legii 215/2001 privind administratia publica locala). Referendumul national constituie forma si mijlocul de consultare directa si de exprimare a vointei suverane a poporului roman cu privire la: revizuirea Constitutiei, demiterea Presedintelui Romaniei, probleme de interes national. In cadrul referendumului populatia poate fi consultata cu privire la una sau la mai multe probleme, precum si cu privire la o problema de interes national si o problema de interes local, pe buletine de vot separate. Au dreptul de a participa la referendum toti cetatenii romani care au implinit varsta de 18 ani pana in ziua referendumului inclusiv, cu exceptia debililor sau a alienatilor mintal pusi sub interdictie, precum si a persoanelor condamnate prin hotarare judecatoreasca definitiva la pierderea drepturilor electorale.
Ordonarea importantei referendumului la nivel national conduce, in mod logic, atat la stabilirea regulii succesiunii acestora, cat si la necesitatea reglementarii unor solutii diferite pentru stabilirea valabilitatii referendumului, justificandu-se principiul dupa care referendumul national este valabil daca la acesta participa un anumit procent din numarul persoanelor inscrise in listele electorale, numai in cazul referendumului ce are ca obiect revizuirea Constitutiei. In aceeasi logica a edificiului constitutional, cum, de altfel, s-a pronuntat si Curtea Constitutionala, urmeaza sa fie reglementata o solutie unitara pentru stabilirea rezultatului referendumului la nivel national, pe fiecare ipoteza reglementata de Constitutie (art. 90, art. 95, art. 151), indiferent de situatia concreta vizata de referendum. In acest sens, nu se justifica stabilirea de modalitati diferite pentru evaluarea referendumului, dupa cum Presedintele Romaniei a fost ales in primul tur sau in turul doi, respectiv dupa cum este vorba de Presedintele titular sau de Presedintele interimar.
Prin mesajul adresat Parlamentului, Presedintele Romaniei are obligatia de a arata problema de interes national asupra careia solicita organizarea referendumului.
Dreptul cetatenilor de a propune
legi in parlamente, de a initia si lua parte la referendumuri pe teme de
interes local sau national, de a fi consultate asupra planningului comunitar
etc. variaza mult de la o
Multe proiecte care incearca sa imbunatateasca sistemele democratice, incluzand unele din cele la care se face referinta in aceasta prezentare, se refera numai la democratia reprezentativa. Putine lucruri se pot spune impotriva incercarii de a imbunatati sistemele existente. Procesul de participare la luarea deciziilor, pare sa ofere cetatenilor sansa de a incepe sa isi asume mai multe responsabilitati privitor la deciziile colective, reducand astfel necesitatea reprezentarii indirecte si permitand luarea deciziilor, fie ele delegate, fie luate direct, pentru a reflecta mai exact vointa alegatorilor. Se poate doar presupune cum vor arata exact noile modele de guvernare. Unele posibilitati se prefigureaza din descrierea, discutia despre, proiecte si modele de participare a cetatenilor, pe care planuiesc sa le mentionez mai tarziu.
Sondajele de opinie-Sondajul reprezinta un instrument de identificare a opiniilor unei anumite populatiiprin intervievarea unor persoane care constituie un esantion reprezentativ din populatia respectiva. Multi dintre cetateni privesc institutiile publice si functionarii publici cu suspiciune si chiar cu ostilitate. Atitudinea cetatenilor fata de administratia publica este mai curand una negativa. In mod frecvent, perceptia negativA£ asupra ineficientei institutiei se transfera in mod global asupra functionarilor publici, indiferent daca aceasta suprapunere de perceptie are sau nu justificare in practica. Cutuma functioneaza inca in modalitatea de relationare a cetateanului cu institutiile publice. In acest sens, sondajul a evidentiat capacitatea redusa de adaptare a cetatenilor la sistemele noi de relationare cu institutiile publice si functionarii publici. Chiar daca anumite informatii pot fi obtinute fara deplasarea la institutia in cauza sau documentele pot fi trimise prin posta, multi cetateni prefera sa se deplaseze personal pentru a rezolva o problema. Daca atitudinea cetateanului fata de institutiile publice si functionarii publici este in general negativa, dorinta sa de implicare este una redusa. Exista o contradictie intre faptul ca cetatenii recunosc importanta / utilitatea participarii si gradul scazut in care participa. Cultura participativa a cetateanului roman se situeaza la un nivel scazut, ea functionand mai cu seama in situatia in care interesele personale ale acestuia sunt afectate. Uneori spiritul civic actioneaza atunci cand este vorba despre propriul cartier sau strict de comunitatea din care face parte cetateanul. Neimplicarea cetatenilor in problemele de interes public are la baza si un grad ridicat de neincredere a acestora fata de capacitatea institutiilor de a lua in seama propunerile lor. Caracterul formal al consultarii cetatenilor in cadrul sedintelor publice a fost unul dintre aspectele sesizate si de catre monitori. Comparativ cu disponibilitatea functionarilor publici fata de activitatea de monitorizare, cetatenii s-au dovedit mai receptivi si mai deschisi pentru a participa la sondaje, dupa ce erau informati in legatura cu scopul si obiectivele acestuia.
