ACTELE ADMINISTRATIVE EXCEPTATE DE LA CONTROLUL JUDECATORESC POTRIVIT LEGII CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV

ACTELE ADMINISTRATIVE EXCEPTATE DE LA CONTROLUL JUDECATORESC POTRIVIT LEGII CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV

Actele care privesc raporturile dintre Parlament si Presedintele Romaniei si Guvern.

Actele administrative de autoritate si de gestiune ale organelor de conducere ale Parlamentului.

Legea 29/1990 reglementeaza contenciosul administrativ ca drept comun in materia actelor administrative de autoritate. Categoria actelor administrative de gestiune intereseaza insa ca grupa speciala de acte exceptate de la controlul judecatoresc toate actele de gestiune savarsite de stat in calitate de persoana juridica si pentru administrarea patrimoniului sau.

Nu exista nici o justificare pentru a scoate in afara contenciosului administrativ actele administrative ale Parlamentului.

Pentru actele de gestiune facute de stat este deschisa actiunea de drept comun.

Acte administrative referitoare la siguranta statului.

Aceste acte sunt exceptate de la actionarea in contenciosul administrativ. Aceste acte privesc un domeniu foarte important al existentei statului, ceea ce le confera un caracter pronuntat politic.

Actele administrative referitoare la interpretarea si executarea actelor internationale in care Romania este parte.

Sunt exceptate de le actiunea in contencios administrativ datorita caracterului lor de acte de guvernamant. Ele se refera la incheierea, interpretarea si executarea tratatelor internationale in care Romania este parte, precum si la protectia diplomatica a cetatenilor, lasandu-se guvernului si Ministerului de Externe, puterii executive in general, responsabilitatea actiunii diplomatice.

Actele administrative emise in circumstante speciale pentru evitarea sau inlaturarea efectelor unor evenimente prezentand pericol public.

Actele emise ca urmare a starii de necesitate sau cele emise pentru combaterea calamitatilor naturale, incendiilor de paduri, epidemiilor si a altor evenimente de aceeasi gravitate.

Desi exceptate de Legea contenciosului administrativ, judecatorul este totusi competent sa verifice legalitatea acestora, cercetand daca au fost emise in conditiile prescrise de lege.

Actele de comandament cu caracter militar prevazute in alin. "b" al art. 2 din Legea 29/1990.

Aceste acte nu pot face obiectul actiunii in contencios administrativ, ele reprezentand acte facute de organele militare in scopul asigurarii ordinei si disciplinei in unitatile militare, a cadrelor militare din aceste unitati.

Ori de cate ori autoritatile militare actioneaza in organizarea executarii si executarii legii in raporturile cu persoanele fizice si juridice in vederea producerii de efecte juridice straine de necesitatile operatiunilor militare, actele administrative emise in aceste cazuri daca vatama drepturile unor persoane fizice sau juridice, sunt susceptibile a fi contestate prin actiuni in contencios administrativ.

Actele administrative impotriva carora se prevede, prin lege speciala, o alta procedura judiciara.

Actele de gestiune savarsite de stat in calitate de persoana juridica pentru administrarea patrimoniului sau, exceptie prevazuta la aliniatul "d" al articolului 2 din Legea contenciosului administrativ.

a.      Scurta explicatie istorica cu privire la actele de gestiune ale statului.

Aceasta categorie de acte a creat o problema deosebita in aplicarea Legii 29/1990 instantelor de contencios si, in special, instantei supreme in materie.

b.      Notiunea actelor de gestiune.

Obiectul actelor de gestiune il formeaza administrarea patrimoniului statului. Actele de gestiune sunt acele acte juridice "pe care simplii particulari le-ar putea face cu privire la patrimoniul lor propriu, cu scopul de a-l conserva, mari sau micsora."

Aceste acte juridice nu au caracter unilateral, ci sunt acte contractuale, sunt acte bilaterale. Este o deosebire fundamentala care le distinge de actele administrative si pe care le determina si regimul juridic special care le este aplicabil, adica regimul juridic de drept comun, daca este cazul gestiunii patrimoniului particular al statului, sau regimul juridic de drept comun combinat cu cel de drept public in cazul gestiunii publice a statului.

Autorul actului de gestiune foloseste, la incheierea actului juridic, capacitatea sa juridica civila, in timp ce autorul actului administrativ foloseste competenta pe care i-o confera legea de a actiona pe baza si in executarea ei, fara a fi necesar consimtamantul celui administrat. La incheierea actelor de gestiune, autorii acestora, folosesc o anumita competenta pe care le-o da legea. Actul de gestiune insa exprima acordul de vointa juridica a celor doua parti.

c.       Comportamentul autorului actului administrativ si a celui caruia i se adreseaza.

