CATEGORII DOCUMENTE |
Administratie | Drept |
- miliarde lei -
- miliarde lei -
Veniturile bugetului de stat, realizate pe raza judetului Prahova, din taxa pe valoare adaugata, am inregistrat ponderea cea mai mare in anul 1999. Volumul acestei naturi de venit crescand de la 124 miliarde lei cat s-a realizat in anul 1994 la 1.693 miliarde lei cat s-a realizat in anul 1999.
Cresterile din anii 1997, 1998 si indeosebi din anul 1999, s-au datorat atat majorarii unei cote de T.V.A., rezultatelor inregistrate la productia de bunuri si prestari de servicii purtatoare de T.V.A., precum si trecerii la categoria de platitori de T.V.A. a unui numar mai mare de agenti economici.
pe perioada 1994 - 1999 in judetul Prahova
- miliarde lei -
- miliarde lei -
Graficul reflecta o crestere continuu ascendenta a volumului taxelor vamale realizate la bugetul de stat de pe raza judetului Prahova pe perioada 1994 - 1999.
In vederea perfectionarii activitatii de import-export, an de an Guvernul Romaniei a dispus masuri de cuprindere in mai mare masura a produselor ce se importa sau se exporta prin infiintarea de noi puncte vamale si prin suplimentarea numarului de persoane care activeaza in vama, masuri de majorare a unor taxe vamale in functie de interesele generale ale statului, masuri pentru imbunatatirea dotarii punctelor vamale si a persoanelor incadrate in aceasta activitate etc.
Veniturile realizate la bugetul de stat pe raza judetului Prahova in perioada 1994 - 1999, provenind din impozitul pe salarii, au inregistrat oscilatii neuniforme. In anii 1997 si 1998 volumul impozitului pe salarii varsate la bugetul de stat a fost de 658 miliarde lei si respectiv 680 miliarde lei.
Principalele cauze a acestor oscilatii neuniforme sunt atat efectul aplicarii unor acte normative elaborate de Guvernul Romaniei, cat si al oscilatiilor dezvoltarii economice si al disponibilizarii personalului. In anii 1997 si 1998 au avut loc majorari de salarii ca urmare a unor tensiuni sociale ce s-au manifestat in unele ramuri de activitate, ceea ce a determinat si cresterea impozitului pe salarii dat la bugetul de stat.
De asemeni, in anii cu cresteri mari de impozit pe salarii datorat la bugetul de stat - mentionati mai sus - s-au efectuat cele mai mari plati compensatorii salariatilor disponibilizati din principalele ramuri ale economiei judetului, care au determinat si cresterea valorii impozitului pe salarii datorat la bugetul de stat, aferent acestor compensatii.
In ceea ce priveste reprezentarea grafica a ponderii fiecarui fel de venit, in totalul veniturilor bugetului de stat realizate pe raza judetului Prahova in fiecare din anii supusi analizei (1994 - 1999) situatia se prezinta astfel:
- miliarde lei -
Desi alte categorii de venituri realizate de bugetul de stat pe raza judetului Prahova au avut un volum absolut mai redus, ele au inregistrat an de an o ascendenta continua, ajungand de la 44 miliarde lei cat au fost in 1994, la 333 miliarde lei cat s-au realizat in 1999.
In anul 1994, ponderea cea mai mare (41 %) a avut-o impozitul pe salarii, urmat de taxa pe valoarea adaugata (34 %), accize (10 %) etc.
Fiecare din procentele mentionate sunt, in cea mai mare parte, o reflectare a politicii guvernului. De exemplu, sursa cea mai mare si-a asigurat-o bugetul de stat din impozitul pe salarii, intrucat fondul de salarii de la agentii economici si salariile individuale nu mai sunt conditionate de gradul de realizare a sarcinilor de productie.
In conditiile in care programul de fabricatie nu s-a realizat, plata salariilor a fost asigurata, deci si a impozitului aferent.
In conditiile in care fondul de salarii si salariile individuale ar fi fost corectate cu gradul de nerealizare al programului de fabricatie, al productivitatii muncii, al normei de munca etc., volumul impozitului pe salarii pentru bugetul de stat ar fi fost mai mic.
pe anul 1996
In anul 1996, volumul principal a fost luat de taxa pe valoarea adaugata (38 %), urmata de impozitul pe salarii (29 %), accize (87 miliarde lei) precum si de taxele vamale si impozitul pe profit (cu cate 5 %, respectiv 6 %).
