Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


Aspecte criminologice ale infractiunilor de coruptie

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
REGULI APLICABILE CONTRACTULUI DE SCHIMB
CONSIDERATII GENERALE DESPRE FOTOGRAFIA JUDICIARA SI ROLUL ACESTEIA IN INVESTIGAREA INFRATIUNILOR
PROBATIUNEA- OBIECT SI SEMNIFICATIE
SOCIOLOGIE JURIDICA
Notiune, caractere si structura – raport juridic civil
Contestatia in anulare
TITLURILE COMERCIALE DE VALOARE
CONTRACTUL DE IMPRUMUT DE FOLOSINTA ( COMODATUL)
Testamentul autentic
Cazul fortuit


Aspecte criminologice ale
infractiunilor de coruptie

Definita ca fiind o stare de abatere de la normalitate, de la datorie, coruptia inseamna folosirea abuziva de catre o persoana a functiei de intermediar sau de decizie pe care o indeplineste, pentru a acorda celui care corupe sau comunitatii de interese pe care acesta o reprezinta, un avantaj economic sau administrativ, in schimbul unor sume de bani, a unor cadouri, excursii, a unor deplasari, concedii sau distractii sau a primirii unor proprietati. Tot coruptie inseamna si folosirea de catre o persoana a functiei sau pozitiei sale publice, pentru a eluda sau a evita indeplinirea unor norme, baremuri sau proceduri legale, la obtinerea in folosul ei a unor avantaje materiale sau a unor functii profesionale sau administrative.




Coruptia constituie o amenintare pentru democratie, pentru suprematia dreptului, echitatii sociale si justitiei, erodeaza principiile unei administratii eficiente, submineaza economia de piata si pune in pericol stabilitatea institutiilor statale.[1]

In Romania, coruptia nu este un produs nou al relatiilor sociale si economice aparute dupa anul 1989. A existat si in timpul regimului totalitar, aspect care ii confera elemente de continuitate in evolutia sa.

Coruptia este parte a unei categorii mai mari de infractiuni de natura economica si financiara care reprezinta una din formele de criminalitate cele mai agresive din Romania. Printre formele de agresiune a criminalitatii economico-financiara se poate mentiona cresterea de peste sase ori a numarului de infractiuni de natura economica in perioada 1990-1999 (de la 18.618 la 113.036[2]), cresterea numarului infractiunilor de coruptie si a numarului participantilor si aparitia si incriminarea unor infractiuni noi (bancruta frauduloasa, deturnarea de fonduri, evaziunea fiscala etc.). Expunerea acestor date contureaza o imagine alarmanta a aspectelor practice legate de coruptie.

Conform Barometrului opiniei publice,[3] la nivelul perceptiei publice, perioada de tranzitie a jucat un rol de stimulator pentru fenomenul de coruptie. Coruptia „inainte de 1989” este evaluata drept mare sau foarte mare de doar 40% din respondenti, in timp ce coruptiei de „dupa 2000” i se atribuie etichetele de mare sau foarte mare de catre 94% dintre respondenti. Mai mult decat atat, cetatenii intervievati au apreciat ca fenomenul de coruptie a evoluat diferentiat si au distins urmatoarele intervale de timp:

, primii doi ani ai tranzitiei, in care nivelul coruptiei percepute aproape s-a dublat;

, perioada in interiorul careia coruptia perceputa creste, pastrandu-se totusi relativ constanta ponderea celor care o apreciaza drept foarte mare;

, perioada in care atributul „foarte mare” devine dominant, probabil si in relatie cu campania anti-coruptie puternic mediatizata, cu cele cateva cazuri de coruptie de tip „Tigareta II” care implica persoane din primul esalon al puterii si afirmatiile de genul „nu mai este nimic de furat”.

In perioada 1996-2000 incepe sa fie abordata puternic de catre guvernanti problema coruptiei. Astfel, analistii politici apreciaza ca una dintre temele centrale ale primelor zile ale guvernarii Conventiei Democrate Romane (CDR) – decembrie 1996-iunie 1997 – a fost cea a luptei anticoruptie, lupta care poate fi privita pe doua planuri: al declaratiilor politice si al actiunile intreprinse efectiv de catre stat.

Insa in perioada 1992-1996 nu s-au vazut progrese vizibile pe cale stoparii si combaterii coruptiei.

