SISTEMUL BUGETAR - BUGETUL DE STAT - Continutul si caracteristicile bugetului de stat

SISTEMUL BUGETAR

BUGETUL DE STAT

1 Continutul si caracteristicile bugetului de stat

Bugetul de stat reprezinta o categorie fundamentala a stiintelor finantelor.

Il putem aborda din punct de vedere juridic si economic.

Sub aspectul sau juridic bugetul reprezinta un act prin care sunt prevazute si autorizate veniturile si cheltuielile anuale ale statului. Bugetul de stat prevede si autorizeaza in forma legislative cheltuielile si resursele statului, avand character obligatoriu fiind supus aprobarii Palamentului. Reprezinta un act de previziune a resurselor publice si a modului de utilizare a acestuia, elaborindu-se pe o perioada de un an.Legea bugetului de stat este influentata de conceptiile politice, economice si sociale specifice fiecarei perioade.

Ca document oficial,bugetul de stat evidentiaza nivelul aprobat al cheltuielilor ce se vor efectua in viitor si marimea veniturilor ce pot fi mobilizate la dispozitia statului.

Abordarea economica se refera la corelatiile acroeconomice si in special legatura cu nivelul si evolutia PIB.

Un anumit nivel al PIB si masura in care acesta este repartizat pentru formarea bruta de capital si consum determina nivelul indicatorilor bugetari si constituie baza evolutiei favorabile a resurselor in viitor.

Bugetul de stat exprima relatiile economice in forma baneasca ce iau nastere in procesul repartitiei PIB, in conformitate cu obiectivele de politica economica sociala si financiara ale fiecarei perioade. Aceste relatii au dublu sens: pe de o parte , ca relatii prin care se mobilizeaza resursele banesti iar pe de alta parte ca relatii de repartizare a acestor resurse.

Bugetul de stat este un instrument de previziune pe termen scurt si mediu.

Bugetul economic este caracteristic tarilor dezvoltate si reprezinta pe langa un buget de stat classic si resursele societatii si destinatia lor.

Bugetul economiei nationale este un ansamblu de conturi ale natiunii, care reflecta pentru anul in curs si pentru anul urmator peviziunile asupra tuturor agentilor economici din tara respective.Forma in care se intocmeste difera de la o tara la alta.

Bugetul economiei nationale este un instrument cu ajutorul caruia guvernul se informeaza asupra situatiei economico-financiara a tarii. Nu are character de lege, el nu se substituie bugetului de stat.

Volumul si structura veniturilor si cheltuielilor bugetare difera de la un stat la altul in functie de nivelul de dezvoltare economica a tarii, de conditiile social-politice interne si de conjunctura internationala.

La nivelul fiecarui stat se elaboreaza mai multe categorii de bugete corelate care alcatuiesc un sistem.Sistemul bugetar este diferentiat in functie de structura organizatorica a fiecarui stat: tip unitar(Franta,Anglia,Suedia etc) si tip federal (SUA,Canada ,Elvetia, etc).

In Romania nevoile de resurse la nivelul societatii si posibilitatile de acoperire a acestora sunt reflectate in bugetul general consolidate. Legea privind finantele publice precizeaza faptul ca gestionarea resurselor financiare publice se realizeaza printr-un sistem unitar de bugete care cuprinde:

Bugetul de stat

Bugetul asigurarilor sociale de stat

Bugetele locale

Bugetele fondurilor speciale

Bugetul trezoreriei statului

Bugetele altor institutii cu caracter autonom

Bugetul general consolidat reflecta fluxurile financiare publice de formare a veniturilor fiscale si nefiscale si de repartizare a acestora pa destinatii in conformitate cu nevoia sociala.

Rolul bugetului este considerat un instrument prin care se realizeaza alocarea si redistribuirea resurselor si care prezinta o utilitate in procesul reglarii activitatii economice si sociale.

Bugetul are un rol alocativ, redistributive si de reglare a vietii economice.