Volumul absolut al taxei pe valoarea adaugata creste de la 157 miliarde lei la 300 miliarde lei, ponderea acesteia in totalul veniturilor ajungand de la 28 % cat a fost in anul 1995, la 38 % cat s-a inregistrat in anul 1996.
Volumul absolut al impozitului pe salarii creste de la 212 miliarde lei cat s-a realizat in 1995 la 234 miliarde lei cat s-a realizat in 1996, iar ponderea in venitul bugetului de stat realizat la agentii economici din din judetul Prahova descreste de la 37 % cat a fost in 1995 la 29 % in anul 1996. In anul 1996, impozitul pe profit descreste fata de anul 1995, atat ca volum absolut cat si ca pondere. Accizele cresc ca volum absolut, dar ponderea este aceeasi ca in 1995.
Din 3.535 miliarde lei venituri ale bugetului de stat realizate in judetul Prahova, cea mai mare parte (39 %) adica 1.364 miliarde lei reprezinta accize, urmate de taxa pe valoarea adaugata (24 %) adica 839 miliarde lei, de impozitul pe salarii (19 %) adica 680 miliarde lei etc.
In 1998, comparativ cu 1997, volumul taxa pe valoarea adaugata creste cu 100 miliarde lei iar ponderea in totalul veniturilor se reduce de la 33 % la 24 %. De asemeni, impozitul pe salarii creste ca volum absolut cu 22 miliarde lei iar ponderea in totalul veniturilor se reduce de la 29 % la 19 %.
Urmare a aplicarii unor acte normative, la accize, volumul absolut creste in 1998 fata de 1997 cu 1102 miliarde lei, iar ca pondere in veniturile bugetului de stat creste de 12 % la 39 %.
Mentinand in comparatie 1998 cu 1997, volumul impozitului pe profit s-a redus cu 80 miliarde lei, iar ca pondere se reduce de la 15 % la 7 %.
pe anul 1999
In 1999, bugetul de stat a primit, de la unitatile din judetul Prahova, venituri in valoare de 5.634 miliarde lei, din care 2.621 miliarde lei (461 %) reprezinta accize, 1.693 miliarde lei (30 %) reprezinta taxa pe valoare adaugata, 432 miliarde lei (8 %) reprezinta impozit pe salarii, 368 miliarde lei (7 %) reprezinta impozit pe profit etc.
Fata de 1998, in 1999, in valori absolute, taxa pe valoare adaugata a crescut cu 854 miliarde lei, accizele au crescut cu 1257 miliarde lei, iar ponderea lor in totalul veniturilor bugetului de stat a crescut de la 24 % la 30 % la T.V.A. si, respectiv, de la 39 % la 46 % la accize. Cresterile mentionate se datoreaza atat majorarii cifrei de afaceri a agentilor economici, majorarii numarului de agenti economici care comercializeaza alcool, tutun si cafea, cat si unor modificari in legislatia care reglementeaza cele doua naturi de venit. O alta cauza a cresterilor mentionate este si majorarile de preturi in 1999 fata de 1998.
La taxa vamala si impozitul pe profit, valorile absolute au crescut usor in 1999 fata de 1998, ponderea in veniturile totale ale bugetului de stat este aceeasi atat in 1998 cat si in 1999.
In schimb, la impozitul pe salarii, descresterea in cifre absolute a fost, in 1999 fata de 1998, de 248 miliarde lei, iar ponderea in totalul veniturilor bugetului de stat descreste de la 19 % cat a fost in 1998 la 8 % in 1999.
Din comparatia ultimilor 2 ani s-a retinut ca una din cauzele principale care au condus la reducerea impozitului pe salarii atat in valoare absoluta cat si procentual este reducerea personalului de la agentii economici cu capital de stat fara plati compensatorii, prin trecerea acestora la ajutorul de somaj.
Evolutia veniturilor la bugetul statului
in judetul Prahova pe perioada 1994 - 1999
- miliarde lei (%) -
Explicatii | |||||||
Total, din care: |
|
||||||
1. Impozitul pe salarii | |||||||
2. T.V.A. | |||||||
3. Accize | |||||||
4. Taxe vamale | |||||||
5. Impozit pe profit | |||||||
6. Alte venituri | |||||||
in judetul Prahova pe perioada 1994 - 1999
- miliarde lei -
Total, din care: |
| |||||||||||
1. Impozitul pe salarii | ||||||||||||
% | ||||||||||||
2. T.V.A. | ||||||||||||
% | ||||||||||||
3. Accize | ||||||||||||
% | ||||||||||||
4. Taxe vamale | ||||||||||||
% | ||||||||||||
5. Impozit pe profit | ||||||||||||
% | ||||||||||||
6. Alte venituri |
| |||||||||||
% |
CAP.VI. CONCLUZII SI PROPUNERI
Ca orice domeniu de activitate, fiscalitatea este o materie in care este nevoie de o permanent[ ]mbun[tire a procedeelor si metodelor de aciune. Lucrarea de fa[, demonstreaz[ ]n suficient[ m[sur[ evoluia si transform[rile care au avut loc ]n decursul anilor ]n domeniul fiscalit[ii.
