Raporturile dintre Consiliul judetean si Consiliul local in sistemul administratiei publice din Romania.

Raporturile dintre Consiliul judetean si Consiliul local in sistemul administratiei publice din Romania.

Consiliile locale

A) Componenta consiliului local

Conform Legii nr. 215/2001, modificata si completata de Legea nr.286/2006 in fiecare comuna si oras exista un consiliu local ca autoritate deliberativa. Consiliile comunelor, oraselor si sectoarelor Bucurestiului sunt compuse din consilieri alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile stabilite de Legea privind alegerile locale nr. Statutul cadru orientativ al comunei si orasului se stabileste prin hotarare de guvern. Numarul membrilor fiecarui consiliu local se stabileste prin ordin al prefectului in functie de populatia comunei, orasului sau sectoarelor Bucurestiului, raportata de Comisia Nationala pentru Statistica la data de 1 ianuarie a anului in curs sau, dupa caz, la data de 1 iulie a anului care precede alegerilor. Astfel, pana la 1.500 de locuitori sunt un numar de 9 consilieri, iar la peste 400.000, sunt 31. Consilierul General al municipiului Bucuresti este compus dintr-un numar de 55 de consilieri.

B) Incompatibilitatile consilierilor locali

Potrivit Legii administratiei publice locale, calitatea de consilier este incompatibila cu: a) functia de prefect si de subprefect; b) calitatea de functionar al primariei, precum si a aparatului propriu al consilierului judetean respectiv si al prefecturilor, precum si de conducator al regiei autonome de interes local sau judetean si al serviciului public de specialitate al consilierului local sau judetean; c)functia de primar; d) calitatea de deputat, senator, secretar de stat, consilier al presedintelui Romaniei sau membru al Guvernului. Cel in cauza trebuie sa opteze in termen de 10 zile dupa validarea mandatelor.

c) Constituirea consiliilor locale

In termen de 20 de zile de la data alegerilor are loc constituirea consiliilor locale. Convocarea consilierilor in sedinta de constituire se face de catre prefect. La sedinta de constituire participa prefectul sau reprezentantul sau. La sedinta va fi convocat si primarul, chiar daca procedura de validare a acestuia nu a fost finalizata. Sedinta este legal constituita, daca participa cel putin doua treimi din numarul consilierilor alesi. In cazul in care nu se poate asigura aceasta majoritate, sedinta se va tine, de drept peste 3 zile, in aceleasi conditii. Daca nici la a doua convocare sedinta nu se poate constitui legal, se va proceda la o noua convocare, peste alte 3 zile. La noua convocare, sedinta va fi legal constituita daca se asigura prezenta majoritatii consilierilor alesi. In situatia in care consiliul nu se poate constitui nici la ultima convocare, datorita absentei, fara motive temeinice, a consilierilor, prefectul va declara vacante locurile consilierilor alesi care au lipsit nemotivat de la cele 3 convocari anterioare, daca acestia nu pot fi inlocuiti cu supleanti de pe listele respective, si se vor organiza alegeri de completare , in termen de 30 de zile in conditiile stabilite de Legea privind alegerile locale. Ordinul prefectului prin care se declara vacante locurile consilierilor care au lipsit nemotivat poate fi atacat de cei in cauza la instanta de contencios administrativ, in termen de 5 zile de la comunicare. Hotararea primei instante este definitiva si irevocabila, Absenta consilierilor de la sedinta de constituire este motivata daca exista cauze obiective, precum boala sau misiunea in strainatate. Conform legii, lucrarile sedintei de constituire sunt conduse de cel mai in varsta consilier asistat de doi consilieri dintre cei mai tineri.

D) Validarea consiliilor locale

Consiliile locale aleg, dintre membrii lor, pe intreaga durata a mandatului o comisie de validare alcatuita din 3-7 consilieri. Comisia examineaza legalitatea alegerii fiecarui consilier si propune consiliului validarea sau invalidarea mandatelor. Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui consilier in situatia in care: a) constata existenta unor incompatibilitati sau incalcarea conditiilor de eligibilitate; b) alegerea consilierului s-a facut prin frauda electorala, constatata de Biroul Electoral Central, sau prin orice alta incalcare a Legii privind alegerile locale. Validarea sau invalidarea mandatelor se face in secret cu votul majoritatii consilierilor prezenti la sedinta. Este de la sine inteles ca persoana al carui mandat supus validarii sau invalidarii nu participa la vot. Consilierul este legal constituit dupa validarea mandatelor a cel putin doua treimi din numarul membrilor acestuia. Hotararile privind validarea sau invalidarea mandatelor de consilier pot fi atacate de cei interesati, la instanta de contencios administrativ, in termen de 5 zile de la adoptare sau de la comunicare, in cazul celor absenti de la sedinta. Hotararea instantei este definitive si irevocabila.