Sugestii in scris de la cetateni-Atat in situatiile in care o autoritate sau o institutie a administratiei publice locale doreste sa ii consulte pe cetateni inainte de a adopta o initiativa sau un proiect de hotarare, cat si atunci cind cetatenii doresc sa isi expuna punctele de vedere din proprie initiativa, o scrisoare insotita de documentatia aferenta poate fi un instrument foarte eficient.
Summitul cetatenilor (citizens
summit)-Summitul cetatenilor (cunoscut si sub denumirea de 21st Century Town
Hall Meeting) este o metoda de consultare initiata de organizatia
Actiuni de informare/comunicare
Datoria administratiei si a functionarilor aflati in subordinea acesteia este sa informeze mai bine populatia pentru ca numai astfel putem vorbi de o oarecare transparenta in administratia publica. cetatenii trebuie sa isi cunoasca atat drepturile cat si responsabilitatile. Cetatenii trebuie sa beneficieze de o mai buna informare, organizarea de programe de educare si dezvoltare a spiritului civic.
Publicarea pe internet a deciziilor luate in cazul cererilor, petitiilor, mediatizarea sporita in mass-media locala, trebuie sa fie una dintre principalele atributii intreprinse de administratie in procesul de informare a cetatenilor, cum de altfel trebuie sa fie si publicarea stenogramelor sedintelor publice pe internet, justificarea fondurilor alocate lucrarilor publice, suma, modul in care se utilizeaza banii, masurile care se iau fata de persoanele fizice sau juridice care executa lucrari si nu respecta legea.
Consultarea frecventa a cetatenilor in probleme de interes general prin realizarea si distribuirea de chestionare de catre autoritatile locale, trebuie sa se faca in mod frecvent. Imbunatatirea informarii prin postarea pe site-ul institutiilor a informatiilor de interes general care de multe ori se propaga doar la nivel de 'zvon', postarea cv-ului detaliat al celor cu functii de raspundere, amenajarea unui panou in zona centrala pentru informarea cetatenilor asupra propunerilor legislative sau anuntarea hotararilor importante luate, sunt informatii de care cetatenii trebuie sa fie informati, in masura in care legea prevede.
Autoritatile administratiei publice centrale si locale, precum si celelalte institutii publice care utilizeaza resurse financiare publice au obligatia de a face publice proiectele de reglementari inainte ca acestea sa fie adoptate. Dupa acest moment, destinatarii reglementarilor, persoane fizice sau juridice, au posibilitatea de a formula sugestii si recomandari cu privire la reglementarile care le-au fost prezentate in stadiu de proiect. Sugestiile astfel formulate vor fi analizate de catre autoritatile initiatoare care vor decide asupra necesitatii includerii in textul final al reglementarilor. Cu privire la participarea publicului la procesul de luare a deciziilor, legea prevede posibilitatea celor interesati de a participa si de a-si exprima punctele de vedere in cadrul sedintelor organismelor administratiei publice.
Autoritatea publica asigura accesul la proiectul de decizie supus discutiilor, prin plasarea acestuia pe pagina web oficiala, afisarea la sediu, difuzarea in mass-media sau eliberarea, la cerere, a unor copii ale proiectelor.
Accesul la proiectele de decizii este asigurat, de asemenea, in modul stabilit de Legea privind accesul la informatie si prin alte modalitati stabilite de legislatia in vigoare.
Autoritatile publice sint obligate sa intreprinda masurile necesare pentru asigurarea posibilitatilor de participare a cetatenilor si asociatiilor acestora la procesul decizional, prin popularizarea programelor (planurilor) anuale de activitate prin plasarea lor pe paginile web oficiale, difuzarea in mass-media si/sau prin afisarea la sediul autoritatii publice intr-un spatiu accesibil publicului, informarea prompta si deplina despre desfasurarea procesului decizional la toate etapele, dezvoltarea unor raporturi de cooperare si de parteneriat cu societatea, receptionarea si examinarea recomandarilor cetatenilor si asociatiilor acestora, in scopul utilizarii lor la elaborarea proiectelor de decizii, numirea persoanelor sau subdiviziunilor concrete, responsabile pentru asigurarea transparentei procesului decizional. Sedintele din cadrul autoritatilor publice privind luarea deciziilor sint publice. Sedinta, sau o parte a acesteia, poate fi declarata inchisa de catre autoritatea publica in cazul in care sint discutate chestiuni cu referinta la informatiile oficiale cu accesibilitate limitata, in conditiile legii.
Anuntul privind organizarea sedintei publice va fi afisat la sediul autoritatii publice intr-un spatiu accesibil publicului, va fi plasat pe pagina web oficiala si/sau va fi difuzat in mass-media si va contine data, ora si locul desfasurarii sedintei publice, precum si ordinea de zi a acesteia. Persoana care prezideaza sedinta publica, conform regulamentului de activitate a autoritatii publice, ofera cuvintul participantilor la solicitarea acestora, pentru expunerea opiniei referitor la chestiunile din ordinea de zi supuse discutiei. La reglementarea unei situatii care, din cauza circumstantelor sale exceptionale, impune adoptarea deciziilor urgente, proiectele respective pot fi supuse elaborarii si adoptarii fara respectarea etapelor mentionate in art.8 al prezentei legi.
