ADMINISTRATIA PUBLICA SI SEPARATIA PUTERILOR IN STAT - IN DREPTUL COMPARAT

ADMINISTRATIA PUBLICA SI SEPARATIA PUTERILOR IN STAT - IN DREPTUL COMPARAT

Puterile statului si cerintele principiului separatiei puterilor in stat

2 Notiunea de administratie publica si separatia puterilor in stat in sistemul de drept al unor tari europene

3 Teoria serviciului public si a ordinii publice in dreptul european

Rolul executivului in dreptul international public contemporan

Puterile statului si cerintele principiului separatiei

puterilor in stat

Atributiile statului sunt realizate de cele trei puteri

a.       legislativa

b.      executiva

c.       judecatoreasca , carora le corespund trei categorii de organe

pentru a. - Parlamentul - Senatul

- Camera Deputatilor

pentru b. - Guver,ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale,precum si organele administratiei publice locale(consilii judetene si consilii locale)

pentru c. -Instantele jedecatoresti,judecatorii,tribunale judetene si al municipiului Bucuresti,curti de apel si Inalta Curte deJustitie si Casatie.

PRESEDINTELE si nu PRESEDINTIE,face parte atat din sistemul organelor legislative(promulgarea legilor,dizolvarea Parlamentului,declararea starii de mobilizare) - puterea legislativa - ,cat si din sistemul organelor executive (incheierea de tratate internationale,confera decoratii si titluri de onoare,acorda gratieri individuale etc) - puterea executiva Presedintele Romaniei face parte din ambele puteri

JOHN LOCKE,filozof englez(1632-1704),care a conceput pentru prima data principiul SEPARATIEI PUTERILOR IN STAT,in cartea sa "Eseu asupra guvernarii civile),unde a impartit puterile statului in : legiuitoare,executiva si federativa.

In concptia sa ,putrea judecatoreasca era cuprinsa in cea legiuitoare,iar cea federativa era cea de reprezentare a statului in relatiile cu alte state.

Adevaratul intemeietor al principiului separatiei puterilor in stat a fost Montesquieu(1689 - 1755),care ,in lucrarea sa "Spiritul legilor",aparuta in 1748,imparte atributiile suveranitatii statului in trei puteri : legilativa,executiva si judecatoreasca.

Acest principiu al lui Montesquiei a fost pentru prima data consacrat in Constitutia americana in 1787,apoi de Constitutia franceza din 1791,dupa care,,in toate constitutiile statelor democrate,inclusiv in Romania

In Principatele Romane ,principiul separatiei puterilor in stat a fost inscris,pentru prima data,in Proiectul de Constitutie elaborat in anul 1822 de catre Partidul Carvunarilor din Moldova,aceasta fiind prima constitutie romaneasca.

Constitutiile din 1866 si din 1923 consacrau ,in Titlul III "Despre puterile statului",principiul separatiei puterilor in stat,in sensul ca puterea legislativa se exercita de catre domn(rege) si reprezentanta nationala - Senatul si Adunarea Deputatilor,puterea executiva era exercitata de catre domn si ministri(1866) si de catre Guvern in numele regelui(1923),iar puterea judecatoreasca se exercita de catre organele ei.

Aceleasi reguli au fost mentinute si in Constitutia din din 1938.Pe timpul dictaturii antonesciene,6 septembrie 1940 - 23 august 1944,Constitutia a fost suspendata.

Prima Constitutie adoptata dupa cel de-al dolea razboi mondial a fost cea din 1948,in care,aparent,erau mentinute cele trei puteri si prinipiul separatiei puterilor in stat.

Prin Constitutiile din septembrie 1952 si august 1965 s-a consacrat principiul unicitatii puterii in stat,care se exercita prin patru activitati fundamentale ale statului si carora le corespundeau patru categorii de organe:

organele puterii de stat

organele admiistratiei de stat

organele judecatoresti

organele procuraturii

Dupa Revolutia din 1989,a fost consacrat principiul separatiei puterilor in stat,prin Constitutia din 1991,care prevede separarea puterilor legislativa,executiva si judecatoreasca.

Separatia puterilor in stat,colaboararea lor si controlul reciproc al activitatii acestora alcatuiesc temelia fundamentala a statului de drept si cerinte ale separatiei puterilor in stat.