E) Juramantul consilierilor

Consilierii ale caror mandate au fost validate depun in fata consilierului un juramant de credinta. Juramantul are urmatorul enunt: 'Jur sa respect Constitutia si legile tarii si sa fac, cu buna-credinta, tot ceea ce sta in puterile si priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei (orasului, judetului).

Consilierii care refuza sa depuna juramantul sunt considerati demisionati de drept. Dupa depunerea juramantului, consilierul care a condus sedinta de constituire declara consiliul legal constituit si propune alegerea presedintelui de sedinta care preia conducerea lucrarilor.

F) Statutul consilierilor locali

Dupa depunerea juramantului de catre consilieri si constituirea consiliului local, consilierii dobandesc anumite drepturi si obligatii, care alcatuiesc laolalta statutul juridic al consilierului. Astfel, este de precizat ca mandatul consilierilor este de 4 ani si se exercita la data depunerii juramantului pana la constituirea noului consiliu ales. Desigur, nu in toate cazurile mandatul dureaza 4 ani, uneori aparand situatii care determina ca acest termen sa fie mai scurt. Din aceasta cauza, legea prevede ca mandatul de consilier inceteaza inainte de termen in caz de demisie,incompatibilitate, pierdere a drepturilor electorale, schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ-teritoriala san deces. Mandatul de consilier mai inceteaza si in cazul dizolvarii consiliului local, in situatiile prevazute de lege si desigur, in cazul demiterii consilierului, in conditiile legii. Mandatul consilierului se suspenda in cazul numirii ca membru al Guvernului. Perioada de suspendare nu poate fi mai mare decat durata mandatului. Pe perioada suspendarii mandatului de consilier, locul sau in consiliu ramane vacant. In exercitarea mandatului, consilierii nu sunt salarizati, ei putand primi o indemnizatie de sedinta. Dispozitiile Legii nr. 215/2001, modificata si completata de Legea nr. 286/2006 consacra regula potrivit careia consilierii raspund solidar pentru activitatea consiliului local din care fac parte si pentru hotararile acestuia, pe care le-au votat. De asemenea, fiecare consilier dispunde pentru propria activitate desfasurata in exercitarea mandatului. In exercitarea functiei, consilierii sunt in serviciul colectivitatii locale, fiind ocrotiti de lege ca purtatori ai autoritatii de stat. Numai la sesizarea motivata a instantei de iudecata sau a Parchetului,prefectul poate dispune, prin ordin, suspendarea din functie a consilierului, in cazul in care acesta a fost trimis in judecata pentru savarsirea, cu intentie, a unor fapte penale, precum si in situatia in care s-a pus in miscare actiunea penala, daca s-a luat impotriva sa masura arestarii preventive. In acelasi timp se prevede ca in cazul in care un membru al consiliului local savarseste acte ce incalca prevederile constitutionale si celelalte acte normative,sau compromite cu rea-credinta interesele locale, acesta poate fi demis din functie, la propunerea prefectului, prin hotararea a Guvernului.

De asemenea, este conferita posibilitatea prefectului ca sa suspende din functie persoana careia i-a cerut demiterea, iar legiuitorul a prevazut si dreptul consilierului ca impotriva masurii de suspendare sa se poata adresa instantei in conditiile legii contenciosului administrativ.

G') Atributiile consiliului local

Conform art. 38 din Legea nr. 215/ modificata si completata de legea nr. 286/2006, consiliul local are initiativa si hotaraste cu respectarea legii, in problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege in competenta altor autoritati publice. Acestea sunt atributii de principiu, dar in concret, consiliul local are o serie de atributii principale.

Atributiile consiliilor locale sunt cuprinse in art 38 lit. a-w din Legea nr.215/2001, modificata si completata de Legea nr. 286/2006 fiind atat de numeroase si diverse incat gruparea lor in raport de specificul domeniilor si sectoardor de activitate in care se exercita este de natura sa conduca la o lesnicioasa intelegere a acestora. In literatura juridica, atributiile consiliilor locale sunt grupate in 4 categorii:

a) atributii in domeniul organizarii interne a consiliilor locale si a serviciilor lor publice;

b) atributii in domeniul elaborarii, administrarii si executarii bugetului local si a stabilirii impozitelor si taxelor locale;

c) atributii in domeniul organizarii, coordonarii si asigurarii activitatilor economice,social-culturale si de aparare a drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor;

d) atributii legate de acordarea titlurilor de onoare si de cooperare cu localitati din strainatate .