Argumentarea aplicarii procedurii de urgenta va fi adusa la cunostinta publicului prin plasarea pe pagina web oficiala sau prin intermediul mass-media, dupa caz.
Autoritatile publice vor asigura accesul la deciziile adoptate prin difuzarea in mass-media, plasarea pe paginile web oficiale, afisarea la sediu intr-un spatiu accesibil publicului si prin eliberarea la cerere. Accesul la deciziile adoptate este asigurat, de asemenea, in modul stabilit de Legea privind accesul la informatie.
Autoritatile publice sint obligate sa intocmeasca si sa aduca la cunostinta publicului rapoarte privind transparenta in procesul decizional trebuie sa contina numarul deciziilor adoptate de autoritatea publica respectiva pe parcursul anului de referinta, numarul total al recomandarilor receptionate in cadrul procesului decizional, numarul intrunirilor consultative, dezbaterilor si sedintelor publice organizate, numarul cazurilor in care actiunile sau deciziile autoritatii publice au fost contestate pentru nerespectarea prezentei legi si sanctiunile aplicate angajatilor autoritatilor publice pentru incalcarea prezentei legi.
Raportul privind transparenta in procesul decizional va fi facut public prin plasarea pe pagina web oficiala, prin afisarea la sediu intr-un spatiu accesibil publicului si/sau prin difuzarea in mass-media.
Tehnologiile de informare si comunicare ar putea contribui la informarea si alertarea publicului referitor la temele aflat in dezbatere si legile corespunzatoare acestora, facilitand deasemeni dezbaterea (de ex. cetatenii s-ar putea afla intr-o pozitie mai buna putand sa intervina pe langa deputatul lor inainte ca un proiect sa ajunga la vot), imbunatatirea gradului de cunoastere al candidatilor pentru Parlament si alte slujbe publice, de ex. prin cunoasterea pregatirii profesionale a acestora si capacitatii lor de a satisface cerintele postului ocupat, prin cunoasterea gradului de indeplinire al promisiunilor electorale anterioare, date asupra finantarii campaniei electorale, care sunt grupurile de interese pe care acestia le reprezinta (ex. de afaceri, religioase, protectia mediului, partide politice). Permite alegatorului sa voteze mai informat si mai critic, permite cetateanului sa participe mai usor in intervalul dintre alegeri la dezbaterea publica, sa intervina scriind catre ziare etc., chiar sa inceapa campanii cu scopul de a influenta opinia publica si deciziile parlamentare si de a monitoriza promisiunile electorale. Ajuta membrii partidelor politice sa judece mai bine performantele propriilor lor delegati si candidati pentru functii publice. Incurajeaza si ajuta cetatenii sa devina pro-activi. Formele de exprimare pot fi: efectuare de lobby pentru deputati, slujbasi publici si intreprinderi comerciale; informand si educandu-i pe altii, apeluri morale, proteste si miscari sociale, organizatii 'non-guvernamentale', declansand referendumuri sau initiative legislative ale cetatenilor, promovand reformarea si reinnoirea democratiei insasi.
Bineinteles, modificarea profunda a sistemelor prezente de guvernare nu ar trebui sa survina cu o viteza prea mare ceea ce dealtfel este si improbabil. Cu toate acestea multi cetateni doresc o participare mai activa in problemele ce le afecteaza in mare masura vietile si viitorul. Tehnologia informatiei poate ajuta in acest sens, desi exista si o serie de alti factori importanti ce intervin.Orice persoana poate adresa o cerere catre autoritatea publica pentru a se constata, in urma unei analize, daca un anumit act normativ al autoritatii se impune a fi modificat, completat, abrogat sau inlocuit. Daca nu s-a mai efectuat o astfel de analiza in ultimii cinci ani care preced momentul inregistrarii cererii si daca se apreciaza ca este vorba despre o cerere intemeiata, autoritatea publica va elabora, in termen de 90 de zile, un raport scris referitor la actul normativ in discutie, in care va expune procedura de urmat si consideratiile pe care se bazeaza acesta. Raportul trebuie sa contina o prezentare succinta a urmatoarelor aspecte: in ce masura aplicarea actului normativ in discutie a contribuit la atingerea obiectivelor propuse, cu includerea datelor necesare pentru sustinerea concluziilor la care s-a ajuns, critici aduse actului normativ respectiv, in ultimii cinci ani, cu includerea unui rezumat privind orice actiune in justitie vizand anularea actului.
Raspundrea in cazul nerespectarii transparentei in administratia publica.
Raspunderea juridica este acea forma a raspunderii sociale constand in complexul drepturior si obligatiilor conexe care, potrivit legii, se nasc ca urmare a producerii unor fapte ilicite si care constituie cadrul in care se aplica si se executa sanctiunile juridice menite sa asigure restabilirea ordinii de drept.
Conform Legii 544/2001 privind liberul acces la informatii de interes public (modificata de: Legea 371/2006; Legea 380/2006; Legea 188/2007). Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autoritati ori institutii publice pentru aplicarea prevederilor acesteia constituie abatere si atrage raspunderea disciplinara a celui vinovat. Impotriva refuzului functionarului public se poate depune reclamatie la conducatorul autoritatii sau al institutiei publice respective in termen de 30 de zile de la luarea la cunostinta de catre persoana lezata. Daca dupa cercetarea administrativa reclamatia se dovedeste intemeiata, raspunsul se transmite persoanei lezate in termen de 15 zile de la depunerea reclamatiei si va contine atat informatiile de interes public solicitate initial, cat si mentionarea sanctiunilor disciplinare luate impotriva celui vinovat.
