EXECUTAREA SILITA INDIRECTA

EXECUTAREA SILITA INDIRECTA

Consideratii prealabile

Executarea silita indirecta se realizeaza prin valorifcarea bunurilor debitorului sau prin poprirea veniturilor pe care acesta le are de primit de la o terta persoana.Astfel cum am aratat Codul de procedura civila reglementeaza in prezent patru forme de de executare silita indirecta ; urmarirea bunurilor mobile(art.411-451 C.proc.civ.),poprirea(art.452-462 C.proc.civ.),urmarirea silita a fructelor neculese si recoltelor prinse de radacini(art.463-466 si 469-470 C.proc.civ.)si urmarirea silita a bunurilor imobile(art.488-523 C.proc.civ.)

Urmarirea bunurilor mobile

Urmarirea bunurilor mobile este una din formele de executare silita indirecta frecvent folosita in practica.Ca si celelalte forme de executare silita indirecta,urmarira bunurilor mobile se realizeaza prin valorificarea bunurilor detinute de debitor cu titlu de proprietar.Ea este o executare silita prin echivalent.

Din punct de vedere al continutului urmarirea bunurilor mobile se concretizeaza intr-o vanzare silita intrucat determina o transmitere a dreptului de proprietate de la debitor catre tertul participant la licitatie si care a oferit pretul cel mai mare.Din pretul obtinut in urma vanzarii urmeaza sa fie acoperita creanta sau debitele creditorilor.

Urmarirea bunurilor mobile nu poate incepe decat dupa incunostiintarea debitorului printr-o somatie.Daca somatia nu este urmata de executare,dupa trecerea unui timp de cel putin o zi,executorul judecatoresc se va deplasa la domiciliul datornicului sau la locul unde se afla bunurile

mobile proprietatea acestuia si va proceda la inventarierea si apoi la

sechestrarea lor.

In cazul in care exista pericol evident de sustragere a bunurilor de la urmarire,la cererea creditorului sau a executorului judecatoresc,presedintele instantei de executare va putea dispune,prin incheiere irevocabila,data fara citirea partilor,ca o data cu inmanarea somatiei sa se aplice si sechestrul(art.411 alin2 C.proc.civ.)Aceasta masura este una de exceptie intrucat in mod obisnit trebuie sa i se ofere debitorului posibilitatea de a plati in termen de o zi de la primirea somatiei.De aceea,masura sechestrarii bunurilor o data cu somatia trebuie luata doar daca exista  pericol evident  de sustragere a bunurilor.

Executorul judecatoresc este obligat sa procedeze la identificarea si evaluarea bunurilor cu acordul partilor.In lipsa unui asemenea acord se va solicita executarea unei expertize.Bunurile trebuie evaluate la valoarea lor de circulatie.O copie de pe raportul de expertiza se comunica si debitorului.

Pentru bunurile sechestrate asigurator nu este necesara o noua sechestrare,executorul judecatoresc fiind insa obligat sa verifice daca bunurile respective se gasesc la locul aplicarii sechestrului si daca nu au fost substituite sau degradate,precum si sa sechestreze alte bunuri ale debitorului,in cazul in care cele gasite la verificare nu sunt suficiente pentru realizarea creantei.

Procesul- verbal se va intocmi de executorul judecatoresc cu prilejul inventarierii bunurilor.

Procesul -verbal de sechestru se semneaza de executorul judecatoresc si de toate persoanele ce au fost de fata la urmarire.Daca vreuna din aceste persoane nu poate sau nu vrea sa semneze,executorul judecatoresc va mentiona aceasta imprejurare.Un exemplar al procesului- verbal se lasa debitorului sau la domiciliul acestuia,precum si atunci,cand este cazul custodelui,acesta din urma semnand cu mentiunea de primire a bunurilor in pastrare.

Bunurile sechestrate se lasa creditorului,in custodia debitorului in acest caz,debitorul poate folosi bunurile sechestrate,daca,potrivit naturii lor,ele nu pierd din valoare prin intrebuintare..O atare masura poate fi luata numai cu acordul creditorului,aceasta fiind o conditie indispensabila.Daca totusi exista pericolul ca debitorul sa instrasineze,sa substituie ori sa deterioreze bunurile sechestrate,executorul judecatoresc va proceda la sigilarea sau ridicarea lor de la debitor.