In ce priveste prima categorie, legea prevede:

-alegerea viceprimarilor

- alegerea statutului comunei sau orasului (municipiului), dupa caz, si a regulamentului de functionare a consiliului;

- stabilirea statutului personalului, organigrame1e si numarul de personal;

- alegerea comisiilor pentru diferite domenii de acti vitale, din randui membrilor sai si pe toata durata mandatului si a comisiilor de ancheta, cand este cazul.

In cea de-a doua categorie de atributii sunt cuprinse cele referitoare la:

- aprobarea bugetului local, formarea, administrarea, intrebuintarea si executia acestuia si a virarilor de credite si a modului de utilizare a rezervei bugetare;

- aprobarea imprumuturilor si a contului de incheiere a exercitiului bugetar; -stabilirea impozitelor si taxelor locale, precum si a taxelor speciale, pe timp limitat, in conditiile legii.

In cea de-a treia categorie de atributii, anume organizarea, coordonarea si asigurarea activitatilor economice, social-cu1turale si de aparare a drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, sunt cuprinse practic, cele mai multe dintre problemele care sunt date in competenta de rezolvare a consiliilor locale.

In acest sens, ele aproba studii, prognoze orientative si programe de dezvoltare economico-sociala, administreaza domeniul public si privat al unitatilor administrativ-teritoriale si hotarasc asupra concesionarii sau inchirierii de servicii publice, participarii la societati comerciale sau locatia de activitati ori servicii ale administratiei publice.

In calitate de autoritate administrativa autonoma, consiliul local infiinteaza institutii si comercianti de interes local si exercita drepturile prevazute de lege cu privire la regiile autonome pe care le-a infiintat, instituind norme orientative pentru acestea. Hotararile asupra concesionarii san incheierii de bunuri sau de servicii publice de interes local.

Atributii de mare insemnatate pentru unitatea administrativ-teritoriala au consiliile locale in ceea ce priveste aprobarea si asigurarea realizarii programelor de organizare si dezvoltare urbanistica a localitatii, precum si de amenajare a teritoriului acestuia, cu respectarea traditiei locale si a prevederilor legale . De asemenea, au ca atributii realizarea lucrarilor publice, a celor plivind asigurarea bunei functionari a serviciilor de gospodarire comunala, transport local si a retelelor edilitare. Prin exercitarea acesteia se asigura constituirea. intretinerea si repararea drumurilor si podurilor de interes local. Totodatii, se are in vedere masurile pentru organizarea si functionarea transportului local in mod deosebit a gospodaririi comunei sau orasului.

Conform prevederilor Legii nr. 673/2002, privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare si functionare a consiliilor locale, acestea trebuie sa asigure conditii optime necesare functionarii institutiilor locale de invatamant, sanatate, de cultura, de binefacere etc. Ele asigura protectia sociala si a mediului inconjurator, dar si ordinea publica, respectarea drepturilor si libertatilor cetatenilor; Tot ele trebuie sa asigure libertatea comertului si concurenta loiala, incurajand libera initiativa.

In cea de-a patra categorie sunt de remarcat competentele consiliului local de a conferi pentru merite deosebite in diverse domenii de activitate persoanelor fizice romane si straine, titlul de cetatean de onoare al comunei sau orasului.

H)Functionarea consiliului local

Legea nr. 215/2001, modificata si completata de Legea nr. 286/2006 consacra o intreaga sectiune acestei probleme. Consiliul local lucreaza in sedinte care sunt conduse de presedinte. Intrunirea consiliului local in sedinta ordinara se face lunar,la convocarea primarului. El se poate intruni in sedinta extraordinara ori de cate ori este necesar, la cererea primarului sau a cel putin o treime din numarul membrilor consiliului. Sedintele ordinare se convoaca cu cel putin 5 zile inainte, iar cele extraordinare cu cel putin 3 zile inainte. In caz de forta majora, si de maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei sau ai orasului, convocarea consiliului local se poate face de indata.

Convocarea se face in scris si se consemneaza in procesul-verbal al sedintei.

Invitatia la sedinta va preciza ordinea de zi, data, ora si locul desfasurarii acesteia. Ordinea de zi se aduce la cunostinta locuitorilor comunei sau ai orasului prin presa locala ori prin alt mijloc de publicitate. In unitatile administrativ-teritoriale in care minoritatile nationale au pondere de peste 20%,ordinea de zi se aduce la cunostinta cetatenilor si in limba acestora.

Sedintele consiliului local sunt legal constituite daca este prezenta majoritatea consilierilor in functie.

Prezenta consilierilor la sedinte este obligatorie, iar potrivit legii daca un consilier absenteaza de doua ori consecutiv, fara motive temeinice, el poate fi sanctionat in conditiile regulamentului de functionare a consiliului.