Legea 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica prevede ca sanctiuni faptul ca orice persoana care se considera vatamata in drepturile sale, prevazute de prezenta lege, poate face plangere in conditiile Legii contenciosului administrative. Constituie o abatere disciplinara si se sanctioneaza, potrivit prevederilor Legii nr. 188/1999 republicata, privind Statutul functionarilor publici, cu modificarile si completarile ulterioare, sau, dupa caz, potrivit legislatiei muncii, fapta functionarului care, din motive contrare legii, nu permite accesul persoanelor la sedintele publice sau impiedica implicarea persoanelor interesate in procesul de elaborare a actelor normative de interes public, in conditiile prezentei legi. Persoanele care asista la sedintele publice, invitate sau din proprie initiativa, trebuie sa respecte regulamentul de organizare si functionare a autoritatii publice. In cazul in care presedintele de sedinta constata ca o persoana a incalcat regulamentul, va dispune avertizarea si, in ultima instanta, evacuarea acesteia.
Avand in vedere dispozitiile Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, Ministerul Administratiei si Internelor este profund interesat in participarea activa a cetatenilor la luarea deciziilor administrative si in procesul de elaborare a proiectelor de acte normative. Astfel, Ministerul Administratiei si Internelor supune dezbaterii publice proiectul de Ordonanta de Urgenta a Guvernului pentru modificarea si completarea Legii nr.359/2004 privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si a persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice[31].
Responsabilitatea in cazul functionarilor publici inseamna existenta unei atitudini pline de solicitudine fata de problemele cetatenilor , implicarea lor cu obiectivitate si profesionalism in realizarea sarcinilor functiilor lor,functii intelese ca adevarate misiuni sociale. Pentru un functionar public caracterizat de un inalt spirit de responsabilitate nu exista o valoare mai importanta decat indeplinirea ,cu o convingere reiesita din intelegerea rationala a fenomenelor , a sarcinilor functiei sale. Un asemenea tip de functionar este stapanit de un sentiment de vinovatie cand ceva nu a fost in ordin cu munca sa, chiar daca este vorba de un aspect mai putin important, care pentru un ochi neavizat nu este sesizabil .
Orice persoana care se considera vatamata in drepturile sale, prevazute de prezenta lege, poate face plangere in conditiile Legii contenciosului administrativ. Plangerea si recursul se judeca in procedura de urgenta si sunt scutite de taxa de stat. Constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza, potrivit prevederilor Legii serviciului public, sau, dupa caz, potrivit legislatiei muncii, fapta functionarului care, din motive contrare legii, nu permite accesul persoanelor la sedintele publice sau impiedica implicarea persoanelor interesate in procesul de elaborare a actelor normative de interes public, in conditiile prezentei legi.
Dupa ce se arata ca la individualizarea sanctiunii se va tine seama, in mod obligatoriu, de cauzele si gravitate abaterii disciplinare , imprejurarile in care a fost savarsita, gradul de vinovatie al functionarului, consecintele abaterii, comportarea generala in serviciu a functionarului, precum si de existenta in antecedentele acestuia a altor sanctiuni disciplinare , se retine principiul cercetarii prealabile si obligativitatea ascultarii functionarului public,pozitia acestuia trebuie consemnata in scris, sub sanctiunea nulitatii.Refuzul functionarului public de a se prezenta la audiere sau de a semna o declaratie privitoare la abaterile imputate se consemneaza intr-un process verbal,caz in care sanctiunea poate fi aplicata.
Pentru respectarea transparentei in administratia publica trebuia avuta in vedere informarea in prealabil, din oficiu, a persoanelor asupra problemelor de interes public care urmeaza sa fie dezbatute de autoritatile administratiei publice centrale si locale, precum si asupra proiectelor de acte normative; consultarea cetatenilor si a asociatiilor legal constituite, la initiativa autoritatilor publice, in procesul de elaborare a proiectelor de acte normative; participarea activa a cetatenilor la luarea deciziilor administrative si in procesul de elaborare a proiectelor de acte normative.printre abaterile disciplinare sanctionate de lege enumeram:nerespectarea secretuluiprofesional si a confidentialitatii lucrarilor care au acest character,refuzul nejustificat de a indeplini sarcninile si atributiile de serviciu,neglijenta repetata in rezolvarea lucrarilor, manifestari care aduc atingere prestigiului autoritatii sau institutiei publice din care face parte.
Aceste sanctiuni se aplica de catre conducatorul autoritatii(insitutiei) la propunerea Comisiei de disciplina. Functionarul nemultumit de sanctiunea aplicata se poate adresa instantei de contencios administrative ,solicitand anularea sau modificarea,dupa caz, a ordinului sau a dispozitiei de sanctionare .
Legea reglementeaza institutia reabilitarii ,sanctiunile disciplinare se situeaza de drept in ipotezele prevazute de Statutul Functionarului Public.