In cele ce urmeaz[ vom contura unele concluzii si m[suri cu caracter general care vizeaz[ ]n special la ]mbun[t[tirea controlului fiscal al impozitelor indirecte:
Respectarea dispozitiilor legale de c[tre aparatul fiscal de a selectiona pe criterii logice, agentii economici ce urmeaz[ a se verifica pe linia impozitelor si taxelor indirecte. Unul din aceste criterii de selectie ar fi volumul datoriilor fat[ de bugetul de stat, evit`ndu-se totodat[ prescrierea sumelor datorate.
Cresterea gradului de cuprindere ]n control fiscal a contribuabililor, ]ntr-un an de zile, fa[ de totalul acestora, ]nregistrat la organul fiscal teritorial. Actiunile vor fi concentrate asupra agentilor economici care realizeaz[ venituri mari si datoreaz[ sume importante bugetului de stat sau bugetului local. Imbun[t[tirea gradului de cuprindere ]n control fiscal a contribuabililor poate fi realizat[ si prin aplicarea celor mai adecvate metode de control, prin preg[tirea temeinic[ a actiunilor de verificare, prin perfectionarea permanent[ a aparatului de control fiscal, etc. Atingerea unui grad ridicat de acoperire a controlului fiscal va avea un efect pozitiv asupra aplic[rii corecte a legislatiei fiscale de c[tre agentii economici si va conduce la diminuarea evaziunii si fraudei fiscale; Folosirea ]n control a tehnicii moderne de calcul, care va asigura corectitudinea calculelor si va conduce la cresterea randamentului activit[ii de control iscal.
Acordarea de c[tre organismele fiscale a asistentei tehnice de speialitate contribuabililor ]n cursul declaratiilor fiscale;
Asigurarea unei remuneratii corespunz[toare aparatului de control fiscal;
In domeniul taxei pe valoarea ad[ugat[, suger[m cre=terea frecvenei controalelor ]ncrucisate ]n cazul agentilor economici ]ntre care exist[ relatii comerciale, ]n special ]n cazul agentilor economici care apartin aceluiasi grup de asociati (actionari), ]n scopul verific[rii realit[ii datelor ]nscrise ]n facturi at`t la furnizor c`t si la beneficiar;
In domeniul vamal, s[ se urm[reasc[ temeinic respectarea preturilor minimale ]n vam[, reglementate de Ministerul Finantelor, ceea ce ar conduce la eliminarea tendintei importatorilor de subevaluare a m[rfurilor ]n vam[. S-a ajuns la situatia ca anumite produse provenite din import s[ aib[ preturi mult mai mici dec`t cele practicate pe piata international[, ceeace a influientat nefavorabil activitatea produc[torilor interni si a condus la creerea unui cadru concurential neloial si a diminuat baza de taxare. O atentie deosebit[ trebuie acordat[, m[rfurilor sensibile la v[muire pentru descurajarea contrabandei;
Aplicarea sanctiunilor pentru nedepunerea la timp a bilanturilor contabile la organismele fiscale teritoriale pentru urm[rirea ]n continuare a ]ncas[rii sumelor cuvenite bugetului de stat;
Respectarea prevederilor legale de introducere a dispozitiilor de ]ncasare pentru retragerea sumelor din conturile bancare ale agentilor economici ]n favoarea bugetului de stat si aplicarea c[ilor de executare silit[ prev[zute de lege;
Intensificarea m[surilor de executare silit[ at`t prin poprirea conturilor bancare ale datornicilor c`t si prin executia silit[ a bunurilor mobile si imobile, care ar conduce la cresterea gradului de colectare a veniturilor la bugetul de stat;
Perfectionarea activit[ii de cooperare dintre Garda Financiar[ si Directia General[ a controlului financiar de stat prin schimbul permanent de informatii, ]ntocmirea unei baze comune de date (a fisierelor fiscale pe categorii de agenti economici), realizat[ de c[tre inspectorul fiscal, care s[ cuprind[ toate controalele realizate la un contribuabil, indiferent de organul constatator. Functionarului fiscal ]I va reveni sarcina de a verifica concordanta dintre nivelul tuturor impozitelor si constat[rilor din actele de control, de a urm[ri si ]ncasa impozitele si taxele datorate;