In cazul in care consiliul nu se intruneste timp de trei luni consecutiv sau nu a adoptat in trei sedinte consecutive nici o hotarare, precum si in situatia in care numarul consilierilor se reduce sub jumatate plus unul si nu se poate completa prin supleanti, acesta se dizolva de drept. Dizolvarea in aceste conditii se comunica de catre primar prefectului care, prin ordin, ia act de dizolvarea consiliului local si propune Guvernului organizarea de noi alegeri.

Consiliul local poate fi dizolvat atunci cand: a) numarul consilierilor s-a redus sub jumatate si nu s-a putut completa prin supleanti pana la doua treimi; b) hotararile consiliului contravin intereselor generale ale statului sau incalca ordinea de drept; c) compromite cu rea-credinta interesele comunei sau orasului (municipiului).

Dezbaterile din sedintele consiliului se consemneaza printr-un proces-verbal semnat de presedintele de sedinta, de secretar si de cel putin trei consilieri.

Sedintele consiliului local sunt publice, cu exceptia situatiilor in care majoritatea consilierilor decid ca acestea sa se desfasoare cu usile inchise.

In consiliile locale in care consilierii unei minoritati prezinta cel putin o treime din numarul consilierilor, 1a sedinte, 1a cerere se poate folosi si limba minoritatilor respective. In aceste cazuri primaria va asigura prezenta unui traducator atestat. Documentele sedintelor de consiliu se intocmesc in limba romana.

In exercitarea atributiilor ce-i revin, consiliul local adopta hotarari care se semneaza de catre presedintele de sedinta, se contrasemneaza de catre secretar se comunica primarului. Hotararile pot fi normative sau individuale.

Consilierii isi desfasoara activitatea nu numai in sedintele consiliului ci si in cadrul comisiilor de specialitate.

In afara comisiilor de specialitate, din proprie initiativa, la cererea primarului, consiliul poate hotara sa angajeze si comisii speciale de analiza verificare pe perioada determinata.

I) Secretarul comunei, orasului sau municipiului Fiecare comuna, oras si municipiu are un secretar salarizat din bugetul local. Secretarul este functionar public, cu studii superioare juridice sau administrative.

In mod exceptional, la comune, in functia de secretar pot fi numite persoane care au studii superioare sau numai bacalaureatul. Secretarul nu poate fi membru al unui partid politic sau al unei foamatiuni politice, sub sanctiunea eliberarii din functie. In legatura cu aceste dispozitii pot fi facute unele sublinieri, astfel:

- secretarul este al comunei, orasului sau municipiului, nu al consiliului local sau primariei - secretarul are statutul functionarului public,cu toate drepturi1e si obligatiile ce revin acestei categorii de persoane;

- secretarul trebuie sa fie neutru, nepartizan, in sensul de a nu fi membru al vreunui partid sau formatiune politica.

Faptul ca legea prevede interdictia ca persoana care ocupa functia de secretar al consiliului local sa nu fie membru al unui partid sau al unei formatiuni politice,isi are ratiunea atat in rolul de specialist al secretarului pelanga autoritatea administratiei publice locale care analizeaza si delibereaza intr-un evantai larg de probleme, dintre cele mai diverse domenii si sectoare de activitate, cat si in necesitatea asigurarii unei stabilitati mai mai mari in functie a acestei persoane. In conditiile in care atat consiliul local cat si primarul, deci cele doua autoritati locale sunt constituite ca urmare a alegerilor periodice 1a care participa partidele si formatiunile politice si care de 1a un mandat 1a celalalt se pot schimba, este firesc ca secretarul, ca tehnician 'apolitic', sa asigure in conditii de loialitate, obiectivitate si impartialitate politica continuitatea normala si legala a activitatii in administratia publica locala.

Secretarul se bucura de garantia stabilitatii si se supune regulilor cuprinse in statutul functionarilor publici.

Dat fiind roluI deosebit al secretarului in infaptuirea administratiei publice la nivel local, prin lege ii sunt stabilite principalele atributii, acestea fiind detaliate in Regulamentul propriu a1 consiliului:

- secretarul are obligatia sa participe 1a sedintele consiliului local si sa vegheze ca acestea sa se desfasoare in conformitate cu prevederile legale si ale regulamentului consiliului;

- secretarul asigura convocarea consiliului local, pregateste lucrarile supuse dezbaterii acestuia si avizeaza proiectele de hotarari ale consiliului.

Aceste atributii grupeaza acele competente pe care legiuitorul le-a stabilit secretarului in vederea realizarii legalitatii activitatii si proiectelor de acte ale consiliului local.

-secretarul asigura aducerea la cunostinta publica a hotararilor si dispozitiilor de interes general care devin obligatorii de la data ducerii lor la cunostinta publica;

- secretarul primeste si distribuie corespondenta, asigurand efectuarea lucrarilor de secretariat;

- secretarul elibereaza extrase sau copii de pe orice act din arhiva locala,in afara celor cu caracter secret stabilit potrivit legii si elibereaza extrase sau copii de pe actele de stare civila.