Daca debitorul refuza sa primeasca bunurile in custodie sau nu este prezent la aplicarea sechestrului,precum si in cazul ridicarii bunurilor,executorul judecatoresc da in pastrare bunurile sechestrate unui custode, numit cu precadere dintre persoanele desemnate de creditor.

Potrivit art.431 executorul judecatoresc poate proceda la valorificarea bunurilor sechestrate prin vanzare la licitatie publica,vanzare directa si prin alte modalitati admise de lege.

Creditorul poate poseda el insusi la valorificarea bunurilor sechestrate.

Legea dispune ca o atare vanzare se poate realiza numai cu acordul executorului judecatoresc(art.431 alin2C.proc.civ.).In acest caz,debitorul este obligat sa-i informeze in scris pe executor despre ofertele primate,indicand,dupa caz,numele sau denumira si adresa potentialului cumparator,precum si termenul in care acesta din urma se angajeaza sa consemneze pretul propus.

Modalitatea cea mai frecvent folosita pentru valorificarea bunurilor sechestrate,este vanzarea la licitatie publica.In acest caz,executorul judecatoresc,in termen de cel mult o zi de la intocmirea procesului-verbal de sechestru sau de la expirarea termenului prevazut la art.431 alin.2 C.proc.civ.va fixa data,ora si locul licitatiei.

Vanzarea la licitatie se face,la locul unde se afla bunurile sechestrate.Pentru motive temeinice,vanzarea se poateface si in alt loc(art.432 C.proc.civ.).Executorul judecatoresc il va instiinta pe debitor dspre data,ora si locul vanzarii la licitatie.

Legea determina si unelelimitari temporale in ceea ce priveste fixarea termenului la licitatie.Potrivit art.434 C.proc.civ.  vanzarea nu se poate face in mai putin de doua saptamani,nici in mai mult de doua luni de la data procesului-verbal de sechestru sau de la expirarea termenului prevazut la art.431 alin.2 .

Licitatia se inchide de indata ce din sumele obtinute se pot acoperi creantele care se urmaresc,precum si toate cheltuielile de executare.Aceasta reprezinta principala si naturala cale de inchidere a licitatiei.Cu toate acestea,licitatia va fi declarata inchisa de catre executorul judecatoresc si in cazul in care,in timpul acesteia,survine vreuna din imprejurarile prevazute de art.371 sau,dupa caz,art.428.Primul text enunta cazurile generale de incetare a executarii,iar cel de-al doilea se refera la cazurile de incetare sau suspendare a executarii in situatia incare debitorul sau o alta persoana interesata depune suma solicitata.

Poprirea

Poprirea este acea forma a executarii silite indirecte prin care valorifica sumele de bani,titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmaribile datorate debitorului urmarit de catre o terta persoana,creditorul subrogandu-se in mod conditionat si provizoriu in drepturile acestuia din urma .

Poprirea poate fi folosita nu numai in cazul in care debitorul este persoana fizica,ci si incazul in care acesta are calitatea de persoana juridica.Riscurile creditorului incadrul procedurii popririi sunt mult mai reduse decat incazul celorlalte forme de executare silita indirecta.

In cadrul unei popriri participa,de regula trei subiecti de drept :creditorul urmaritor,denumit si creditor popritor,debitorul urmarit,denumit si debitor poprit si o terta persoana,denumita tert poprit,care datoreaza o suma de bani debitorului urmarit.Intre aceste treisubiecte de drept se stabilesc tot atatea raporturi juridice.

Dintre aceste raporturi juridice doua preced infiintarea popririi.Este vorba de raportul de creanta dintre creditorul urmaritor si debitorul urmarit,precum si raportul de creanta dintre debitorul poprit si tertul poprit,acesta din urma caracterizandu-se prin aceea ca tertul este dator fata de debitorul urmarit.

Al treilea raport juridic implicat intr-o poprire are un caracter cu totul particular,caci el nu precede raportul executional ci ia nastere tocmai in cadrul procedurii de urmarire silita.

Caliatea de creditor popritor poate apartine oricarei persoane care poseda o creanta,indiferent de faptul ca acesta este un creditor privilegiat sau un simplu creditor chirografar.

Creditorul popritor trebuie sa aiba legitimare procesuala activa,iar in materie de poprire aceasta rezulta in mod implicit din existenta titlului executoriu.Urmaritorul trebuie sa justifice si calitatea procesuala a debitorului urmarit si a tertului poprit.Calitatea procesuala a tertului poprit este determinata de virtuala existenta a unui raport obligational intre debitorul urmarit si tertul poprit.

Debitorul poprit nu trebuie sa indeplineasca conditii particulare,dar el trebuie sa cumuleze calitatea de debitor al creditorului urmarit cu aceea de creditor al tertului poprit.In cazul debitorului minor,acesta va putea sta in instanta de validare a popririi numai dupa luarea cuvenitelor masuri de reprezentare sau de ocrotire a acestuia.

Obiectul popririi il constituie sumele de bani pe care tertul poprit le datoraza debitorului urmarit.

Poprirea se infiinteaza la cererea creditorului interesat .Legea nu cuprinde dispozitii cu privire la elementele pe care trebuie sa le cuprinda cererea de poprire.

In aceste conditii devin aplicabile dispozitiile art.82-84 C.proc.civ.,care constituie dreptul comun in materie.

Precizarea sumei pentru care se solicita infiintarea popririi constituie un element esential al cererii.In aceasta privinta creditorul va trebui sa indice nu numai capitalul pentru care se solicita poprirea,ci si eventualele dobanzi si cheltuielile de judecata.

Legea determina si competenta de solutionare a cererii de poprire.Potrivit art.453 alin.1 C.proc.civ.poprirea se infiinteaza  de executorul judecatoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul tertului poprit .

De la aceasta regula exista o exceptie in cazul popririi pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii,precum si in cazul sumelor datorate cu titlu de despagubiri pentru pagubele cauzate prin moarte,vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii,cand executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor.In acest caz poprirea se dispune din oficiu de catre instanta de fond(art.453 alin.2 C.proc.civ.)

Poprirea se infiinteaza fara somatie,prin adresa insotita de o copie certificata de pe titlul executoriu,comunicat acelei de-a treia persoane,infiintandu-se totodata si debitorul despre masura luata(art.454 alin.1 C.proc.civ.

Dupa infiintarea popririi tertul poprit este raspunzator de orice alte plati efectuate de el impotriva dispozitiilor de indisponibilizare ordonate de executorul judecatoresc.

Infiintarea popririi se dispune in aceleasi conditii si in cazul debitorului titular deconturi bancare.Este cea ce dispune in mod expres art.453 alin.1 C proc.civ.Prin urmare si o atare poprire se dispunede catre executorul judecatoresc competent.

Eliberarea si distribuirea sumei constituie,in principiu ultima faza procedurala de valorificare a creantei in cazul popririi.

Eliberarea si distribuirea sumei de bani consemnate se face de catre executorul judecatoresc,dar numai dupa implinirea termenului de 15 zile de la primirea dovezii de consemnare a acestei sume(art.458 alin 1 C.proc.civ).Creditorilor care nu locuiesc sau nu-si au sediul in localitatea unde functioneaza executorul,acesta le va trimite sumele platite de tertul poprit pe cheltuiala debitorului.In sistemul procesal actual validarea  nu constituie o faza obligatorie a popririi.

Validarea consta in verificarea conditiilor legale pentru obligarea directa,pe cale judecatoreasca,a tertului poprit fata de creditorul popritor.

Daca nu au fost infiintate si alte popriri creditorul urmaritor dobandeste un drept exclusiv asupra sumei poprite.In caz contrar,creditorul care a obtinut primul infiintarea popririi va veni in concurs cu toti ceilalti creditori popritori.

Din punct de vedere al modului de executare poprirea poate fi simpla sau continuata .Poprirea simpla se realizeaza printr-osingura plata,ceea ce se intampla,de regula,incazul creantelor mai reduse ca valoare.Cea continuata se realizeaza prin plati succesive.Este ceea ce se intampla in cazul popririi asupra salariului sau asupra altor venituri periodice.

In cazul in care poprirea are ca obiect titluri de valoare sau alte bunuri incorporale executorul judecatoresc va ordona vanzarea lor,in conditiile prevazute de lege pentru valorificarea bunurilor mobile.Hotararea de validare a popririi poate fi valorificata de creditor i termenul general de prescriptie,respectiv de 3 ani.

Urmarirea silita a fructelor neculese si recoltelor prinse de radacini

Urmarira silita a fructelor neculese si recoltelor prinse de radacini este o forma de executare silita destinata a conduce la realizarea dreptului creditorului prin valorificarea fructelor neculese si prinse de radacini.Aceasta procedura este reglementata in art.463-472 C.proc.civ.

Obiectul acestei forme de executare silita este foarte precis circumstantiat de lege.Astfel cum rezulta din dispozitiile art.463 c.proc.civ.pot fi urmarite doar   fructele neculese si recoltele prinse de radacini .

Pentru aplicarea textelor privind aceasta urmarire silita se cer insa a fi indeplinite mai multe conditii privind obiectul urmaririi si anume :

a.       Fructele urmaribile sa se fi dezoltat ,sa fi aparut,caci altminteri urmarirea ce s-ar initia ar fi fara obiect.

b.      Fructele sa nu fi fost culese(taiate sau desprinse de radacini),caci intr-un asemenea caz ele pot forma numai obiectul unei urmariri silite mobiliare ;

c.       Debitorul urmarit sa fie inca proprietarul(sau uzufructuarul in viata) al acestor fructe,pentru a nu ne afla intr-o urmarire indreptata gresit impotriva unei persoane ce ne datoreaza,deci fara calitate procesuala pasiva ;

Conditiile urmarii.Partile :creditorul urmaritor si debitorul urmarit.

Dreptul de a folosi aceasta forma de executare silita apartine creditorului ,    care se intemeiaza pe un titlu executoriu privitor la aceasta creanta baneasca ,iar debitorul urmarit este peroasana indreptatita sa realizeze culesul(recoltarea de pe terenul pe care il etine legal)a fructelor,legumelor,strugurilor,produselor vegetale,florilor,etc,susceptibile a forma obiectul urmaririi silite. Poate fi vorba,in primul rand,dspre creditorii proprietarului terenului (fondului) cultivat,daca asupra acelui teren nu exista un alt drept decat al proprietarului.

Daca pot recurge la aceasta forma de urmarire silita si creditorii uzufructuarului,daca fondul este grevat de un drept de uzufruct5.ori creditorii

Arendasului.

d.Fructele a nu fi format obiectul unei disponibilizari in cadrul unei urmariri imobiliare,pornita de creditorul ipotecar,care ar fi procedat si la transcrierea comandamentului ;

e.Fructele prinse de radacini sa nu fie destinate a deveni in momentul recoltarii,  imobile prin destinatie ,cum ar fi paiele si fanul destinat exploatarii agricole,exceptie,art.407 C.proc.civ.,care se refera intre altele la  semintele si ingrasamantul destinat pentru cultura pamantului precum si la  tot nutretul trebuitor,in timp de o luna,pentru hrana animalelor ce nu s-au hranit .

Urmarirea nu poate incepe inainte de incunostiintarea debitorului printr-o somatie de plata despre declansarea urmaririi.La aceasta somatie se va alatura si o copie dupa titlul executoriu.In al doilea rand ,este de observat ca legea face aici distinctie intre urmarirea propriu -zisa a fructelor si operatia de sechestrare a acestora.Ultima ooeratie-de sechestrare a fructelor sau recoltelor-se poate face  in orice timp ,respectiv chiar inainte de implinirea termenului de 6 saptamani.

Termenul de 6 saptamani este un termen special si imperativ,stabilit de lege indeosebi din considerente de natura economica,caci o urmarire prematura ara duce prejudicii atat debitorului,cat si economiei de piata.

Urmarirea fructelor prinse de radacini se face prin intermediul excutorului judecatoresc.

Procesul verbal de urmarire are ca efect indisponibilizarea fructelor si recoltelor prinse de radacini pentru care s-a declansat executarea silita.

Dupa depunerea procesului -verbal,procedura de urmarire continua cu vanzarea fructelor sau recoltelor prinse de radacini.Vanzarea se hotaraste de executorul judecatoresc,si se anunta cu cel putin 3 zile inainte de tinerea licitatiei.

Urmarirea bunurilor imobile

Urmarirea bunurilor imobile,este incontestabil,cea mai importanta forma de executare silita indirecta,ea fiind folosita mai cu seama pentru valorificarea unor creante insemnate,si are ca scop satisfacerea creantei,pentru care s-a declansat executarea silita,prin vanzarea unor bunuri imobile ale datornicului.

Urmarirea bunurilor imobile incepe o data cu cererea de executare formulata de creditor si care trebuie sa cuprinda toate elementele de identificare ale creantei,aratarea titlului executoriu,aratarea imobilului urmarit si semnatura creditorului.

Incazul in care obiectul executarii silite il formeaza mai multe bunuri imobile distincte ale debitorului procedura de vanzare prin licitatie publica se va indeplini pentru fiecare bun in parte.O etapa prealabila vanzarii este aceea a identificarii imobilului urmarit.In acest scop,executorul judecatoresc se va deplasa la locul unde este situat imobilul si va incheia un proces-verbal de situatie.Dupa intocmirea procesului -verbal de situatie,executorul va soma pe debitor ca,daca nu va plati,se va trece la vanzarea imobilelor cuprinse in acel proces-verbal.

Din momentul notarii somatiei in cartea funciara orice act de instarinare sau constituire de drepturi reale cu privire la imobilul urmarit este inopozabil,afara de cazul in care creditorul sau adjudecatarul s-a declarat de acord cu acel act ori debitorul sau dobanditorul imobilului a consemnat sumele necesare acoperirii creantelor ce se urmaresc,inclusiv dobanzile si cheltuielile de executare(art.497 alin C.proc.civ.).

Dupa primirea somatiei debitorul poate solicita instantei de executare,in termen de 10 zile de la comunicare,sa-i incuviinteze ca plata integrala a datoriei,inclusiv dobanzile si cheltuielile de executare,sa se faca din veniturile imobilului urmarit sau din alte venituri ale sale pe timp de 6 luni(art.499 alin 1. C.proc.civ.).Este o inlesnire deosebit de importanta pe care instanta o poate acorda debitorului urmarit.Legea nu determina,in mod detaliat,conditiile in care poate fi acordata aceasta inlesnire.

Instanta poate fi sesizata numai in termenul limita de 10 zile de la data comunicarii somatiei.De asemenea ,inlesnirea acordata de instanta nu poate depasi termenul limita de 6 luni.Judecata cererii se face in camera de consiliu si cu citarea partilor.Instanta se pronunta printr-o incheiere irevocabila.In cazul admiterii cererii,instanta va dispune suspendarea urmaririi silite imobiliare.

Creditorul, pentru motive temeinice,poate solicita instantei reluarea urmaririi inainte de expirarea termenului de 6 luni.Reluarea urmaririi se face cu aceiasiprocedura cu care s-a dispus si suspendarea ei.

Procedura de vanzare la licitatie incepe daca,in termen de 15 zile de la primirea somatiei,debitorul nu plateste datoria.Pretul e vanzare se stabileste de indata de executorul judecatoresc.Daca executorul considera necesar se poate recurge la efectuarea unei expertize pentru evaluarea imobilului.

Executorul va cere biroului de carte funciara sa-i comunice drepturile reale si alte sarcini care greveaza imobilul urmarit.Titularii unor asemenea drepturi vor fi instiintati despre executare si vor fi citati la termenele fixate pentru vanzare.In cursul urmaririi executorul judecatoresc poate numi un administrator-sechestru daca aceasta masura este necesara in vederea unei mai bune administrari a imobilului urmarit,precum si pentru incasarea veniturilor,efectuarea cheltuielilor necesare si apararea in litigiile privitoare la acest bun.Numirea administratorului -sechestru se poate face si la cererea creditorului.

Administrator-sechestru poate fi numit creditorul,debitorul sau o alta persoana fizica pri persoana juridica.Acesta are dreptul la o remuneratie.Administratorul-sechestru va consemna veniturile incasate si va depune recipisa la executor.In cazul neandeplinirii obligatiilor stabilite in sarcina sa,administratorul-sechestru,la cererea oricarei personae interesate poate fi revocat da catre execurtorul judecatoresc.

Daca debitorul nu are alt mijloc de existenta decat veniturile imobilului urmarit,la cerearea acestuia ,executorul judecatoresc,prin proces-verbal,poate sa-i fixeze o cota de cel mult 20% din alte venituri pentru traiul lui si al familiei sale.Este o solutie bazata pe considerente umanitare si ea se aplica doar daca debitorul nu are alte mijloace de existenta(salariu,pensie,ajutor social,etc).

Imporiva unei atare masuri cei interesati se pot adresa instantei de executare.Cererea se va solutiona la un termen scurt,cu citarea partilor si in camera de consiliu.instanta va hotara printr-o incheiere irevocabila.

In termen de 5 zile de la stabilirea pretului se va intocmi publicatia de vanzare.Termenul stabilit pentru vanzare nu va fi mai scurt de 30 de zile si nici mai lung de 60 de zile de la afisarea publicatiei de vazare la locul unde va avea licitatia .Publicatia de vanzare se va afisa la sediul organului de executare si al instantei de executare,la locul unde se afla imobilul urmarit,la sediul primariei in a carei raza teritoriala este situat imobilul,precum si la locul unde este situat imobilul.Vanzarea se poate anunta ,la cerea creditorului ,si intr-un ziar mai raspandit.Debitorul trebuie si el incunostiintat despre data,ora si locul vanzarii.

Persoanele care doresc sa cumpere imobilul vor depune o cautiune la CEC,la dispozitia executorului judecatoresc,reprezentand 10% din pretul la care a fost evaluat imobilul.Debitorul nu poate licita nici personal,nici prin alte persoane.Vanzarea la licitatie se face in mod public si se va tine separat pentru fiecare imobil sau corp de proprietate.

Executorul va oferi spre vanzare imobilul prin strigari succesive,pornind de la pretul oferit care este mai mare decat cel la care s-a facut evaluarea potrivit art.50 alin 2.sau,in lipsa unei asemenea oferte,chiar de la acest prt.

In cazul ca nu este oferit nici pretul la care imobilula fost evaluat,vanzarea se va amana la un alt termen,de cel mult 60 de zile,pentru care se va face o noua publicatie de vanzare,care va incepe de la pretul de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat.Daca nu se obtine pretul de incepere a licitatiei,la acelasi termen bunul va fi vandut la cel mai mare prt oferit.Vanzarea se va putea face chiar daca se prezinta o singura persoana care ofera pretul de la care incepe licitatia(art.509 alin5 C.proc.civ.Persoanele care participa la licitatie o pot face personal sau prin mandatari.Participarea prin mandatar trebuie justificata printr-o procura speciala autentificata,care se va depune la dosarul cauzei.

Despre desfasurarea licitatiei executorul judecatoresc va intocmi un proces-verbal,in care vor fi mentionati toti cei care au participat la licitatie,sumele oferite la fiecare participant,precum si adjudecarea imobilului.Acest proces-vebal va fi semnat de executorul judecatoresc,creditor,debitor si adjudecatar.

Adjudecatarul este obligat sa depuna pretul la dispozitia organului de executare in termen de cel mult 30 de zile de la data vanzarii.

Dupa finalizarea adjudecarii si depunerea pretului sau dupa caz ,a avansului prevazut de art.515 >.proc.civ.,executorul judecatoresc este obligat sa intocmeasca actul de adjudecare.

Codul de procedura civila acorda o importanta aparte actului de adjudecare,imprejurare fireasca avand in vedere semnificatiile acestui act procedural prin care se finalizeaza nu numai executarea silita imobiliara,ci se realizeaza si transferul dreptului de proprietate asupra imobilului ifavoarea adjudecatarului.