Rolul alocativ reflecta modul de alocare a resurselor fiecarui an bugetar. Statul se poate manifesta ca agent economic, fie prin dezvoltare unor activitati industriale si comerciale proprii, fie participand la finantarea unor activitati in sectorul privat. Existenta lor ca bugete anexe se justifica:prin caracterul industrial sau commercial al activitatii statului si prin scopul finantarii si natura beneficiarului resurselor, atunci cand se acorda subventii sau se finanteaza actiuni sociale. Conturile speciale de trezorerie sunt operatiuni in afara bugetului general determinate de conditii specifice privind finantarea si de caracterul lor provizoriu.

Rolul redistributive al bugetului este pus in evidenta de natura lui specifica, respectiv aceea de instrument ce reflecta relatii de mobilizare a resurselor si de repartizare a acestora pentru finantare unor activitati si actiuni determinate expre.

Rolul de reglare al pitii economice decurge din importanta bugetului de stat ca instrument cu putere de lege , prin care se reflecta politica economica promovata de govern.

2 Principii bugetare

Bugetul este un tablou comparative al veniturilor si cheltuielilor publice aferente perioadei la care se refera.El ofera posibilitatea analizarii veniturilor pe surse de provenienta si a cheltuielilor pe destinatii.

Principiile clasice bugetare sunt:

Unitatea

Universalitatea

Anualitatea

Specializarea bugetara

Anualitatea bugetului are doua semnificatii distincte:

-prima se refera la perioada de timp pentru care se intocmeste si se aproba

-la perioada de timp in care se incaseaza veniturile si se efectueaza cheltuielile inscrise in autorizatia data guvernului de catre parlament

Bugetul este elaborat si aprobat pentru o perioada de 12 luni. Anul bugetar poate sa coincide sau nu cu anul calendaristic.

Universalitatea este principiul potrivit caruia veniturile si cheltuielile publice trebuie sa fie inscrise in buget in sumele lor totale, fara omisiuni si fara compensari reciproce.

Exceptii de la principiul universalitatii:

-resursele provenind din donatii

-fondurile de sprijin ale particularilor

-reconstituirea creditelor bugetare prin restituirea catre buget a sumelor necuvenite sau acordate cu titlu provizoriu.

Unitatea bugetara presupune inscrierea tuturor veniturilor si cheltuielilor statului, in sumele lor globale intr-un singur document. Unitatea bugetului este asigurata prin intermediul sistemului conturilor natinale.

Exceptii de la principiul unitatii bugetului:

-debugetizarea,consta in scoatera unor cheltuieli in afara bugetului general

-bugete anexe , se inscriu veniturile si cheltuielile unor institutii publice care nu au inmod obligatoriu personalitate juridica. Pentru acoperirea cheltuielilor se recurge la imprumuturi.

- conturile speciale de trezorerie sunt incasari ce nu reprezinta un venit propriuzis pentru buget si plati ce nu au caracter definitive

-bugete extraordinare se inscriu cheltuieli exceptionale ocazionate de crize economice,calamitati etc

-bugetele autonome sunt elaborate de intreprinderile publice cu personalitate juridical

-legea rectificativa a bugetului si modalitatile de repartizare a creditelor bugetare , este o redimensionare a resuselor si cheltuielilor publice printr-o lege rctificativa a bugetului.

3 Specializarea bugetara

Specializarea bugetara reprezinta principiul potrivit caruia veniturile trebuie sa fie scrise in buget si aprobate in parlament pe surse de provenienta, iar creditele bugetare pe categorii de cheltuieli.

Gruparea veniturilor si cheltuielilor intr-o anumita ordine sip e baza unor criterii determinate poarta denumirea de clasificatie bugetara.

4 Echilibrul bugetar

Cerinta de baza a echilibrului bugetar o constituie acoperirea integrala a cheltuielilor din veniturile ordinare ale fiecarui an bugetar. Anualitatea si echilibrul bugetului sunt legate, avand drept rezultat echilibrul annual al bugetului, considerat drept "pricipiul de aur al gestiunii bugetare".Treptat o serie de state au renuntat la aplicarea in practica a principiului echilibrarii bugetare, dificil de realizat, elaborind si prezentand parlamentului spre aprobare bugete deficitare.