Comportamentul autorului actului administrativ si a celui caruia i se adreseaza in raportul juridic care se formeaza este reglementat de lege si de normele emise pe baza si in exercitarea legii, deci de manifestai a unor competente diverse.

Ceea ce este relevant pentru actul juridic nu este obiectul sau, patrimoniul, ci calitatea in care actioneaza autorul actului juridic in care acesta il face. In cazul actelor de gestiune, autorul actului o face in calitatea sa de persoana juridica si in regimul juridic de drept privat, adica in contencios cu vointa juridica a celeilalte parti din contract.

Actele administrative adoptate in exercitarea atributiilor de control ierarhic.

Legea 29/1990 se refera numai la actele administrative adoptate in exercitarea atributiilor de control ierarhic, nu si la cele de control prin tutela administrativa..

Controlul ierarhic este o forma a controlului administrativ si se realizeaza in cadrul unei ierarhii in care un organ superior, sau titularul unei functii superioare, are dreptul de a verifica legalitatea si oportunitatea actelor pe care le fac organele sau functionarii subordonati ierarhic, putand sa le suspende, sa le anuleze sau chiar sa le inlocuiasca.

Subiectele de drept subordonate ierarhic au obligatia de a i se subordona.

Controlul ierarhic este un control de principiu care decurge din existenta ierarhiei. Are caracter exhuasiv si se poate declansa oricand exercitandu-se atat cu privire la legalitatea cat si la oportunitatea actiunii supuse controlului.

Controlul de tutela administrativa se exercita de o autoritate administrativa in conditiile unei competente expres prevazute de lege.

Aceasta este un control de legalitate si se desfasoara in cadrul anumitor termene prescrise de lege.

Extinderea atributiilor de control ierarhic nu se aplica si actelor de tutela.

Cererile privitoare la stabilirea si scaderea impozitelor si taxelor, precum si a amenzilor prevazute in legile de impozite si taxe.

Aceste cereri se rezolva de catre organele prevazute in legea speciala si in conditiile stabilite de aceasta.

CONTROLUL INSTANTELOR JUDECATORESTI ASUPRA LEGALITATII ACTELOR ADMINISTRATIVE PE CALEA EXCEPTIEI DE ILEGALITATE

Notiunea acestei forme de control judecatoresc

In prima forma a controlului judecatoresc asupra legalitatii actelor administrative, pe care am cercetat-o mai inainte, caracteristica este actiunea, atacul pe care cel vatamat in dreptul sau il porneste impotriva actului administrativ ilegal.

Rezultatul actiunii poate sa duca la desfiintarea totala sau partiala a actului administrativ contestat, la obligarea administratiei parate de a satisface pretentia juridica a reclamantului si la desfasurarea materiala si morala a acestuia.

In cea de a doua forma de control realizata de instantele judecatoresti asupra legalitatii actelor administrative, lupta contra actelor administrative ilegale nu se duce pe calea unei actiuni, ci se desfasoara in cadrul apararii pe care o poate sustine orice parte intr-un proces de dus in fata unei instante judecatoresti.

Asadar, in aceasta forma de control judecatoresc, caracteristica este preoblamarea ilegalitatii actului administrativ pe calea incidentului in proces, invocandu-se ilegalitatea lui si solicitandu-se ca acest act sa nu produca efecte juridice care formeaza obiectul cauzei deduse in fata instantei de judecata.

Exceptia de ilegalitate poate fi ridicata de orice parte in proces precum si din oficiu de catre instanta de judecata. In ceea ce priveste termenul in care se poate ridica exceptia de ilegalitate, vom observa ca, fiind vorba de un mijloc de aparare si nu de o actiune, exceptia de ilegalitate poate fi oricand ridicata in proces. Asadar, in acest caz nu opereaza prescriptia ca in actiune.

Exceptia de ilegalitate poate fi ridicata deopotriva, atat contra actelor administrative cat si contra operatiunilor administrative.

Pentru realizarea controlului judecatoresc pe calea exceptiei de ilegalitate, nu este nevoie de o prevedere expresa a legii deoarece instanta de judecata nu este sesizata in judecarea legalitatii actului administrativ pe calea unei actiuni.

Efectele controlului judecatoresc pe calea exceptiei de ilegalitate

Constatarea ilegalitatii actului administrativ de catre instanta de judecata, pe calea exceptiei de ilegalitate, nu duce la desfiintarea acestui act. Instanta va trage din aceasta constatare consecintele care se impun pentru solutionarea litigiului.