Abia in anul 1996, pe planul actiunilor concrete, a fost infiintat Consiliul National de Actiune impotriva Coruptiei si Crimei Organizate (CNAICCO) ca structura informala destinata sa faciliteze cooperarea institutiilor implicate in urmarirea penala si pregatirea mai rapida si mai temeinica a cazurilor de coruptie in vederea trimiterii in judecata. Insa, CNAICCO a fost contestat inca de la inceput pe motiv ca incalca principiul separarii puterilor in stat, reprezentand o imixtiune a politicului in zona juridicului.

La inceputul anului 1998, pentru a spori eficienta preocuparii pentru combaterea coruptiei, o parte din eforturile de ansamblu ale CNAICCO au fost preluate si continuate de catre Grupul consultativ pentru prevenirea si combaterea criminalitatii, organizat sub coordonarea Ministerului Justitiei.

In acelasi an a fost creat si Departamentul de Control al Guvernului, care a avut ca atributii constatarea oricaror incalcari a dispozitiilor legale in cadrul aparatului de lucru al Guvernului, de natura sa afecteze realizarea Programului de guvernare, legea[4] precizand in mod expres ca aceste dispozitii vizeaza si activitatile si actiunile care pot avea legatura cu coruptia si cu crima organizata. Departamentul de Control a reprezentat una din institutiile cele mai vizibile in lupta impotriva coruptiei.

In luna februarie 2000, Romania a luat parte la Initiativa de Combatere a Coruptiei din Sud Estul Europei, din cadrul Pactului de Stabilitate (SPAI). Obiectivul precis al acesteia este sa ajute si sa sustina efortul tarilor din regiune sa adopte in timp de 2 ani o legislatie eficienta, sa creeze institutii si sa dezvolte practici adecvate in societatea civila pentru a combate coruptia.

Ca urmare a participarii la aceasta initiativa, Guvernul Romaniei si-a asumat o serie de angajamente privind:

1. adoptarea si implementarea instrumentelor europene si a altor instrumente internationale;

2. promovarea unei bune guvernari si a unei administratii publice demne de incredere;

3. intarirea legislatiei si promovarea statului de drept, prin luare de masuri astfel incat coruptia si spalarea banilor sa fie incriminate in conformitate cu standardele europene, infiintarea de unitati specializate anti-coruptie etc.;



4. promovarea transparentei si a integritatii in cadrul afacerilor, prin luarea de masuri eficiente privind combaterea darii si luarii de mita, incurajarea parteneriatului intre sectorul public si cel privat si sustinerea masurilor de reforma;

5. promovarea unei societati civile active, prin initierea unor actiuni anti-coruptie la nivel regional, national si local, implementarea de programe educative, menite sa promoveze o cultura anti-coruptie in societate etc.

De asemenea, in luna ianuarie 2002, Romania a ratificat Conventia penala privind coruptia,[5] adoptata la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, conventie care survine si ca urmare a adoptarii Rezolutiei[6] Comitetului Ministrilor Consiliului Europei privind cele 20 de principii directoare pentru lupta impotriva coruptiei.

Rezultatele studiului privind indicele de perceptie a coruptiei (IPC) pe anul 2001, realizat de Organizatia mondiala anti-coruptie Transparency International si facute publice prin Asociatia Romana pentru Transparenta, plaseaza Romania pe locul 69, inregistrand din nou o deteriorare pe scara IPC, de la 2,9 la 2,8 (pe o grila regresiva de la 10 la 0), fiind singura tara care negociaza aderarea la Uniunea Europeana si care se plaseaza la acest nivel.

De asemenea, conform unui studiu realizat de Alina Mungiu-Pippidi, in tarile din Europa post-comunista, supravietuirea organizatiilor din perioada comunista si cultura mostenita in administratie au facut posibila inflorirea coruptiei si nu reaparitia sectorului de afaceri, fapt confirmat de altfel si de Barometrele de opinie publica realizate in aceasta zona.[7]

La nivelul anului 2000 a fost realizat un sondaj de opinie intre locuitorii Capitalei, menit sa determine modul in care populatia percepe amploarea, frecventa, cauzele si caile de limitare a coruptiei.

