ALTE ACTIVITATI TACTICE SI PROCEDURALE IMPLICATE IN CERCETAREA FURTULUI DE AUTOTURISME

alte activitati tactice si procedurale implicate in cercetarea furtului de autoturisme

LOCHER1. alte activitati tactice de cercetare a furtului de autoturisme

LOCHER1.1. Identificarea si prinderea faptuitorilor

Identificarea si prinderea faptuitorilor constituie o activitate esentiala a organelor de urmarire penala, asupra careia se pune accentul din primul moment al cercetarii. In acest scop, sunt folosite toate datele desprinse din cercetarea la fata locului, din ascultarea persoanei vatamate, a martorilor, precum si din constatarile tehnico-stiintifice, din expertizele criminalistice ori alte expertize judiciare efectuate in cauza[1].

Printre posibilitatile de identificare intalnite destul de frecvent in cazul furturilor de autoturisme, se cuvin mentionate si cele efectuate pe baza modului de operare. Modul de operare ne poate ajuta sa ne dam seama cine este posibilul faptuitor (pentru ca fiecare faptuitor are un mod de a opera).datorita modului de operare putem identifica diverse moduri sau procedee specifice de savarsire a furtului de autoturisme, ele fiind adevarate "amprente" ale autorului. De obicei, organele de urmarire penala pleaca de la premisa ca infractorii sunt cunoscuti, in cele mai multe cazuri ei fiind identificati prin faptul ca modul de operare este cunoscut de organele de urmarire penala organizeaza un sistem de evidenta a infractorilor realizand adevarate baze de date.

Un rol important in identificarea si prinderea infractorilor il are fotografia de identificare a persoanelor, in special a celor recidivisti, fotografie care se gaseste in baza de date a organelor de politie.

Figure 20 Recidivist.

Figure 21 Tip de infractor.

Identificarea infractorilor se poate realiza si pe baza fiselor de evidenta (fise dactiloscopice) de la formatiunile de cazier judiciar din cadrul inspectoratelor de politie ale judetelor (Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti).

LOCHER1.2. Perchezitia

efectuarea de perchezitie este o activitate procedurala deosebit de utila, ea oferind posibilitatea descoperirii bunurilor furate precum si a altor mijloace materiale de proba capabile sa serveasca la elucidarea cauzei. Cu privire la descoperirea prin perchezitie a unor mijloace materiale de proba, amintim ca, de pilda, pe langa instrumentele folosite de autor, pot fi descoperite si alte obiecte purtatoare de urme, mai ales imbracamintea pe care se gasesc urme sub forma de resturi materiale (pilitura de fier, cioburi de sticla), inclusiv urme biologice provenind de la infractor (sange, fire de par).

Pentru descoperirea bunurilor furate, pe langa efectuarea de perchezitie este necesar ca organele de cercetare penala sa faca investigatii la magazinele de consignatii, in persoanele care se indeletnicesc cu cumpararea si vanzarea obiectelor de tipul celor cautate[2].

Perchezitia poate fi domiciliara sau corporala si este reglementata in sectiunea VIII, capitolul II, titlul III, art. 100-108, C. pr. pen., partea generala. Perchezitia domiciliara consta in cercetarea amanuntita a locuintei (inclusiv dependentele) unei persoane pentru efectuarea careia organele de cercetare penala au nevoie de autorizatia procurorului, cu exceptia cazurilor de infractiune flagranta sau, daca exista urgenta, cu consimtamantul celui perchezitionat. Perchezitia domiciliara se efectueaza de regula in timpul zilei, intre orele 6-20, odata inceputa in termenul legal, poate continua si dupa ora 20. Organele de cercetare penala pot incepe perchezitia si dupa ora 20, in cazul de infractiune flagranta. Inainte de inceperea perchezitiei, organul de cercetare este obligat sa se legitimeze si sa prezinte autorizatia procurorului. Perchezitia are loc in prezenta persoanei la care se efectueaza, in lipsa acesteia in prezenta unui membru al familiei etc., precum si a martorilor asistenti.