Guvernul a gasit unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, referitoare la implementare. Prin neinregistrarea de catre institutiile publice in Sistemul Electronic National se constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 35.000.000 lei la 75.000.000 lei.
Neelaborarea de catre autoritatile publice de proceduri interne de preluare si prelucrare a datelor cuprinse in formularele sau neaplicarea acestor proceduri precum si nerealizarea interfetei cu Sistemul Electronic National,constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 35.000.000 lei la 75.000.000 lei.
Nerespectarea de catre un functionar public sau de catre o persoana incadrata cu contract individual de munca in institutiile si autoritatile publice constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei.
Prevederile prezentei hotarari referitoare la contraventii se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare.
Nerespectarea de catre autoritatile administratiei publice constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 35.000.000 lei la 75.000.000 lei.
Necomunicarea de catre utilizatorii inregistrati a modificarilor datelor si documentelor constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei.
Toate paginile de Internet ale institutiilor publice, prin care informatiile si serviciile publice sunt oferite prin intermediul mijloacelor electronice, se vor actualiza lunar sau ori de cate ori este necesar, data ultimei actualizari fiind afisata pentru fiecare pagina.
Nerespectarea de o institutie publica a prevederilor legale constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 35.000.000 lei la 75.000.000 lei. Neacceptarea efectuarii platilor prin intermediul mijloacelor electronice, de catre un functionar public sau de catre o persoana incadrata cu contract individual de munca in cadrul unei institutii publice, care are pus in functiune un sistem de incasare prin plata electronica a taxelor, impozitelor, contributiilor si altor sume colectate, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei. Constatarea contraventiilor prevazute in prezenta hotarare si aplicarea sanctiunilor se fac de catre personalul Ministerului Administratiei si Internelor si al Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei anume imputerncit pentru aceasta. In scopul standardizarii transmiterii informatiilor privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, in termen de 10 zile de la intrarea in vigoare a prezentei hotarari, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei si Ministerul Administratiei si Internelor vor intocmi si vor transmite tuturor autoritatilor publice centrale si locale un formular standard de raportare cu privire la pagina de Internet prin care fiecare dintre aceste institutii ofera informatii si servicii publice prin intermediul mijloacelor electronice, sistemele informatice existente in cadrul acestora si serviciile publice astfel oferite, precum si categoriile de utilizatori carora li se adreseaza.
In termen de 60 de zile de la comunicarea formularului standard de raportare, institutiile publice au obligatia de a transmite informatiile solicitate Ministerului Administratiei si Internelor si Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei. Nerespectarea de catre institutiile publice a prevederilor legale constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 35.000.000 lei la 75.000.000 lei .
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre personalul Ministerului Administratiei si Internelor si al Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei anume imputernicit pentru aceasta. Prevederile referitoare la contraventii, se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 161/2003.
Metode comparative a implicarii cetateanului in procesul de luare a deciziilor, apartinand statelor Uniunii Europene.
La Milano, intarzierile mari in implementarea reformei au fost cauzate de asteptarea introducerii legislatiei nationale, a carei adoptare a fost amanata si al carei continut era diferit de planurile originale. La Arezzo, o comisie tehnica a evaluat ofertele tinand cont de viitoare actiuni ale tertilor asupra carora nu aveau nici un control. Acest lucru s-ar putea sa fi afectat logica deciziei finale. Autoritatile trebuie sa ia toate masurile pentru a evita riscul de coruptie in cazul deciziilor de achizitii. Coruptia are ca rezultat cele mai proaste decizii si distorsioneaza logica si democratia procesului de decizie. In doua din cazurile studiate au existat suspiciuni de coruptie. Coruptia poate presupune mita platita partidelor politice, politicienilor sau functionarilor publici. Transparenta maxima si participarea publicului sunt mijloace importante de evitare a coruptiei. Procedurile de achizitii trebuie sa permita excluderea candidatilor care au fost condamnati pentru coruptie. In general acest sistem este adesea contestat, deci ar trebui sa fie un exercitiu public. Unul din pericole este ca aceste probleme si simptome sa fie confundate, de exemplu in cazul in care deficitele financiare au aparut ca urmare a politicilor create sa minimizeze impozitele sau taxele. Identificarea problemelor trebuie sa se faca in functie de context. Esecul poate crea noi probleme, de exemplu dezvoltarea sistemelor de canalizare cu scopul separarii sistemelor combinate si introducerii unor noi linii de canalizare poate crea un potential risc de avariere datorita apei pluviale nepreluate.[38]
Unele din problemele intalnite pot aparea indiferent de forma de organizare, de exemplu ezitarile consumatorilor de a plati, dorinta politica de stopare a cresterii preturilor, ineficientele observate, revendicarile financiare asupra bugetelor municipale. Nu trebuie sa presupunem ca acest tip de probleme sunt cauzate de, sau se vor rezolva prin schimbarea formei de proprietate a operatorului. In schimb, alte diferente structurale dintre operatorii privati si cei publici - de exemplu in ceea ce priveste costurile si controlul mandantului fata de mandatar - pot afecta in anumite cazuri randamentul si eficacitatea operatiunilor si trebuie evaluate cu atentie inainte de adoptarea deciziei finale. In Italia, legislatia in sector a fost des schimbata pentru a se adapta la legea competitiei din cu implicatii importante pentru procesul de decizie din Roma, Bologna si Milano. In cazul orasului Cardiff, in urma hotararii judecatoresti s-a decis anularea contractului de externalizare ca urmare a incalcarii normelor de atribuire a contractelor. Regulamentele si directivele UE referitoare la standardele tehnice sunt un element important al infrastructurii de investitii fapt demonstrat in mai multe cazuri: Cordoba, Timisoara si Bucuresti.