Tot secretarul este acela care legalizeaza semnaturi si confirma autenticitatea copiilor cu actele originale, cu exceptia celor care se elibereaza de autoritatile publice centrale si tine legatura cu organizatiile de cult din unitatea administrativ - teritoriala.

Conform art. 2 al Legii nr. 286/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 215/2001 si care se aplica, in continuare, ca dispozitii proprii ale legii nr. 286/2006 'secretarii comunelor care, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, nu au studii superioare isi pot pastra functia publica cu obligatia ca,in termen de 3 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, sa absolve o forma de invatamant superior de lunga durata in specialitatea stiinte juridice sau administratie publica, sub sanctiunea eliberarii din functie'.

Referitor la prevederile acestui articol, acestia aveau obligatia, sub sanctiunea legii, de a prezenta documente care sa dovedeasca situatia lor scolara care sa le permita indeplinirea in termen a obligatiei prevazute mai sus.

J) Serviciile publice locale

In principalele domenii de activitate, potrivit specificului si nevoilor locale cu respectarea prevederilor legale si in limita mijloacelor financiare de care dispune, consiliul local organizeaza serviciile publice ale comunei, ale orasului sau ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiului Bucuresti.Aceasta este o atributie principala a consiliului local si consta in organizarea serviciilor in conditii de operativitate si eficienta. In acest sens, consiliul aproba regulamente de organizare si functionare a serviciilor publice, stabilind competentele, atributiile si salarizarea personalului, in conditiile prevazute de lege.

Serviciile publice sunt inzestrate cu mijloace materiale si banesti, in scopul satisfacerii intereselor comune ale colectivitatii. Ele sunt incadrate cu personal de specialitate.

Angajarea si eliberarea din functie a personalului serviciilor locale se facede catre conducatorii acestora, in conditiile legii. Conditiile privind angajarea ,promovarea, sanctionarea si eliberarea din functie precum si drepturile si obligatiile personalului din serviciile publice ale consiliului local sunt stabilite prin lege si regulamente.

Pe langa servicii publice ale comunei si ale orasului organizate de consiliul local, acesta are si un aparat propriu. Numirea si eliberarea din functie a personalului din aparatul propriu al consiliului local se fac de catre primar. Consiliul local poate recomanda, motivat, primarului eliberarea din functie a conducatorilor compartimentelor din aparatul propriu. Consiliul local aproba regulamente de organizare si functionare a aparatului propriu, stabileste competentele si atributiile personalului.

Conditiile privind numirea, angajarea, promovarea, sanctionarea si eliberarea din functie, drepturile si obligatiile personalului din aparatul propriu al consiliului local, sunt stabilite prin lege si regulamente. Functionarii din aparatul propriu al consiliului local se bucura de stabilitate in functie si se supun prevederile statutului functionarilor publici.

Acolo unde exista minoritati intr-o pondere insemnata, functionarii care au printre atributii intretinerea de relatii cu publicul, vor fi incadrate, in numar corespunzator, persoane care cunosc si limba minoritatilor respective.

Consiliul judetean

A) Componenta si constituirea consiliului judetean

In fiecare judet se alege un consiliu judetean ca autoritate a administratiei publice locale. Potrivit Constitutiei Romaniei, scopul consiliului judetean consta in coordonarea activitatilor consiliilor comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean.

Consiliul juderean se compune din consilieri alesi potrivit prevederilor Legii nr.67/2004. Numarul consilierilor fiecarui consiliu judetean se stabileste in raport cu populatia judetului existenta la data de 1 ianuarie a anului in care loc alegerile. Astfel pentru judetele cu populatie de pana la 400.000 locuitori, numarul consilierilor judeteni este de 27, pentru ce1e cu o populatie peste 400.000 numarul consilierilor este de 31.

Potrivit actualei reglementari, consiliul judetean este ales prin vot universal si direct, de catre cetatenii cu drept de vot din judet. S-a apreciat ca ,in felul acesta, se creeaza un cadru mai democratic in ceea ce priveste constituirea consiliilor judetene, o manifestare a largirii autonomiei locale.

Constituirea consiliului judetean se face in termen de 30 zile de la data alegerii acestuia, la convocarea prefectului.

Dispozitiile privind incompatibilitatile, desfasurarea sedintei de constituire,validarea alegerii, depunerea juramantului, incetarea mandatului, constituirea de comisii de specialitate sunt aceleasi ca si in cazul consiliilor locale.