Perchezitia corporala consta in inspectarea imbracamintii si ridicarea lucrurilor aflate asupra persoanei perchezitionate care pot contribui la aflarea adevarului. Perchezitia corporala se face numai de o persoana de acelasi sex cu cea perchezitionata. Obiectele sau inscrisurile a caror circulatie sau detinere este interzisa se ridica.

Dupa efectuarea perchezitiei se incheie un proces-verbal, in forma si in conditiile art. 91 C. pr. pen.

LOCHER1.3. Reconstituirea

Reconstituirea este o activitatea de urmarire penala si de tactica criminalistica folosita frecvent in cercetarea infractiunii de furt. Ea este prevazuta in capitolul II., titlul II, art. 130, C pr. pen., partea generala.

Reconstituirea poate fi efectuata pentru reproducerea artificiala a tuturor activitatilor de infractor in momentul savarsirii infractiunii, a unor episoade ale acesteia sau a unor imprejurari ale cauzei, in scopul verificarii veridicitatii probelor administrate - declaratiile martorilor, invinuitilor sau inculpatilor - a versiunilor elaborate, precum si pentru obtinerea de probe noi. Literatura de specialitate cunoaste mai multe opinii asupra notiunii de reconstituire. Unii autori considera "un mijloc artificial de reproducere a unor fapte din trecut si de observare a acestora" (Traian Pop, C. Aionitoaie). In alta opinie "reconstituirea ar fi o forma auxiliara a cercetarii locului savarsirii faptei" (C. Suciu). In ciuda diferentelor de opinie, majoritatea autoritatilor considera reconstituirea, drept o modalitate de reproducere totala sau partiala a activitatii infractionale si a imprejurarilor acesteia.

In cazul furtului de autoturisme reconstituirea se poate efectua si fara a fi necesara deplasarea organului de urmarire penala la fata locului.

Infractorul aflat in stare de arest nu va fi tinut pe timpul reconstituirii incatusat de organele de escorta.

In cazul in care se cer ca totusi reconstituirea sa se efectueze la fata locului ea se face in prezenta invinuitului sau inculpatului arestat, iar daca acesta nu poate fi adus, se asigura la cerere reprezentarea.

Dupa efectuarea reconstituirii se incheie un proces-verbal, la care se anexeaza schite, desene, fotografii ori alte asemenea lucrari executate.

Plansele fotografice se anexeaza la procesul-verbal in dosarul cauzei. De asemenea, se vor mentiona data si ora inceperii precum si data si ora incheierii reconstituirii, actul fiind semnat pe fiecare pagina de catre toti participantii[3].

LOCHER2. activitati procedurale de intocmire si finalizare a dosarului de urmarire penala in furtul de autoturisme

Dupa cum am mai mentionat in capitolul II se poate incepe urmarirea penala atunci cand sunt intrunite conditiile cumulative (sa fie comisa o infractiune - furt, complicitate la savarsirea infractiunii de furt, tainuire, favorizarea infractorului, fals material, fals in declaratii, uz de fals etc.), sa existe probe sau indicii temeinice de vinovatie si sa nu existe vreunul din cazurile prevazute de art. 10 din C. pr. pen.

Inceperea urmaririi penale poate avea loc indiferent daca autorul este sau nu cunoscut in acel moment, deoarece urmarirea penala se incepe cu privire la fapta comisa, iar invinuirea propriu-zisa se face numai "in personam", adica numai fata de o persoana precis determinata.

Concret, dupa ce se efectueaza verificarile aratate in capitolul II (verificari prin Biroul National Interpol Roman, verificarea documentelor straine, romanesti, verificarea autovehiculului etc.), si se confirma faptul ca autoturismul este furat si vandut in Romania pe baze unor acte false, in variante ca autoturismul este in tara, pe baza art. 95 si 96 din C. pr. pen. se procedeaza la ridicarea autoturismului.