La Berlin, serviciile de consultanta implicate in acest caz nu au fost selectate folosind criteriul experientei si acest lucru a avut implicatii severe asupra sustenabilitatii deciziilor. La Grenoble, este posibil ca aparitia conflictelor de interese sa fi afectat negativ serviciile de consiliere asupra regulamentelor din servicii. In cazul Madridului se observa avantajul imbunatatirii departamentului de resurse umane al operatorului si capacitatea acestuia de a evita utilizarea excesiva si inutila a serviciilor externe de consiliere: aceste servicii au fost asigurate de structurile guvernamentale centrale cu competenta, independent si mult mai ieftin[39].
Datorita lipsei de experienta in problemele legate de furnizarea serviciilor de aprovizionare, acestia pot da sfaturi care vor avea ca rezultat decizii cu implicatii asupra sustenabilitatii. In cazul in care sunt necesare consultatii din partea unor nespecialisti, evaluarea compatibilitatii acestor solutii cu cerintele sectorului se va face separat. Experienta in probleme importante trebuie sa fie un criteriu important de selectie a consultantilor, alaturi de independenta si integritatea acestora fata de partile implicate. Pentru a creste integritatea procesului, procedurile de selectie trebuie sa excluda consultantii care in trecut au avut abateri de la cele mai inalte standarde de morala si conduita profesionala. De asemenea, trebuie dezvoltate resursele interne de experienta si folosite atunci cand este economic si strategic necesar, asigurand ca transparenta nu este compromisa.
La Madrid, randamentul si eficacitatea operatiunilor si serviciile pentru clienti ale companiei publice au fost imbunatatite printr-un proces intern de reorganizare fara schimbarea formei de proprietate. La Edinburgh, consultarile populare din 1992 au aratat ca populatia sustinea cu tarie ca pentru a atinge obiectivul de protejare a investitiei este necesara pastrarea controlului public asupra operatiunilor. In cazul Madridului, cofinantarea UE a demonstrat ca ofera importante oportunitati de dezvoltare a infrastructurii. La Timisoara, procesul de decizie in cazul reformei serviciilor de apa a fost afectat de conditiile impuse de imprumuturi europene.
Putem adauga obiective din politica publica internationala - de exemplu indeplinirea standardelor de mediu ale CE, sau a obiectivelor de dezvoltare ale Mileniului propuse de Organizatia Natiunilor Unite. Acestea pot fi influentate de activitatea politica. Sistemul Watertime Decision Aid (de intrajutorare in luarea deciziilor) poate fi folosit pentru a asocia diferitele optiuni cu fiecare obiectiv.
La Madrid, stabilirea unei relatii contractuale cu consumatorii a permis respectarea obiectivelor de imbunatatire a serviciilor fara efectuarea unor reforme majore de organizare. La Arezzo, imposibilitatea de a identifica obiectivele publice a dus la predominarea intereselor private in fata celor publice.
Multe din normele si legi sunt importante in procesul de decizie pentru reforma serviciilor. Acestea includ legi specifice despre apa, precum Directiva cadru pentru apa, care include si prevederile referitoare la consultarile publice pe probleme referitoare la resursele de apa. Alte legi importante sunt contractele de asociere, regulile pietei interne, normele de obtinere a ajutoarelor de stat si conditiile de exonerare a serviciilor publice; directivele pentru achizitii; normele de limitare a eligibilitatii fondurilor regionale; conceptul de servicii universale in raport cu serviciile de interes general si cu conceptul de drepturi fundamentale ale cetatenilor. Propunerile referitoare la politicile integrate ale produselor pentru probleme de integrare a apei si canalizarii.
La Bucuresti si Palma de Mallorca au existat dificultati la implementare WFD (Directiva-cadru pentru apa) datorita investitiilor majore necesare si a impactului pe care recuperarea integrala a costurilor l-ar fi produs. La Arezzo, formula de calcul a tarifelor a fost renegociata in urma protestelor publice, dar acest lucru nu a modificat valoarea totala a cheltuielilor.
Cunoasterea persoanei de decizie si a datei la care trebuie sa se ia decizia ajuta la concentrarea procesului de dezbatere publica. Tineti cont de posibilitatea ca initiativele cetatenilor sa forteze referendumul sau procesul de decizie. Acolo unde exista o nesiguranta reala, de exemplu datorita unor actiuni in justitie, sau a suprapunerii unor roluri, autoritatea publica se va asigura ca decizia finala va urmari munca de analiza a acestor posibile actiuni. Decizia va fi structurata astfel incat se va baza in mod clar pe identificarea problemelor si a obiectivelor, apoi alegerea criteriilor de evaluare si evaluarea constrangerilor si a factorilor de risc aparuti in urma actiunii diversilor factori si actanti. De asemenea, decizia trebuie sa presupuna un nivel maxim de transparenta, participarea publicului, identificarea actantilor responsabili cu adoptarea deciziilor si identificarea procedurilor de modificare a deciziilor in viitor, costurile asociate si alte efecte pe care acestea le vor avea.
