SUCCESIUNEA LEGALA

Succesiunea legala

Succesiunea legala revine rudelor (pana la gradul patru - verisori primari) si sotului supravietuitor; in lipsa de mostenitori legali sau testamentari (si in cazul in care acestia renunta la succesiune), succesiunea fiind vacanta, intra in proprietatea statului.

Principiile devolutiunii succesorale sunt urmatoarele :

- mostenirea este atribuita rudelor din clasa preferata de lege, cu excluderea rudelor din celelalte clase;

- inlauntrul aceleiasi clase, mostenirea este atribuita rudei de gradul cel mai apropiat;

- daca sunt mai multe rude din aceeasi clasa si in acelasi grad (de ex. trei copii) mostenirea se imparte intre ei in parti egale (pe capete).

Cele patru clase de mostenitori legali in ordinea de preferinta stabilita de lege sunt:

a) clasa descendentilor (copiii nascuti din casatorie, din afara casatoriei si adoptati, precum si descendentii lor), care vin la succesiune fara deosebire de sex sau ordinea nasterii, respectiv din aceeasi sau din casatorii diferite, fiind clasa preferata de lege, deoarece prezenta unui descendent (oricat de departat), inlatura de la mostenire toate celelalte rude din celelalte trei clase; daca descendentii sunt toti de acelasi grad de rudenie, mostenirea se imparte in mod egal intre ei, iar daca nu sunt toti in acelasi grad de rudenie, succesiunea va reveni celui sau celor cu un grad de rudenie mai apropiat de defunct.

b) clasa ascendentilor privilegiati (tatal si mama lui de cujus)si a colateralilor privilegiati (fratii si surorile lui de cujus) vin la succesiune in lipsa descendentilor dupa urmatoarele reguli:

- daca nu sunt frati si surori (sau descendenti ai acestora) intreaga mostenire o va prelua parintii (fiecare cate 1/2, iar daca este doar unul, el va prelua intreaga mostenire);

- daca nu este in viata nici un parinte, mostenirea va reveni fratilor si surorilor (sau descendentilor acestora), care o vor imparti in mod egal;

- daca sunt ambii parinti, precum si frati sau surori, parintii vor lua 1/2 din mostenire (fiecare cate 1/4, iar fratii si surorile (sau descendentii lor) cealalta 1/2);

- daca este doar un parinte (tatal sau mama) precum si frati sau surori, parintele va lua 1/4, iar fratii si surorile (sau descendentii lor) 3/4.

c) clasa ascendentilor ordonari (bunici, strabunici etc.) vin la succesiune in lipsa rudelor din primele doua clase, impartind succesiunea in mod egal - cu precizarea ca rudele de grad mai apropiat (ex. bunici) inlatura de la mostenire pe cele de grad mai indepartat (ex. strabunici).

d) clasa colateralilor ordinari (unchii, matusile, verii si verisoarele primare) vin la succesiune in lipsa rudelor din primele trei clase - cu precizarea ca unchii si matusile, fiind de gradul trei, vor fi preferati verilor primari, care sunt rude de gradul patru.

Sotul (sotia) supravietuitor vine la succesiune, alaturi de rudele din cele patru clase astfel :

- daca vine in concurs cu descendentii, are dreptul la 1/4 din succesiune;

- daca vine in concurs cu ascendentii si colateralii privilegiati, are dreptul la 1/3 din succesiune;

- daca vine in concurs numai cu ascendenti privilegiati sau numai cu colaterali privilegiati, are dreptul la 1/2 din succesiune;

- daca vine in concurs cu ascendentii si colateralii ordinari, are dreptul la 3/4 din succesiune.

Pe langa aceasta, sotul (sotia) supravietuitor preia si mobilierul si obiectele de uz casnic (vesela, covoare, rufarie etc.) ramase in locuinta comuna - atunci cand vine in concurs cu alti mostenitori decat descendentii.

Daca in urma mortii lui de cujus nu au ramas rude pana la gradul patru, intreaga mostenire revine sotului (sotiei) supravietuitor.

In cazul in care un succesibil a predecedat lui de cujus, lasand in urma sa descendenti, acestia vin la succesiune prin reprezentare; prin urmare, reprezentarea este un beneficiu recunoscut de lege, care permite ca o ruda de un grad mai indepartat sa urce in gradul si in locul ascendentului sau predecedat, pentru a prelua partea de mostenire ce s-ar fi cuvenit acestuia; cei care vin la succesiune pe cale de reprezentare nu preiau decat partea de s-ar fi cuvenit autorului lor (reprezentantului), astfel ca, in cazul reprezentarii mostenirea nu se mai imparte 'pe capete' (in parti egale), ci 'pe tulpini' (tulpina fiind autorul comun din care coboara cei ce vin la succesiune pe cale de reprezentare).

Reprezentarea este admisa numai in linie directa descendenta si in cazul descendentilor din frati si surori, deci in favoarea nepotilor (stranepotilor) de fii si nepotilor (stranepotilor) de frati si surori. Pentru a opera reprezentarea cel reprezentat trebuie sa fi predecedat, sa nu fi renuntat la succesiune ori sa fie nedemn, iar cel care vine la mostenire pe cale de reprezentare, trebuie sa indeplineasca conditiile legale pentru a mosteni.