Deci, indicarea autoturismului reclamat ca furat (cetateanul strain sau care fara voia sa a pierdut posesia autoturismului al carui proprietar este, nu-si pierde dreptul de proprietate asupra bunului, indiferent in mana cui s-ar afla, se impune cu necesitate conform prevederilor art. 96, 14, 109 si 169 din C. pr. pen., care reglementeaza foarte clar ce are obligatie si ce poate dispune organul de urmarire penala. Dupa ridicarea autoturismului pe baza de proces-verbal, se va proceda la examinarea atenta a acestuia, se vor efectua planse fata si daca se impune se va dispune efectuarea unor expertize traseologice sau de alta natura.

Autoturismul va fi predat tot pe baza de proces-verbal Societatii Roumanie Assistance care, in virtutea unui contract cu Ministrul de Interne, il va pazi si conserva pana cand va dispune organul de politie.

Societatea Roumanie Assistance, dupa primirea autoturismului in paza si conservare, depune diligente necesare pe langa proprietarul autoturismului din strainatate in scopul obtinerii dosarului masinii. De asemenea, tot prin aceasta societate putem afla pretentiile de natura materiala sau civila ale proprietarului strain. Acest dosar cuprinde urmatoarele acte:

reclamatia depusa de proprietarul masinii furate la organele de politie din tara respectiva;

declaratia de proprietate a firmei de asigurari care, conform legislatiei din tara respectiva, dupa plata despagubirilor catre asigurat, devine proprietatea masinii;

procura cu toate actiunile judiciare si extrajudiciare in legatura cu autovehiculul in cauza;

documentele insotitoare ale masinii - actul de proprietate si talonul masinii in fotocopie.

In timpul cercetarilor organul de politie trebuie sa fie facute atent pentru ca exista posibilitatea ca insusi proprietarul masinii sa vanda masina si dupa aceea sa o reclame ca furata.

Daca se vor intalni astfel de cazuri Biroul National Interpol Roman ii va comunica de indata acest lucru Biroul National Interpol de unde provine autoturismul, cu precizarea ca, daca doresc date si informatii pot solicita acest lucru printr-o comisie rogatorie internationala, conform prevederilor art. 517 din C. pr. pen.

De asemenea, daca din cercetarile efectuate de organele de politie rezulta ca este necesar sa se audieze persoane sau sa lamureasca alte aspecte, in baza prevederilor art. 514 C. pr. pen., organul de politie se adreseaza prin comisia rogatorie organului de urmarire penala sau instantei judecatoresti din strainatate sa efectueze acel act, avand grija sa respecte prevederile art. 515 C. pr. pen.

In functie de rezultatele cercetarii penale organele de politie vor propune Parchetului solutiile si masurile pe care le-au dispus in timpul anchetei.

Concluzii

aspecte privind prevenirea furturilor de autoturisme

Protectia sociala pe care trebuie sa o asigure dreptul penal, mai ales in conditiile existentei reale a statului de drept este o problema fundamentala ce trebuie solutionata atat printr-un cadru legislativ corespunzator, cat si prin masuri intreprinse la nivelul diverselor institutii cu atributii antiinfractionale sau de natura educativa. Preocuparile existente pe plan mondial pentru prevenirea si combaterea criminalitatii sunt remarcabile, incepand cu eforturile O.N.U. care in perioada 1955-1990 a organizat un numar de opt congrese internationale consacrate studiului infractionalitatii la nivel national, regional sau mondial.

Concomitent, au fost intreprinse actiuni concrete la nivelul Interpolului, precum si colaborari bilaterale pentru combaterea fenomenului infractionalitatii in domenii de maxima importanta cum ar fi: terorism international, trafic de stupefiante, trafic de autoturisme furate etc.

In Recomandarea nr. R (87) 19 A a Consiliului de ministri a statelor membre ale Consiliului Europei pentru prevenirea criminalitatii, recomanda guvernelor statelor membre sa includa prevenirea ca misiune permanenta in programele guvernamentale de lupta impotriva criminalitatii in scopul de a crea prin aceasta obligatii concrete de actiune si de a prevedea creditele necesare acestui scop.

De asemenea, recomanda statelor membre crearea unor organisme de prevenire a criminalitatii si stabilirea unor programe de prevenire privind probleme criminale specifice, vizand reducerea posibilitatii de comitere a infractiunilor si sporirea riscului infractorilor de a fi descoperiti.

Pe plan intern, in efortul de identificare si implementare a unor metode si mijloace preventive moderne, eficiente si umanitare trebuie luate in considerare problemele, cauzele profunde, mutatiile sociale, economice si culturale care s-au produs ori sunt pe cale sa se produca, generatoare de efecte negative neasteptate pe planul ocrotirii valorilor sociale. In actuala etapa, nu poate fi lipsit de relevanta fenomenul ingrijorator al restrangerii activitatii economice urmat de o disponibilizare importanta a fortei de munca, aspect aparut in urma altui fenomen produs in deceniile anterioare, acela al industrializarii fortate, generatoare de dislocari masive ale populatiei rurale si concentrarea acesteia in mediul urban. Formarea unor comunitati eterogene cu grad scazut de structurare si coeziune sociala a diminuat autoritatea si functia de control social al familiei si microcolectivitatii favorizand cresterea infractionalitatii. Aceste realitati sociale se impun a fi interpretate si coroborate cu complexul proces de democratizare a societatii romanesti postrevolutionare care a surprins intreaga populatie, insuficient pregatita, in conditiile in care democratia mai apare in mintea unora ca o forma de manifestare a anarhiei, cand se incearca introducerea arbitrarului si a "dreptatii" personale in detrimentul legilor.

In prezent, in conceptia multor cetateni, democratia reprezinta doar posibilitatea nelimitata de exprimare, de calatorie, de respectare de catre altii a drepturilor pe care le au, de petitionare, de critica, de revendicari materiale, de protest impotriva a tot ceea ce bazeaza interesele unei persoane sau grup. In aceste imprejurari, in conditiile puternice recrudescente a fenomenului infractional, sunt necesare eforturi conjugate pentru cunoasterea stiintifica a cauzelor si conditiilor care determina sau favorizeaza savarsirea faptelor antisociale. Raspunderi deosebite in acest domeniu au organele de justitie, ale procuraturii, cele ale Ministerului de Interne, dar in egala masura gardienii publici, Garda Financiara, unitatile de invatamant, de ocrotire si educatie.

In acest domeniu al prevenirii se disting doua mari categorii de masuri: masuri cu caracter general specifice tuturor lucratorilor de politie si masuri cu caracter special caracteristic furturilor de autoturisme.

Cu privire la masurile preventive cu caracter general dintre cele de rutina pentru furturile auto amintim: actiunile si controalele in locuri ce prezinta interes: marile parcari, zone unde s-au comis frecvent furturi auto, locurile de parcare a autoturismelor, in special a cetatenilor straini; controale filtru in punctele cheie obligatorii de trecere (vama) ocazie cu care pe langa celelalte probleme se va urmari si problema furturilor de autoturisme puse in urmarire generala, autoturisme cu modificari la seria de sasiu sau prezinta elemente specifice furtului; includerea in planul de patrulare - paza si ordine a unor zone si locuri de interes operativ, formarea unui dispozitiv de paza eficient in colaborare cu gardienii publici.

Cu privire la masurile cu caracter special caracteristicile furturile de autoturisme, spunem ca gama acestora se diversifica in functie de experienta organelor de politie. Sunt necesare in permanenta luarea unor masuri eficiente, chiar de noutate, apte de a lua prin surprindere pe hotii atat de versati care si ei au grija sa se "specializeze" in mod continuu, sa se doteze din punct de vedere tehnic si material. In aceasta categorie intra: supravegherea elementelor cunoscute, foste condamnate pentru furturi de autoturisme, a celor despre care detinem date ca au comis sau comit infractiuni, a elementelor infractoare care detin autoturisme marca straina si foarte noi, a celor care detin si cheltuiesc sume mari de bani.

O alta modalitate de prevenire a infractiunii de furt de autoturisme o reprezinta schimbul de informatii intre inspectoratele judetene cu privire la miscarea elementelor infractoare.

Ideea ca este mai usor sa previi decat sa repari o paguba sau sa identifici un autor nu este noua. De aceea, aceste masuri preventive nu trebuie neglijate. Aplicarea cu fermitate a legii, cercetarea infractorilor in stare de arest preventiv, in toate cazurile este o masura si de prevenire, infractorul arestat nemaiputand comite alte fapte.

O alta masura de prevenire este luarea in evidenta si controlul la unitatile auto-service a autoturismelor aduse pentru reparat, a pieselor de schimb folosite si provenienta acestora. Atentie se va acorda depistarii acelor meseriasi particulari care isi desfasoara activitatea independent, in afara unei unitati autorizate.

Alta masura preventiva este aceea a conlucrarii cu factorii raspunzatori si participarii periodice din cadrul Registrului Auto Roman. Nu o data au fost identificate autoturisme care aveau poansonate pe subansamble seriile din acte, poansonaj ce s-a facut in diferite intreprinderii sau ateliere cu poansoane confectionate. In aceste cazuri s-au facut verificarile necesare insistandu-se pe modul de procurare a subansamblelor, ridicandu-se si poansoanele respective.

Din categoria masurilor preventive mai face parte si prezentarea celor mai semnificative cazuri in presa si la televiziune, ocazie cu care se va solicita proprietarilor luarea celor mai elementare masuri de protectie. De asemenea, pentru a impiedica furtul de autoturisme pe timpul vacantelor, administratia complexelor hoteliere vor lua masuri privind protectia autoturismelor lasate in parcare (luminozitate, garduri de protectie, accese limitate, supraveghere si paza etc.

Pot fi editate chiar si pliante cu caracter preventiv prin care se solicita proprietarilor de autoturisme sa ia masuri de protectie (ex.: IJP Brasov).

masuri si propuneri privind reducerea fenomenului infractional in domeniul furturilor de autoturisme

Pentru a reduce acest fenomen infractional, in anul 1995, I.G.P. a emis o dispozitie privind organizarea si desfasurarea activitatii organelor de politie pentru solutionarea faptelor penale cu autori necunoscuti prin care se atribuie o responsabilitate directa sefilor de subunitati pe raza carora se comit furturile de autoturisme. In acest fel sunt implicate toate fortele politiei si se faciliteaza luarea masurilor preventive privind furtul de autoturisme. De asemenea, specialistii din cadrul serviciilor politiilor criminale judetene preiau in control anumite infractiuni de furturi de autoturisme mai deosebite.

O alta masura adoptata in acest sens o reprezinta formarea de colective care sa se ocupe cu identificarea autorilor furturilor de autoturisme. Se are in vedere dotarea acestor colective cu autoturisme corespunzatoare astfel incat sa-i poata urmari si prinde pe infractori. O propune in acest sens este ca organele de politie sa cuprinda si lanturi cu cuie omologate pentru a fi folosite in trafic pentru autoturismele care nu opresc cu ocazia controlului in trafic.

O alta propunere este ca efectivul de politisti implicati in combaterea furtului de autoturisme sa se mareasca deoarece in prezent acesta este destul de mic avand in vedere amploarea pe care a luat-o acest fenomen.

Inlaturarea efectelor acestui fenomen ar fi facilitata prin obligarea prin lege a proprietarilor de autoturisme de a se asigura contra furturilor (asigurare CASCO). Totodata proprietarii masinilor trebuie sa fie constienti ca prin montarea sistemelor de alarma, chiar daca nu pot impiedica in totalitate furtul masinii, totusi prin acest lucru pot indeparta posibilii infractori si, implicit, pot preveni furtul autoturismului.

Avand in vedere evolutia fenomenului de furturi de autoturisme din ultimii ani, se impune ca organele de politie sa elaboreze noi tehnici de prevenire si de inlaturare a fenomenului, tehnici si metode care sa le devanseze pe cele ale infractorilor astfel incat organele in drept sa-i surprinda pe infractori, micsorand astfel numarul furturilor de autoturisme.