Pentru a se lua decizia de privatizare partiala, administratia locala a organizat un referendum de consultare, dar administratia a anticipat ca votul in aceasta problema va fi pozitiv. In Franta, primarii aprobau contractele care participau la licitatii pe baza unei evaluari efectuate de comisia tehnica, dar in acest caz acestia trebuiau sa motiveze in scris decizia luata. Procesul de decizie, optiunile si evaluarea acestor optiuni beneficiaza de pe urma unei dezbateri largi asupra acestei probleme prin cresterea gamei de solutii considerate, a criteriilor ce vor fi utilizate in procesul de evaluare, folosindu-se de baza locala de cunostinte si asigurand legitimitatea deciziei finale. Consultarile publice care aveau ca scop evaluarea alternativelor identificate trebuiau organizate astfel incat sa fie posibil un numar cat mai mare de alternative, prezentate la fel de corect si de complet cu avantajele si dezavantajele lor.
Chiar in cazul in care exista o importanta participare a publicului, lipsa informatiilor complete poate duce la o slaba evaluare. In diferite tari exista diferite forme de drepturi de acces la informatii. In tarile scandinave dreptul cetatenilor de a fi informati este relativ mare; in Marea Britanie exista o noua lege care acorda cetatenilor dreptul de a cere dezvaluirea documentelor publice. In Slovacia exista o lege a accesului liber la informatie. Totusi, exista riscul ca accesul la informatii sa fie limitat de confidentialitatea comerciala - un risc care trebuie luat serios in consideratie. Resursele trebuie puse la dispozitia societatii civile pentru a le asigura accesul la cat mai multe informatii si pentru a putea face mai eficienta contributia acestora. Aceste drepturi pot fi disputate in cazul in care un operator este constituit ca societate comerciala si astfel societatea poate incerca sa ceara scutirea de la obligatia de a face publice anumite informatii.
In Bavaria, Germania, o miscare ce a incercat sa introduca dreptul cetatenilor de a organiza referendumuri a organizat un referendum (deja permis de constitutia bavareza) asupra acestei probleme la nivelul statului federal. O lege permitand comunitatii (orasel, oras, district) sa organizeze referendumuri a fost votata cu succes, impotriva dorintei partidului politic aflat la putere. Pe de alta parte desi in Elvetia exista componente puternice ale democratiei directe, guvernul elvetian a respins de curand propunerea introducerii optiunii de a vota electronic la alegeri si referendumuri. Propunerea a fost respinsa datorita senzatiei ca securitatea identitatii alegatorului nu poate fi garantata.
In general se incearca impiedicarea realizarii de referendumuri, sau ca acestea sunt acceptate doar atunci cand sunt organizate de grupul aflat la putere. Consultarea constituentilor a fost in general posibila in grupuri mici de ex. sate, orase, mici districte, si deseori limitata la teme minore (de ex. problemele financiare si cele legate de taxe pot fi excluse). De asemeni referendumurile si rezultatele consultarii populare au de multe ori doar caracter consultativ-orientativ si nu de obligativitate asupra oficialilor sau delegatilor.
In mai multe cazuri, participarea publicului la procesul de decizie a fost foarte benefica (Edinburgh, Roma, Mancomunidad del Sureste de Gran Canaria); a asigurat legitimitatea si a sprijinit deciziile (Grenoble, Cordoba, Debrecen, Cardiff, Leeds, Tampere, Kaunas, Palma de Mallorca). In alte cazuri problemele au aparut din lipsa unei participari semnificative a publicului (Berlin, Tallinn). Acolo unde democratia reprezentativa este vazuta ca fiind fiabila si cu rezultate, deciziile municipale au o mai mare legitimitate. Transparenta ramane un factor important de sustinere a legitimitatii. Procesul electoral poate fi o parte importanta a participarii publice, cat si a confirmarii legitimitatii deciziilor: in anumite cazuri, problemele alimentarii cu apa sunt subiecte importante in alegeri si rezultatul alegerilor poate modifica semnificativ deciziile politice ce vor urma.[40]
Modificari pozitive au fost introduse in Madrid, Cordoba si Mancomunidad del Sureste de Gran Canaria ca urmare a rezultatelor obtinute in alegerile locale datorate democratizarii politicii din Spania. La Lodz, alegerile municipale din 1994 au fost un punct de reper in procesul de decizie pentru acordarea unui contract de privatizare unei companii multinationale. Dezbaterile asupra unui contract controversat de privatizare a serviciilor au afectat alegerile municipale de la Grenoble din 1995, fapt care a dus la renegocierea contractului[41].
Legea transparentei face de mai multe ori precizarea ca opiniile exprimate de cetateni sau organizatii in timpul consultarilor au doar valoare de recomandare. Decizia ramane la latitudinea autoritatii publice. Actul normativ va fi trimis, dupa consultari, spre analiza si avizare, potrivit procedurii legale privind elaborarea actelor normative. El va include modificari redactate pe baza acelor opinii, exprimate in procesul de consultare, care au fost selectate de catre functionarii publici responsabili de redactarea actului respectiv.