Consiliile judetene nou alese se convoaca in sedinta de constituire in termen de 20 de zile de la data alegerilor, de catre prefect. Pentru validarea mandatelor se alege o comisie compusa din 5-7 consilieri.

Legea adlninistratiei publice locale prevede obligatia ca toti consilierii ale caror mandate au fost validate sa depuna, in fata consiliului, juramantul de credinta.

Pentru alegerea presedintelui si vicepresedintilor consiliului judetean se fac propuneri si se aleg prin vot secret din randul consilierilor judeteni, candidatii care intrunesc majoritatea voturilor, eventual prin organizarea si a unui al doilea tur de scrutin.

B) Atributiile consiliului judetean Sfera atributiilor consiliilor judetene este delimitata de lege la coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti.

Principalele atributii conferite de lege a consiliului judetean sunt:

- coordoneaza activitatea consiliilor locale in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean;

-organizeaza si conduce serviciile publice judetene si aproba regulamentele de functionare a acestora;

- analizeaza propunerile facute de comune si orase, in vederea elaborarii de prognoze economice sau pentru refacerea si protectia mediului inconjurator;

- adopta programe si prognoze de dezvoltare economico-sociaIa a judetului si urmareste realizarea acestora;

- adopta bugetul judetului si controlul de incheiere a exercitiului bugetar;

- stabileste orientarile generale privind organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor, precum si amenajarea teritoriului;

- administreaza domeniul public si privat al judetu1ui;

- asigura construirea, intretinerea si modernizarea drumurilor de interes judetean, precum si a drumurilor de legatura cu judetele vecine;

- alege dintre consilieri, presedintele, vicepresedintele si delegatia pemanenta a consiliului judetean;

- adopta regulamentul consiliului;

- aproba statutul personalului din serviciile publice judetene, organigrama si numarul de personal;

- stabileste impozite si taxe judetene, precum si taxe speciale pe timp limitat, in conditiile legii;

- hotaraste infiintarea de institutii si agenti economici de interes judetean,precum si concesionarea sau inchirierea de servicii publice judetene, participarea la societati comerciale ,locatia de gestiune sau servicii ale administratiei publice judetene;

-numeste si elibereaza din functie membrii consiliilor imputernicitilor agentilor economici,ce gestioneaza bunurile domeniului public de interes judetean;

-instituie norme orientative pentru regiile autonome sau pentru societatile comerciale pe care le infiinteaza;

-infiinteaza institutii social-culturale si sanitare si asigura buna lor functionare; - asigura conditii pentru organizarea si desfasurarea activitatilor stiintifice,cultural-artistice,sportive si de tineret;

Consiliul judetean indeplineste si alte atributii stabilite de lege Du'pa cum rezulta din cele de mai de sus,principalele atributii conferite de lege, consiliului judetean pot fi grupate in 3 categorii: -atributii in domeniul organizarii interne a consiliului judetean si a serviciilor publice judetene;

-atributii in domeniul elaborarii si executarii bugetului judetean si aprobarii contului de incheiere a exercitiului bugetar,al stabilirii impozitelor si taxelor judetene ,precum si al administrarii domeniului public si privat al judetului;

-atributii privind infiintarea si coordonarea activitatilor si serviciilor de interes judetean;

interes judetean.

Consiliul judetean hotaraste dobandirea,concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul privat si de servicii publice de interes judetean sau participarea cu bunuri si capital social in societatile comerciale.Totodata ,Consiliul judetean este acela care coordoneaza activitatea Corpului Gardienilor Publici.

C) Functionarea consiliului judetean

Legea administratiei publice locale stabileste caracterul collegial si elective al acestor autoritati,care isi desfasoara activitatea intr-un cadru deliberative,de adunare.

Consiliul judetean se intruneste in sedinte ordinare,trimestrial,sau ori de cate ori este necesar.

In exercitarea atributiilor ce-i revin consiliul judetean adopta hotarari.

Hotararile consililui judetean sunt acte de realizare a autoritatii ,obligatorii si executorii avand putere de reglementare,bineinteles in conditiile legii si pot si normative sau cu character individual. Problemele curente si cele de conducere operativa intre sedintele trimistriale ale consiliului sunt rezolvate de presedintele consiliului judetean ,ca sef al administratiei publice judetene.

Presedintele consiliului judetean,indeplineste urmatoarele atributii principale:

- conduce sedintele consiliului judetean si asigura executarea hotararilor acestuia;

- exercita atributiile care revin judetului in calitate de persoana juridical; - exercita functia de ordonator principal de credite;

-sprijina activitatea institutiilor si a agentilor economici de interes judetean;

-numeste si elibereaza din functie personalul administratiei publicejudetene;

-prezinta consiliului raporturi cu privire la starea si activitatea administratiei judetului.