Pentru determinarea modului in care populatia Capitalei percepe amploarea fenomenului de coruptie, subiectilor li s-a cerut sa raspunda la intrebarea: „In ce masura considerati ca luarea de mita este raspandita in Romania?”. Opinia dominanta (84,4%) este aceea ca toti sau cei mai multi functionari primesc mita. Peste 7% dintre respondenti au preferat varianta de raspuns mai nuantata: „doar functionarii din anumite domenii iau mita” si au precizat urmatoarele domenii principale in care se manifesta luarea de mita:

Text Box: Ÿ DOMENII PRINCIPALE IN CARE SE MANIFESTA LUAREA DE MITA Ÿ

 

Sursa: Fundatia pentru dezvoltarea societatii civile

Administratia si sistemul de ingrijire medicala au fost indicate de cetateni ca fiind domeniile unde ponderea coruptiei este cea mai ridicata.

Coruptia se regaseste in faptele care implica utilizarea abuziva a puterii publice, in scopul obtinerii, pentru sine sau pentru altul, a unui castig necuvenit. Sunt astfel de fapte: abuzul de putere in exercitarea atributiilor de serviciu, inselaciunea sau prejudicierea unei alte persoane sau entitati, utilizarea fondurilor ilicite in finantarea partidelor politice si a campaniilor electorale, favoritismul sau nepotismul, instituirea unui mecanism arbitrar de exercitare a puterii in domeniul privatizarii sau achizitiilor publice, conflictul de interese.

Pentru limitarea si chiar prevenirea fenomenului coruptiei, sunt necesare o serie de masuri atat in plan legislativ cat si in plan institutional.

Transparenta constituie una din premisele combaterii coruptiei.

Legislatia romana are cateva reglementari menite sa asigure aceasta conditie. Exista, insa, si o serie de reglementari incomplete sau defectuos realizate care permit limitarea accesului la informatii. Un exemplu in acest sens, este Legea nr.215/2001 a administratiei publice locale[8] care, in art.43, stipuleaza ca sedintele Consiliului Local sunt publice „cu exceptia cazului in care consilierii decid, cu majoritate de voturi ca acestea sa se desfasoare cu usile inchise”. Este lasata deschisa, deci, calea arbitrariului in stabilirea situatiilor in care sedintele sunt inchise pentru public. De aceea, se considera ca se impune reanalizarea acestei dispozitii legale.

In ceea ce priveste sanctionarea infractiunilor de coruptie, in primul semestru al anului 2001, instantele de judecata au pronuntat hotarari definitive de condamnare pentru savarsirea unor infractiuni de coruptie, fata de 195 de persoane. Din acest total:



59 de persoane au fost condamnate pentru savarsirea infractiunii de luare de mita;

57 de persoane au fost condamnate pentru savarsirea infractiunii de dare de mita;

74 de persoane au fost condamnate pentru savarsirea infractiunii de trafic de influenta;

5 persoane au fost condamnate pentru savarsirea infractiunii de primire de foloase necuvenite.



Programul national de prevenire a coruptiei, aprobat prin Hotararea Guvernului nr.1065/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.728 din 15 noiembrie 2001.

Conform Anuarului statistic al Romaniei, Institutul National de Statistica, 2000.

Barometrul de opinie publica, noiembrie 2001.

Hotararea Guvernului nr.672/1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.379 din 5 octombrie 1998.

Legea nr.27/2002 pentru ratificarea Conventiei penale privind coruptia, adoptata la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.65 din 30 ianuarie 2002.

Rezolutia (97) 24 privind cele 20 de Principii directoare privind lupta impotriva coruptiei, adoptata la 6.11.1997 de Comitetul Ministrilor Consiliului Europei cu ocazia celei de-a 101-a Sesiuni a sa.

Alina Mungiu-Pippidi, For an institutional approach to the post comunist corruption. Analysis and policy proposal based on a survey of three central european states, 2000.

Legea nr.215/2001 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.204 din 23 aprilie 2001.

Anca Daniela Giurgiu, Adrian Baboi-Stroe, Simona Luca, Coruptia in administratia publica locala. Cadrul legal existent. Masuri intreprinse pentru combaterea coruptiei. Observatii si recomandari. Ed. Fundatiei pentru Dezvoltarea Societatii Civile, Bucuresti, 2002, p.4-7.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1372
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site