In[sprirea sanctiunilor care s[ se aplice personalului fiscal-vamal care au comis abateri de la legislatia din domeniu si de la etica profesional[;
Asigurarea
]nsusirii de c[tre inspectorii fiscali a tr[s[turilor si functiilor sistemului
fiscal (cum sunt: universalitatea sistemului fiscal care presupune ca un
impozit s[ fie pl[tit de c[tre toate persoanele care realizeaz[ venituri din
aceiasi surs[, sau posed[ aceleasi gen de avere si s[ cuprind[ ]ntreaga materie
impozabil[; echitatea, care presupune ca asezarea sarcinilor fiscale s[ se fac[
potrivit principiului justiiei sociale, f[r[ nici un fel de discriminare; functia
social[ a sistemului fiscal presupune favorizarea contribuabililor cu venituri
mici si cu greut[i mari, a agentilor economici care folosesc persoane
handicapate; functia economic[ stimulativ[ a sistemului fiscal, care presupune
acordarea de facilit[i unor agenti economici care sunt ]n primii ani de
activitate, care fac investiii mari de capital etc.). Insusirea de c[tre
inspectorii fiscali a principiilor sistemului fiscal (cum sunt:
individualitatea, impersonalitatea, neutralitatea, legitimitatea, etc). In
etapa actual[ de dezvoltare a [rii noastre se impune popularizarea sanciunilor
fiscale care se aplic[ ]n statele din Uniunea European[, pentru abaterile care
se comit de la legislatia fiscal[ din statele respective. Prin aceast[
publicitate se va asigura dezvoltarea spiritului civic al contribuabililor din
Sesizarea de c[tre aparatul fiscal si excluderea din uz a legislatiei care descurajeaz[ intreprinz[torii si ]n special pe cei mici si mijlocii (ordonante de guvern cu caracter subiectiv care favorizeaza un numar mic de agenti economici sau un num[r restr`ns de operatii comerciale, care acorda facilit[ti fiscale cu mare usurint[);
La nivelul organelor care emit norme si acte normative, s[ se insiste pentru asigurarea stabilit[tii legislative. De exemplu, ]n perioada anterioar[ de guvernare au fost emise circa 50 de ordonante de guvern, ]n timp ce actualoa guvernare s-au emis =ute de ordonante de guvern care au diminuat rolul Parlamentului;
S[ se intensifice m[surile de atragere ]n activitatea economic[ a investitorilor autohtoni;
In vederea asigur[rii cresterii mai intense a activit[tii economice si implicit a materiei impozabile, consider c[ este necesar s[ se scoat[ ministerele economice de sub tutela Ministerului Industriei =i Comertului. De exemplu, ]n cadrul Ministerului Industriei si Comertului au fost incluse sub form[ de departamente ministere care aduceau o mare contributie la dezvoltarea economiei nationale, dintre care mention[m: Ministerul Industriei Constructiilor de Masini, Ministerul Industriei Siderurgice, Ministerul Comertului, Ministerul Industriei Alimentare, Ministerul Industriei Electrotehnice, Ministerul Industriei Constructiilor Industriale etc. Noile ministere pe care le propunem s[ se desprind[ din Ministerul Industriei si Comertului actual vor avea misiunea de dirijare profesional[ si eficient[, prospectarea pietelor, selectarea si restructurarea agentilor economici din ramur[, adic[ a ]ntregii economii naionale.
* *
Compar`nd graficul valorii absolute a veniturilor totale ale bugetului de stat pe fiecare an din perioada 1994 - 1999, cu valoarea impozitelor directe =i cea a impozitelor indirecte realizate la nivelul ]ntregii [ri cu cele care se cuvin bugetului de stat realizate pe raza judeului Prahova, a=a cum rezult[ din schemele ce urmeaz[ - c[ sensul cre=terilor este asem[n[tor, cu accent mai mare la nivelul [rii pentru veniturile totale =i pentru impozitele indirecte.
Total venituri incasate | |||||||||
Impozite directe | |||||||||
|
Fata de evolutia la nivelul intregii tari, prezentata mai sus, in judetul Prahova situatia se prezinta astfel:
Total venituri incasate | |||||||||
Impozite directe | |||||||||
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 963
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved