Prelegerea a treia isi porpune sa clarifice problematica principiilor dreptului si a celei legate de relatia dintre drept si sistemul normativ social. Un accent aparte se pune pe relatia drept-morala.

Obiective

La sfarsitul acestei prelegeri, studentul va putea:

- sa identifice principiile dreptului si problematica lor;

- sa deosebeasca intre relevanta teoretica si practica a principiilor dreptului;

- sa aplice si sa coreleze informatiile dobandite cu privire la sistemul normativ social la chestiuni practice.

Continut si tematizare

Clarificarea notiunii de principiu al dreptului.

v In aceasta parte a prelegerii, se va accentua asupra configurarii teoretice a notiunii de principiu al dreptului.

Ce sunt principiile dreptului

Idei conducatoare ale continutului tuturor normelor juridice.

Care este rolul principiilor dreptului ?

Ele au un rol constructiv, dar si unul valorizator pentru sistemul de drept, in sensul ca ele cuprind cerintele obiective ale societatii, cerinte cu manifestari specifice in procesul de constituire a dreptului si in procesul de realizare a sa.

Principiile generale ale dreptului sintetizeaza un mare numar de cazuri concrete, ele rezuma fie aprecierile individuale ale relatiilor juridice, fie elementele de drept (sub forma unor definitii) Ele nu au suport exclusiv imaginativ.

Delimitarea principiilor se face in functie de experienta sociala si de unele cerinte obiective ale evolutiei societatii, ale convietuirii sociale, ale asigurarii acelui echilibru necesar intre drepturile unora si obligatiile altora. Principiile dreptului trebuie departajate de:

a) conceptele juridice - chiar daca exista o legatura intre ele, in sensul ca conceptele juridice sunt elemente de mijlocire pentru principiile fundamentale ale dreptului, iar acestea, la randul lor, dau continut concret categoriilor juridice, principiile juridice nu se confunda cu conceptele si categoriile juridice. Dar acestea din urma ajuta principiile juridice prin conferirea unui continut concret, prin punerea lor in acord cu schimbarile sociale.

b) normele juridice-normele juridice au, fata de principii, o valoare explicativa mai mica.

c) axiomele juridice - acestea sunt mici sinteze, cu un grad de cuprindere mult mai mic decat principiile generale si cu un rol limitat in interpretarea fenomenului juridic.

Ideea de baza de la care s-a pornit, indiferent de scoala de drept care a abordat aceasta problema, a fost considerarea dreptului ca instrument al asigurarii libertatii si egalitatii oamenilor in raporturile dintre ei sau in raporturile lor cu statul, independent de variatiile istorice in care s-au configurat instrumentele juridice de garantare si realizare practica a libertatii si egalitatii.

Care este importanta teoreica si practica a studierii principiilor dreptului ?

- Principiile dreptului traseaza linia directoare pentru sistemul juridic;

- Principiile dreptului au rol in administrarea justitiei;

- Actiunea principiilor dreptului are ca rezultat conferirea certitudinii dreptului - garantia acordata indivizilor contra imprevizibilitatii normelor coercitive - si a congruentei sistemului legislativ - adica concordanta legilor, caracterul lor social verosimil, oportunitatea lor.

Prezentarea analitica a principiilor dreptului.

A. Asigurarea bazelor legale de functionare a statului. Actiunea acestui principiu presupune premisa existentei statului de drept.

B. Principiul libertatii si al egalitatii. In realizarea efectiva a vietii sociale, rolul dreptului se materializeaza in ingradirea inclinatiei unor grupuri de a nega altora ceea ce lor nu le place, in neutralizarea acelei suspiciuni difuze autoritatilor politice fata de gruparile nonconformiste si in inlaturarea tuturor barierelor si a discriminarilor ce persista in calea asigurarii sanselor egale de manifestare si progres pentru toti oamenii.

C. Principiul responsabilitatii. Dincolo de terenuri morale, responsabilitatea priveste domeniul dreptului in sensul ca acesta poate si trebuie sa intervina in reglementarea raporturilor sociale, nu numai post festum, ci si prin prescriptiile sale, putand sa fundamenteze atitudini culturale ale individului fata de lege, atitudini exprimate esential in apararea integritatii valorilor sociale pe cale legala.

D. Principiul echitatii si justitiei. Actiunea principiului echitatii priveste atat activitatea legiuitorului, cat si activitatea de interpretare si aplicare a dreptului.

2.Dreptul in sistemul normativ

v In aceasta sectiune a prelegerii se va analiza relatia existenta intre drept si sistemul normelor sociale.

Definitia normei sociale: Element de reglare a comportamentului social.

Sistemul normelor sociale. Este alcatuit din norme etice, obisnuielnice, tehnice, politice, religioase, juridice.

Corelatii intre norma juridica si cea etica:

-teoria juridica a considerat dreptul si morala strans legate intre ele, cand dreptul ca un minim de morala, cand o ordine de drept fara morala (pozitivismul juridic);

- curentele sociologice se plaseaza intre aceste orientari -specificitatea curentelor sociologice consta in aceea ca ele recunosc si explica prezenta spontana a dreptului in viata sociala, ca urmare a presiunii unor factori sociali - politici si ideologici.

Corelatii intre norma juridica si cea a obiceiului. Obiceiul este o regula de conduita statornicita in cadrul convietuirii umane printr-un uz indelungat. Aplicarea sa se realizeaza indeosebi prin consensul membrilor colectivitatii (grupului), potrivit cu credinta in justetea reglementarii sale.

Corelatii intre norma juridica si cea tehnica. Este vizibila mai ales prin nerespectarea in procesul economic a normelor impuse.

► notiunea principiilor fundamentale ale dreptului

► importanta principiilor dreptului

► norma sociala si norma juridica

► dreptul in sistemul normativ social

► dreptul si morala

principiu

norma sociala

libertate

egalitate

justitie

norma juridica

sistem al normelor juridice

a) Obligatorii

N.Popa, Teoria generala a dreptului.

M. Djuvara, Teoria generala a dreptului (Enciclopedie juridica), Ed. All, Bucuresti, 1995

Eugeniu Sperantia, Introducere in filosofia dreptului, Cluj-Napoca, 1940

I.Ceterchi, I.Craiovan, Introducere in Teoria generala a dreptului, Bucuresti, 1992

Gheorghe Bobos, Teoria generala a dreptului, Ed. Argonaut, Cluj-Napoca, 1999

N.Popa, I.Dogaru,Gh.Danisor,D.C.Danisor, Filosofia dreptului. Marile curente, Ed.All Beck, 2002

a)     Facultativa

Jean-Louis Bergel, Thorie gnrale du droit, Paris, 1985.