In exercitarea atributiilor sale, presedintele emite dispozitii cu caracter individual,nu si normativ.

D)Delegatia permanenta Delegatia permanenta este aleasa dintre consilieri si reprezinta o forma de lucru prin care consilierii realizeaza conducerea operativa a treburilor administratiei publice judetene.

Consilierii alesi in delegatia permanenta indeplinesc o activitate executiva pentru realizarea in concret a actelor administratiei publice judetene.

In ceea ce priveste numarul membrilor delegatiei permanente, legea prevede 5-7 consilieri, fiecare consiliu judetean fiind stabilit in concret in functie de numarul consilierilor locali.

Delegatia permanenta isi desfasoara activitatea de regula in sedinte, convocate ori de cate ori este necesar. Legea administratiei publice locale, stabileste ca delegatia permanenta exercita atributiile consiliului judetean cu unele exceptii.

Delegatia permanenta indeplineste intre sedintele ordinare ale consiliului judetean si urmatoarele atributii: acorda sprijin si asistenta tehnica si juridica sau alta natura, 1a cererea consiliilor locale, primarilor, viceprimarilor, secretarilor si serviciilor publice ale comune1or si oraselor; asigura construirea,intretinerea si modernizarea drumurilor judetene si coordoneaza activitatea Gardienilor publici. Analizand competenta delegatiei permanente, vom constata ca legiuitorul i-a atribut importante atributii, intrudit altfel nu ar fi posibil ca aceasta sa rea1izeze conducerea operativa a treburilor administratiei publice judetene sis a duca la indeplinire hotararile consiliului judetean.

Exercitarea atributiilor delegatiei permanente ca si aducerea la indeplinire a hotarari1or consiliului judetean se realizeaza prin emiterea de decizii. Ele devin executorii dupa ce au fost aduse la cunostinta publica.

E) Presedintele consiliului judetean El este seful administratiei publice locale organizate la nivelul judetului si raspunde de buna functionare a compartimente1or de specialitate din aparatul propriu al consiliului judetean, precum si a societatilor comerciale.

Presedintele consiliului judetean reprezinta judetu1 in relatiile cu celelalte autoritati publice, cu persoane fizice sau juridice, precum si in justitie.

Aparatul propriu al consiliului judetean este subordonat presedintelui acestuia Personalul din aparatul propriu se bucura de stabilitate in functie si se supune reglementarilor statutului functionarului public.

Presedintele consiliului judetean emite dispozitii cu caracter individual care devin executorii dupa ce au fost aduse la cunostinta celor interesati.

Presedintelui consiliului judetean ii revin o serie de atributii:

- conducerea sedintelor consiliului judetean si ale delegatiei permanente;

- asigurarea executarii hotararilor consiliului Judetean;

- informarea consiliului cu privire la modul de indeplinire a atributiilor;

- convocarea in sedinta a consiliului;

- intocmirea organigramei functionarilor aparatului propliu si supunerea acesteia spre aprobare de catre consiliul judetean.

F) Secretul consiliului judetean Consiliul judetean si primaria municipiului Bucuresti au cate un secretar general numit de catre Ministerul Administratiei Publice, pe baza de concurs organizat potrivit legii. Secretarul general are rolul de a urmari aducerea la indeplinire a dispozitiilor legale, a hotararilor consiliului judetean, a deciziilor delegatiei permanente si a dispozitiilor presedintelui consiliului judetean.De aceea, prevederile legale stabilesc atat calitatile cat si conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca persoana care ocupa functia de secretar a1 consiliului judetean

Legea administratiei publice locale precizeaza ca secretarul general este functionar public si trebuie sa aiba studii superioare juridice sau administrative.

Totodata, legea stabi1este in mod imperativ ca secretarul general a1 judetului nu poate fi membru al vreunui partid sau formatiuni politice, sub sanctiunea eliberarii din functie.

Numirea secretarului general al consiliului judetean si al Primariei Municipiului Bucuresti se face de catre Ministerul Administratiei Publice,la propunerea presedintelui consiliului judetean, respectiv a primarului general al municipiului Bucuresti pe baza de concurs sau de examen organizat potrivit in termen de 30 de zile de la data la care postul a devenit vacant.

Seeretarul general exercita atributiile care revin judetului, respectiv municipiul Bucuresti in domeniul starii civile, autoritatii tutelare si copilului.

Secretarul general judetean va asigura convocarea consiliului, atat in sedinte ordinare, cat si extraordinare, dar si pe cele ale delegatiei permanente, intelegand prin aceasta transmiterea invitatiilor scrise, publicitatea acestor convocari, comunicand si inaintand autoritatilor si persoanelor interesate actele emise de consiliul judetean, de delegatia permanenta si de presedintele consiliului judetean.