Concluzii
Usurinta comunicatiei si accesul la informatie acum si in viitorul apropiat i-a facut pe unii observatori sa prezica aparitia unei noi arene sau 'agore' publice ajutand colectivitatea in procesul de luare a deciziilor. Pe parcursul urmatoarelor catorva decade evolutiile ar putea fi: o ghidare mai stransa a actiunilor deputatilor si guvernelor de catre vointa publica, in special in perioadele legislative dintre alegeri, luarea directa a deciziilor de catre cetateni (cel putin asupra anumitor subiecte), transfomarea gradata a democratiei reprezentative 'prin delegare' intr-un proces cu mai multa deliberare si mai multa implicare din partea cetatenilor, votul electronic pentru a selecta candidatii in alegeri asupra legilor si temelor de interes public, cu luarea directa a deciziilor de catre constituenti asupra anumitor subiecte.
Activitatea se realizeaza cu consultarea organizatiilor neguvernamentale, partenerilor sociali, asociatiilor profesionale si a reprezentantilor sectorului privat implicati, afectati sau interesati de modul in care este rezolvata problema respectiva.
Desi cadrul legal, strategiile si instrumentele de evaluare a
transparentei decizionale exista in
La nivel international, imbunatatirea calitatii reglementarilor a devenit o preocupare centrala. Reglementarea sustine dezvoltarea economica, de aceea guvernele au adoptat o strategie consistenta privind imbunatatirea procesului decizional prin participarea cetatenilor si au apelat la noi instrumente de relationare cu acestia prin generare de politici alternative pentru rezolvarea unor probleme economico-sociale, de interes general.
Acesta lucrare are in atentie faptul ca dupa doi ani de la aparitia Legii transparentei, in foarte multe localitati nici nu se stie de existenta ei. Ca urmare a acestui fapt se incearca sa se aduca la cunostinta opiniei publice si a organizatiilor non-guvernamentale sa se faca o serie de presiuni asupra administratie publice locale. La nivelul mai multor judete si state europene colaborarea cu reprezentantii Primariei si Consiliilor Locale este destul de buna. De asemenea este necesara constientizarea cetatenilor ca se pot implica in elaborarea proiectelor de acte normative. In randul cetatenilor nu prea exista aceasta cultura a democratiei, nefiind obisnuiti sa se implice activ in luarea unor decizii. Proiectul "Lege si transparenta" vine in sprijinul cetatenilor cu scopul de a-i determina sa se implice cat mai activ in problemele comunitatii. In acest sens se urmareste initierea unor seminarii cu participarea reprezentantilor administratiei publice locale, functionari publici, consilieri locali si reprezentanti ai asociatiilor. La nivelul judetelor cetatenii nu au inteles inca faptul ca functionarii publici sunt in slujba lor. Speram ca in viitorul apropiat sa se elimine aceste aspecte, ca cetateanul sa inceapa sa simta ca cel care este platit din contributia lui este in slujba lui si nu invers. La ora actuala in cadrul administratie publice sunt angajati foarte multi tineri in functia de functionar public.
.
Constitutia RomanieiI, Titlul II Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale,Art 31 - Dreptul la informatie
Democratie prin Transparenta Decizionala - https://www.comunicatedepresa.ro/upload/7276_democratie%20prin%20transparenta%20decizionala.pdf
Transparenta Decizionala in
Democratie prin Transparenta Decizionala - https://www.comunicatedepresa.ro/upload/7276_democratie%20prin%20transparenta%20decizionala.pdf
Democratie prin Transparenta Decizionala - https://www.comunicatedepresa.ro/upload/7276_democratie%20prin%20transparenta%20decizionala.pdf
Transparenta Decizionala in
Transparenta deciyionala in administratia publica in Romania anului 2007 , Context , Constatari si Perspective, pg 5
Transparenta Deciyionala in Administratia Publica , pg 5 https://www.apd.ro/files/publicatii/Transparenta%20decizionala%20in%20administratia%20publica.pdf
Regulamentul Camerei Deputatilor , Capitolul I, SECTIUNEA a 5-a Art. 46 f
Monitorul Oficial al Romaniei , Partea I , nr 948/25.X.2005 , Regulamentul Senatului , , Capitolul I, SECTIUNEA a 4 a , Art 60 (3)
Legea nr.90/2001 , Cap I , SECTIUNEA a 3-a , art 12 (1)
Ghete Georgeta, Dobrescu Radu, Parlagi P. Anton, Managementul administratiei publice locale, Editura Economica, Bucuresti, 1999.
Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ, volumul 1, editia a 3-a, Editura Allbeck
32 P. Negulescu, Tratat de drept administrativ, vol 1
Monitorul Oficialal Romaniei, Partea I, nr. 675 din 24 septembrie 2003, nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare.
Hotararea Guvernului nr. 1.085/2003 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, referitoare la implementarea Sistemului Electronic National, cu modificarile si completarile aduse.
Antonelli, C. (2005)Modele de cunostinte si sisteme de guvernare), Journal of Institutional Economics, Volume 1, Nr. 1, pg. 51-73
Antonelli, C. (2005)Modele de cunostinte si sisteme de guvernare), Journal of Institutional Economics, Volume 1, Nr. 1, pg. 75-79
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 4138
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