TEORII CLASICE PRIVIND ECHILIBRAREA BUGETARA

O serie de teoreticieni au propus renuntarea la echilibrarea anuala a bugetelor si au propus echilibrarea bugetului     la nuvelul unui ciclu economic prin intocmirea de bugete plurianuale. Realizarea echilibrului la nivelul unui ciclu economic ar fi posibila prin folosirea unor tehnici specifice cum ar fi:

Constituirea unor fonduri de rezerva bugetara pe seama incasarilor in perioadele de prosperitate ale ciclului economic

Tehnica fondului de egalizare vizeaza restabilirea echilibrului bugetar la nivelul unui interval de timp indelungat prin intermediul imprumuturilor publice de natura creditelor de anticipatie

Tehnica amortizarii alternative se bazeaza pe gestionarea datoriei publice in conditii de ciclicitate a activittii economice

Aceste solutii oferite nu si-au gasi aplicabilitatea practica.

DEFICITUL BUGETAR

Ca urmare a cresterii mai rapide a cheltuielilor decat a veniturilor publice bugetele se incheie tot mai frecvent cu deficit. Deficitul bugetar este cauzat de cresterea acelerata a cheltuielilor publice,de incetinirea ritmului de crestere a veniturilor sau a fenomenelor conjuncturale ce isi transmit influenta prin intermediul cursului de schimb a ratei dobanzii.

Efectele in plan economic ale deficitului bugetar sunt multiple. El majoreaza datoria publica crescan in viitor , respective rambursarile, dobanzile si comisioanele exigibile in fiecare an pentru stingerea datoriei publice interne si externe. I conditiile unei cereri de credite mari pentru acoperirea deficitului bugetar,rata dobanzii prezinta tendinte de crestere.

Deficitul bugetar contribuie la cresterea ratei dobanzii pe piata si se opune astfel investitiilor private , incetinind ritmul real al cresterii economice.Cand guvernul solicita fonduri pe piata capitalului de imprumut, rata dobinzii creste deoarece o parte importanta din fondurile disponobile este atrasa de govern prin intermediul creditului public.In figura 1 echilibrul initial este in punctul E, corespunzator ratei dobanzii de piata d1 si cantitatii totale de fonduri de imprumut,imprumutate I. O crestere a solicitarii guvernului deplaseaza curba cererii di cererii din C in C+DC rezultand un nou echilibru al pietii in E'.

Rata dobanzii de piata este d2 iar cantitatea de fonduri oferita si imprumutata a crescut la I. Cresterea ratei dobanzii are ca efect restringerea cererii de credite adresate de agentii economici si deci reducerea investitiilor realizate pe credit.

In contrast cu aceasta opinie clasica, se situeaza viziunea moderna a inexistentei unei corelatii intre deficit si rata dobanzii. Cresterea economiilor populatiei determina sporirea disponibilitatilor pe piata capitalului de imprumut, compensand cererea sporita de credite guvernamentale.

Cele doua efecte se anuleaza reciproc, neinfluentind nivelul ratei dobanzii. Implicatiile acestei teorii sunt redate in figura urmatoare

Oferta de economii creste de la 0 la 0'. Economisirea este inteleasa de contribuabili ca modalitate de acoperire a unor cheltuieli mari in viitor . Modificarea functiei oferite de resurse are drept rezultat un nou punct de echilibru E". In acest punct fondurile suplimentare DI devin disponibile pentru finantarea investitiilor private. Suma imprumuturilor ce pot fi acordate corespunzator punctului E" este in acest caz I. Aceste fonduri suplimentare sunt egale cu fondurile cerute pentru finantare deficitului.Rata dobanzii aferenta punctului E" ramane nemodificata fiind la nivelul initial d.

5 Publicitatea Bugetului

Legea privind adoptarea bugetului de stat si contul de incheiere a exercitiului bugetar pe anul precedent celui in curs sunt publicate in Monitorul Oficial si in culegeri de legi.

6 Tipuri de bugete utilizate in practica internationala

Bugetul de stat in forma sa traditionala, este considerat a fi un "buget de mijloace". Acest buget este orientat in functie de mijloacele ce pot fi utilizate la nivelul unui an si nu in functie de scopuri sau obiective ce ar urma sa fie atinse in anul bugetar respectiv, avand caracterul unui buget functional.