Pe de alta parte, el are atributii importante in ceea ce priveste participarea si pregatirea sedintelor consiliului judetean ca si a celor ale delegatiei permanente,precum si pregatirea lucrarilor ce se supun dezbaterii acestora si avizarea din punct de vedere juridic a proiectelor de hotarari si decizii.

Secretarul judetean supravegheaza sau asigura intocmirea stenogramelor si proceselor-verbale ale consiliului, dar si ale delegatiei permanente, ingrijindu-se ca acestea sa fie semnate, sigilate, parafate si pastrate in dosare speciale ale acestor sedinte.

Controlul activitatii secretarului consiliului judetean si al primariei municipiului Bucuresti si modul cum isi exercita atributiile conferite sau incredintate, se realizeaza de Ministerul Administratiei Publice si, in cazul neindeplinirii atributiilor sau a savarsirii unor abuzuri, se va decide eliberarea functie a acestuia.

G) Serviciile publice ale consiliului judetean Potrivit Legii privind administratia publica locala, se confera dreptul consiliului judetean de a organiza si conduce serviciile publice judetene si de aproba regulamentul de functionare a acestora.

Serviciile publice se organizeaza potrivit specificului si nevoilor judetului,dar cu respectarea prevederilor legale si in limita mijloacelor financiare de care dispune consiliul judetean.

Serviciile publice ale consiliului judetean sunt acele compartimente functionale care realizeaza activitatea consiliului, prin acte si operatiuni tehnico-materiale si care nu au competenta distincta de a consiliului, in numele caruia actioneaza. De aceea, ele sunt subordonate consiliului judetean, prin presedintele acestuia care numeste si elibereaza personalul acestor servicii. In structura serviciilor publice ale consiliului judetean intra Directia coordonare si organizare, Directia programe-prognoza si buget-finante, precum Directia urbanism, amenajarea teritoriului si lucrari publice.

Prin regulamentul aprobat de consiliul judetean, serviciilor judetene li se stabilesc atributiile, activitatile si operatiunile administrative si tehnice ce urmeaza sa le desfasoare, ele fiind cele care pregatesc diferite proiecte de hotarari, de decizii si chiar de dispozirii care vor fi supuse spre aprobare consiliului, delegatiei permanente sau presedintelui consiliului judetean, dupa caz.

Consiliul judetean poate delega unele dintre atributiile sale, unora dintre servicii, dar actele vor fi intotdeauna redactate in numele consiliului si semnate persoanele care il reprezinta, deoarece consiliul este subiect de drept administrativ, iar nu si serviciile respective.

In literatura juridica s-a spus pe drept cuvant ca nu trebuie facuta confuzia intre serviciile publice ale consiliului judetean si cele care se infiinteaza pentru realizarea interesului tuturor consiliilor locale din judet,cum ar fi cele de transport,de drumuri si poduri etc, si care au personalitate juridica proprie.

5. Administratia publica a municipiului Bucuresti

Potrivit legii, sectoarele municipiului Bucuresti se organizeaza ca subdiviziuni administrativ-teritoriale. Administratia publica a municipiului Bucuresti se realizeaza de catre Consiliile locale ale sectoarele municipiului Bucuresti si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, ca autoritati deliberative, precum si de catre primarii sectoarelor municipiului Bucuresti si primarul general al municipiului Bucuresti, ca autoritati executive, alese in conditiile legii privind alegerile locale. Consilii1e locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti exercita, enunciativ,atributii precum:

-aleg din randulconsilierilor pe viceprimari;

- aproba regulamentul de functionare a consiliuluipe baza regulamentului-cadru orientativ,aprobat de guvern; - elaboreaza studii, prognoze orientative si programe de dezvoltare economico-sociala; -aproba bugetul local, in sensul formarii, administrarii si executarii acestuia;

- stabilesc taxe locale, precum si taxe speciale in conditiile legii;

- administreaza domeniul public si privat al sectorului;

- Infiinteaza institutii de interes local si comercianti;

-hotarasc asupra concesionarii sau inchirierii de bunuri sau servicii;

-organizeaza servicii publice de gospodarire comunala;

- asigura conditiile necesare bunei functionari a institutiilor de invatamant;

- actioneaza pentru refacerea si protectia mediului inconjuditor;

- asigura libertatea comertului si a concurentei loiaIe,incurajand libera initiativa;

-asigura apararea ordinii publice, respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor;

-organizeaza targuri,piete,oboare,locuri si parcuri de distractie si asigura buna functionare a acestora; -sprijina activitatea cultelor religioase; Referitor la administrarea bunurilor mobile si imobile care apartin domeniului public de interes local aceasta apartine patrimoniului unitatii administrativ-teritoriale.

Bibliografie:

• Ioan Floander - "Drept administrativ"