Notiunea de administratie publica si separatia puterilor in stat in sistemul de drept al unor tari europene

Etimologia cuvantului administratie vine diin limba latina si este format din cuvantul ad= la,catre si cuvantul minister = servitor,supus mai mic

Administratie = serviciul celui mai mic,a celui supus,activitate subordonata,sub comanda

Doctrina occidentala postbelica,mai ales in Franta dupa 1958,aduce schimbari de optica cu privire la conceptul funciar al separatiei puterilor si in modul de intelegere a administratiei publice.Astfel,se redefinesc relatiile dintre legislativ si executiv,sau intre executiv si administartie,precum si elementele fundamentale de referinta,respectiv,serviciul public si interesul public.

Administratiea publica definita prin prisma fenomenului administrativ si a fenomenului puterii politice.

Fenomenul administrativ este cercetat de catre stiinta administratiei,iar fenomenul puterii politice este cercetat de stiinta dreptului administerativ

Dupa doctrina franceza,activitatea de natura administrativa,care cuprinde activitati extrem de variate,de la administratiile publice,ori gestiunea unei intreprindderi industriale sau a unui domeniu agricol,pana la administratia bisericii,au urmatoarele elemente comune .

se situeaza intre un plafon(valoarea,scopul,obiectivul) si o podea(executia finala)

autoritatea care determina realizarea obiectivului prin activitati administrative este exterioara si superioara autoritatii administrative

executarea materiala este exterioara si subordonata activitatii administrative

sub aspectul continutului apar ca o combinatie de mijloace care au ca scop un rezultat ordonat

sunt axate pe ideea de "internationalitate"

sunt organizate in sisteme administrative

Autorii francezi nu califica expres faptul administrativ ca fiind o activitate sociala,precizand ca este doar "o activitate care tinde sa atinga anumite obiective sociale" . Abordarea motivatiei faptului administrativ,atat in stiinta administratiei cat si a dreptului dministrativ,prin prisma subordonarii interesului personal fata de cel public.

Nu se poate face abstractie de dimensiunea sociala a faptului administrativ

Dupa ideologia franceza,factorii dezvoltarii fenomenului administrativ sunt:

cresterea teritoriului statelor,formarrea marilor imperii ,China,Persia,Egipt,Imperioul roman

dezvoltarea civilizatiei

anumite stari de pericol(amenintarea unei invazii)

Explicatii privind conflictele zonale si regionale : destramarea Iugoslaviei,unificarea Germaniei si Cehoslovaciei,destramarea fostei U.R.S.S.

Teza dimensiunii teritoriale(factorul cantitativ) ramane o teza pe deplin actuala pentru a justifica dezvoltarea administratiilor regionale,intra si suprastatale

Profesorul Andre de Laubadere defineste dreptul admiinistrativ ca fiind ramura dreptului public intern care se refera la organizarea si activitatea a ceea ce ,in mod curent,numim administratie : "este vorba despre ansamblul de autoritati,agenti si organisme,insarcinate,sub impulsul puterilor politice,cu aigurarea multiplelor interventii ale statului modern".

In ceea ce priveste domeniul de reglementare a dreptului administrativ,respectivul subliniaza ideea dupa care acest domeniu nu corespunde exact cu notiunea de putere executiva sau administrativa.Se in vedere interferenta intre dreptul administrativ si constitutional.

Referindu-se la activitatea guvrnamentala spune ca este greu de stabilit o granita categorica intre aspectele politice ale activitatii guvernamentale ,reglementate de dreptul constitutional,si aspectele administrative reglementate de dreptul administrativ,ramanand adeptul ideii dupa care aceasta departajare este aproximativa si subiectiva.

Profesorul Jean Rivero sustine ca dreptul administrativ apare,intr-o prima abordare ,ca ramura a dreptului public care reglementeaza administratia.

Prin administratie publica se desemneaza un ansamblu de organe prin care se dirijeaza si se executa probleme publice.Pentru a delimita continutul si sfera administratiei publice,autorul arata ca,pe de o parte,trebuie delimitata administratia publica de actiunile particularilor,iar pe de alta parte,de alte forme de activitate publica(activitate legislativa si activitatea dde exercitare a justitiei).