Avantajele unui buget functional sunt:

-faciliteaza informarea asupra modului de utilizare a resurselor publice si permite o gestionare riguroasa a acestor resurse.Utilizarea in practica a bugetului functional este diferita de la o tara la alta.

7 Metode de dimensionare a veniturilor si cheltuielilor bugetare

Bugetul de stat trebuie sa reflecte pe de o parte necesitatile de resurse financiare ale statului ce decurg din intocmirea programului guvernamental propus pentru perioade imediat urmatoare, iar pe de alta parte posibilitatile de acoperire a acestor resurse. Astfel apare problema dimensionarii corecte a nivelului veniturilor si cheltuielilor publice. In acest scop se folosesc metode clasice si metode moderne bazate pe analiza cost avantaja si altor studii de eficienta.

Metode clasice de dimensionare a indicatorilor bugetari

Metode automata: se iau drept baza pentru intocmirea bugetului pe anul urmator (t+1) veniturile si cheltuielile penultimului an (t-1), an al carui exercitiu a fost incheiat.

Metoda majorarii(diminuarii): se iau in considerare rezultatele exercitiilor bugetare pe un interval de 5 sau mai multi ani consecutive din perioada premergatoare.Se determina ritmul annual de crestere sau descrestere a veniturilor si cheltuielilor .

Metoda evaluarii directe: presupune efectuarea unor calcule pentru fiecare sursa de venit si fiecare categorie de cheltuieli. Se au in vedere executia preliminata a bugetului pe anul in curs si previziunile in domeniul economic si social pentru anul urmator.

Metode moderne de dimensionare a indicatorilor bugetari

In practica internationala s-au structurat 2 categorii principale de metode:

metoda de tip American "Planned Programmed Budgeting System"(PPBS), "Managament by objectives" (MBO)si "Zero Base Butgeting" (ZBB).

Metoda de inspiratie franceza " La rationalization des Choix Budgetaires" (RCB).

Metodele moderne se bazeaza pe analiza cost avantaje sau cost eficacitate.

Metoda de planificare , programare bugetizare(PPBS) este metoda de dimensionare a cheltuielilor publice aplicate initial in domeniul military si extinsa apoi la nivelul federal al SUA avand la baza analiza cost avantaje.

Fazele metodei sunt: planificare ,programare si bugetizare.

Metoda managamentului prin obiective(MBO) consta in aceea ca se pune accentul pe identificarea finalitatilor pentru fiecare domeniu de activitate.

Metoda baza bugetara 0 (ZBB) are ca sop de a preintampina cresterea excesiva a cheltuielilor bugetare de la un an la altul.

Metoda optiunilor bugetare(RCB) este bazata pe analiza sistemica folosita pentru dimensionarea indicatorilor bugetari, in contextual gestiunii prin obiective a resurselor publice. Aceasta metoda permite analiza obiectivelor si glisarea acestora prin intermediul asa numitului "plan-revolving"

Principalele faze ale metodei RCB sunt studiul,decizia,executia si controlul.Aceasta metoda urmareste realizarea pe termen mijlociu a obiectivelor propuse, prin intermediul bugetelor program si ofera posibilitatea reexaminarii pe parcurs a optiunilor.

8 Incertitudine si risc in optimizarea indicatorilor bugetari

Metodele moderne de dimensionare a indicatorilor bugetari se bazeaza pe estimarea costurilor si avantajelor viitoare, care intra in calculul indicatorilor bugetari drept variabile certe.

Viitorul nu poate fi pe deplin prefigurat si de aceea se inregistreaza diferente intre marimea previzionata si cea reala a indicatorilor considerati. Acestea au dus la gasirea unor modalitati de incorporare a riscului si incertitudinii in procesul decisional de investire in sectorul public.

O metoda de incorporare este :calcularea valorii asteptate a rezultatelor iar o alta metoda este analiza sensibilitatii folosita in cazurile in care rezultatele sunt putin previzibile sau posibilitatile de ierarhizare a rezultatelor sunt mai greu de estimat.