Potrivit art.516 c.proc.civ.actul de adjudecare va cuprinde urmatoarele mentiuni ;

 1.denumirea si sediul organului de executare ;

2.numele si caliatea executorului ;

3.numarul si data procesului-verbal de licitatie ;

4.numele sai domiciliul sau,dupa caz,denumirea si sediul debitorului si adjudecatarului ;

5.pretul la care s-a vandut si modalitatea de achitare in cazul in care vanzarea s-a facut cu plata in rate;

6.mentiunea daca este cazul,ca imobilul s-a vandut grevat de drepturile de usufruct,uz,abitatie sau servitude,ori dupa caz,liber de aceste drepturi in conditiileprevazute de art.509 alin. 3 si 4 ;

7.datele de ientificare a imobilului ;

8.mentiunea ca actul de adjudecare este titlul de proprietate si ca poate fi inscris in cartea funciara,precum si faptul ca,pentru adjudecatar,constituie titlu executoriu impotriva debitorului,daca imobilul se afla in posesiunea acestuia din urma ;

9.mentiunea ca,pentru creditor,actul de adjudecare constituie titlu executoriu impotriva cumparatorului care nu plateste diferenta de prt,in cazul in care vanzarea s-a facut cu plata pretului in rate;

10.Semnatura si stampla executorului."

Actul de adjudecare cuprinde toate elementele esentiale ale executarii silite,cu deosebire cele legate de modul de realizare a adjudecarii definitive.In cuprinsul actului de adjudecare se face mentiunea ca acesta constituie titlu de proprietate.

Exista insa si alte dispozitii procedurale care confera acelasi caracter actului de adjudecare.

Toate aceste dispozitii procedurale,dar in special cele cuprinse in art.518 alin.1C.proc.civ.,sunt deosebit de semnificative si in privinta momentului de la care actul de adjudecare constituie titlu de proprietate.

In cazul incare mobilul a fost vandut cu plata pretului in rate,executorul judecatoresc va inainta un exemplar al actului de adjudecare biroului de carte funciara pentru a inscrie incartea funciara interdictia de instrainare si grevare a imobilului pana la data integrala a pretului si a dobanzii corespunzatoare(art.517 alin.2.C .proc.civ.

Executorul judecatoresc trebuie sa predea un exemplar al actului de adjudecare si creditorului urmaritor,pentru a-i servi ca titlu executoriu impotriva cumparatorului,in ipoteza in care acesta nu plateste diferenta de prt.

Actuala reglementare este mult simplificata fata de cea anterioara in privinta modului de intocmire a actului de adjudecare si a mijloacelor procedurale prin care acesta poate fi desfiintat.

Ordonanta de adjudecare se redacteaza in forma unei hotarari judecatoresti ,avand caracterul unui unui act procedural ,iar in opinia unor autori este socotita ca o veritabila hotarare judecatoreasca.

Impotriva actului de adjudecare este deschisa calea procedurala a actiunii,ce poate fi exercitata numai inconditiile art.520-521 C.proc.civ.

Aceasta cale procedurala a fost reglementata,in termeni asemanatori dar nu identici,si in reglementarea anterioara Ordonantei de Urgenta nr.138/2000.

Calea procedurala prin care adjudecatarul poate fi despagubit este aceea a unei actiuni indreptate impotriva debitorului sau impotriva creditorilor urmaritori.Cea de-a doua actiune are insa un caracter subsidiar si special,caci adjudecatarul o poate exercita numai in masura in care nu se poate indestula de la debitor si doar in limita sumei incasate de creditori.

ACADEMIA DE POLITIE ALEXANDRU IOAN CUZA

REFERAT

OBIECTUL-DREPT PROCESUAL CIVIL

TEMA-EXECUTAREA SILITA INDIRECTA

STUDENT-VLAD GEORGE-CRISTIAN

GRUPA-406

CUPRINS

1.CONSIDERATII PREALABILE

2.URMARIREA BUNURILOR MOBILE

3.POPRIREA

4.URMARIREA SILITA A FRUCTELOR

NECULESE SI RECOLTELOR PRINSE

DE RADACINI

5.URMARIREA BUNURILOR IMOBILE