Scopul administratiei publice este interesul public,iar referitor la mijloace,autorul reitereaza ideea de puteree publica,prin care se desemneaza un ansamblu de prerogative acordate administratiei pentru a face sa prevaleze interesul general,atunci cand acesta este in conflict cu interesul particular.

3 Teoria serviciului public si a ordinii publice in dreptul european

.Dupa G.Jeze,trei idei dominau dreptul administrativ francez la sfarsitul secolului al XIX -lea :

a-      distinctia,in sfera actelor administrative,intre actele de autoritate sau de putere publica si actele de gestiune

b-     iresponsabilitatea statului,ca suveran,pentru actele de putere publica

c-      independenta administratiei active fata de tribunale,precum si a tribunalelor judiciare fata de tribunalele administrative

Astfel,notiunea de serviciu public se impune drept piatra unghiulara a dreptului administrativ francez,dupa care au fost remodelate toate institutiile de drept public.In felul acesta,administratia publica,de regula,era inteleasa ca fiind activitatea de prestare a serviciilor publice,un ansamblu de servicii publice.

Un tratat international este un contract,o concesiune de serviciu public.Numirea unui functionar este considerata tot un contract,in ideea ca functionarul public este mandatarul statului.Se aplica deci,teoria contractului civil,a mandatului civil.

Teoria serviciului public,fundamentand competenta agentilor publici pe exercitiul drepturilor de putere publica,care apartine "persoanelor morale publice" a ingaduit sa se elaboreze teoria :

contractului administrativ

mandatului de drept public

tutelei administrative

proprietatii publice

drepturilor de putere publica

persoanei morale publice(persoana juridica de drept public)

Teoria serviciului public s-a intregit cu teoria ordinii publice,conturandu-se cele doua domenii ale executarii legii :

mentinerea ordinii publice     - ordonare de reguli

functionarea de servicii publice - prestatoare

Relatia dintre politie si serviciul public a produs si o a treia notiune ,aceea de interes public.

Serviciul public : - in societatea care practica diviziunea muncii nevoile individului sunt satisfacute socialmente(nimeni nu produce tot ceea ce ii este necesar si trebuie sa recurga si la ceea ce produc altii)

satisfacerea sociala a nevoilor indivizilor se prezinta sub forma privata si sub forma publica(instituirea de servicii publice de catre autoritatile publice)

autoritatile publice pot face uz de puterile de politie pentru a asigura derularea satisfacatoare a vietii economice private(reglementarea preturilor,salubritatea)

organizarea unui serviciu public nu exclude activitatea privata cu acelasi scop(existenta scolilor publice nu exclude existenta scolilor private)

4 Rolul executivului in dreptul international public contemporan

Tratare comparativa intre dreptul public contemporan si dreptul international public contemporan

Niciodata si nicaieri cele trei puteri nu au fost complet separate,intre ele

trebuie sa existe raporturi de colaborare si control

Piatra unghiulara a dreptului public actual o constituie distinctia dintre

organele legislative si executive,care este si piatra unghiulara a structurii

puterii politice.

Organelor executive li se recunoaste acum plenitudinea exercitarii puterii politice,ele fiind singurele capabile de a elabora o politica nationala si a o pune iin miscare,invocandu-se :

un argument tehnic(contin un numar restrans de membri,care se afla in raporturi ierarhice)

un argument politic(contin persoane din conducerea partidului majoritar)

un argument institutional(beneficiaza nu numai de mijloacele administrative si financiare indispensabile,dar si de forta publica)

Limitele puterilor se realizeaza prin :

independenta autoritatilor jurisdictionale

incadrarea juridica a puterii(principiul prioritatii legii

dezvoltarea corpurilor intermediare,dezvoltarea si multiplicarea organismelor publice sau private

Dreptul de reprezentare al executivului in dreptul international public.

Exemplificarea punerii pe rol a unei hotarari judecatoresti emisa de organul indrituit al altui stat.

Tematica pentru seminarii:

- Tratare comparativa a notiunilor de putere politica si administratie publica - dreptul comparat in materie

Dreptul public si Dreptul international public

Armonizarea legislativa cu institutiile europene in domeniul administratiei publice locale si centrale