CORUPTIA

1.1. Prezentare generala

Coruptia nu poate fi asimilata, in mod automat, cu faptele de natura penala, chiar daca in majoritatea cazurilor ea este strans legata de criminalitate. Coruptia in sens larg, ca si coruptia penala scot in evidenta aceiasi atitudine fata de morala si etica si pentru a merge la esenta trebuie precizat ca in toate situatiile ea tine de abuzul de putere si de incorectitudine in luarea unei decizii.

Coruptia implica utilizarea abuziva a puterii publice, in scopul obtinerii, pentru sine ori pentru altul, a unui castig necuvenit:

abuzul de putere in exercitarea atributiilor de serviciu;

frauda (inselaciunea si prejudicierea unei alte persoane sau entitati);

utilizarea fondurilor ilicite in finantarea partidelor politice si a campaniilor electorale;

favoritismul;

instituirea unui mecanism arbitrar de exercitare a puterii in domeniul privatizarii sau achizitiilor publice;

conflictul de interese (prin angajarea in tranzactii sau dobandirea unei pozitii sau unui interes comercial care nu este compatibil cu rolul si indatoririile oficiale).

Grupul Multidisciplinar privind Coruptia (GMC), infiintat de Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei, in anul 1994, a adoptat provizoriu urmatoarea definitie "coruptia cu care are legatura activitatea GMC a Consiliului Europei cuprinde comisioanele oculte si toate celelalte demersuri care implica persoane investite cu functii publice sau private, care si-au incalcat obligatiile care decurg din calitatea lor de functionar public, de angajat privat, de agent independent sau dintr-o alta relatie de acest gen, in vederea obtinerii de avantaje ilicite, indiferent de ce natura, pentru ele insele sau pentru altii".

Conventia penala a Consiliului Europei privind coruptia semnata de Romania la data de 27 ianuarie 1999 defineste coruptia, in cele doua modalitati de savarsire, activa si pasiva:

Coruptia activa: "promisiunea, oferirea sau darea, cu intentie, de catre orice persoana, direct sau indirect, a oricarui folos necuvenit, catre un functionar public, pentru sine ori pentru altul, in vederea indeplinirii ori abtinerii de la a indeplini un act in exercitiul functiilor sale'.

Coruptia pasiva: "solicitarea ori primirea, cu intentie, de catre un functionar public, direct sau indirect, a unui folos necuvenit, pentru sine sau pentru altul, sau acceptarea unei oferte sau promisiuni a unui astfel de folos, in vederea indeplinirii ori abtinerii de la a indeplini un act in exercitiul functiilor sale".

Potrivit conventiei aceste fapte constituie coruptie daca sunt savarsite de functionari publici nationali, functionarii publici straini, parlamentarii nationali, straini si ai adunarilor parlamentare internationale, functionarii internationali precum si de persoane care reprezinta organizatii internationale. De asemenea, coruptia priveste atat sectorul public cat si cel privat.

Proiectarea unei strategii de prevenire si control social al coruptiei, tine seama de existenta "marii coruptii' si a "coruptiei mici'.

Marea coruptie, asociata atat functiilor de nivel inalt si factorilor de decizie majora cat si formelor grave de fraude, extorcari de fonduri, mergand pana la criminalitatea organizata, constituie o problema si in tarile superdezvoltate. Controlul social al acestei forme este in primul rand unul represiv-punitiv. Aplicarea cu fermitate a legii penale, descoperirea si pedepsirea infractiunilor de coruptie sunt obiectivele principale ale autoritatilor publice care au atributii in domeniul aplicarii legii. Ministerul Public, prin structura infiintata prin Legea numarul 78/2000, va coordona intreaga activitate de descoperire si anchetare a infractiunilor de coruptie.

Prin punerea in practica a unui program de prevenire a coruptiei, se urmareste largirea preocuparilor pentru limitarea acestui fenomen, ceea ce nu va afecta politica penala represiva in domeniu.

Controlul coruptiei prin preventie produce efectele scontate atacand in primul rand baza piramidei fenomenului, faptele din categoria coruptiei mici, care au cel mai puternic nivel de impact pentru perceptia publica.

O importanta parte a resurselor alocate programului anticoruptie are tintele in acest sector, urmarind sa limiteze raspandirea fenomenului, sa refaca increderea cetatenilor in eforturile Guvernului pentru controlul fenomenului coruptiei si sa promoveze un parteneriat cu societatea civila.

1.2. Etiologia fenomenului coruptiei

Filozofia programului este dezvoltata plecand de la ideea ca fenomenul coruptiei este o disfunctie de sistem si deci isi are provenienta si afecteaza cadrul normativ, sistemul institutional si relatiile interumane specifice institutiilor sociale.

A. Cadrul normativ influenteaza determinant fenomenele antisociale:

excesul normativ, fetisizarea legislativa multiplica, datorita incoerentei si redundantei, oportunitatile pentru coruptie;

lipsa reglementarilor legale alimenteaza, intr-un spatiu de vid normativ, factorii de risc pentru coruptie.

Programul cuprinde componenta normativa care urmareste:

simplificarea normativa;

corelarea normativa si eliminarea paralelismelor;

codificarea;

adoptarea unor acte normative care sa reglementeze

cadrul legal al activitatilor de prevenire;

instrumentele procedurale care sa permita descoperirea si anchetarea operativa a cazurilor de coruptie (agentul acoperit, agentul provocator, protectia martorilor si a victimelor, accesul la conturile bancare, confiscarea produselor infractiunii, accelerarea procedurilor).

B. Cadrul institutional cuprinde structurile care au atributii de prevenire si control al coruptiei. Prin stabilirea clara a competentelor si cooperare, potrivit dispozitiilor legale, se creaza conditiile unei eficiente institutionale;

C. Programul de selectie, recrutare, perfectionare si control al resurselor umane trebuie sa asigure functionarea institutiilor in conditii de eficienta si legalitate.

1.3. Forme de coruptie

Coruptie administrativa

Coruptia in justitie

Coruptia economica

Au proliferat activitatile ilicite, ca efect al perfectionarii si profesionalizarii metodelor folosite si asocierii in structuri bine definite si preocupate de conectarea cu retele externe.

Coruptia politica

1.4. Evolutia fenomenului coruptiei

Coruptia nu este un produs nou al relatiilor sociale si economice aparute dupa anul 1989. Ea a existat si in timpul regimului totalitar, aspect care ii confera elemente de continuitate si discontinuitate in evolutia sa. Elementele de continuitate sunt legate de inertii institutionale prin care se perpetueaza disfunctii de sistem. Acestea mentin birocratia neproductiva si intretin mentalitatile coruptive.

In procesul de adaptare a sistemului social global la conditiile economiei de piata, concurentiale, factorii de risc s-au multiplicat iar coruptia tinde sa devina un fenomen structurat, specializat si profesionist care prin retele informale de organizatii si persoane poate ajunge sa corupa factorii de decizie la nivele inalte, din sfera politicului, legislativului, administratiei si justitiei. O conexitate maligna cu un complex de fapte antisociale cum sunt fraudele de mari proportii, deturnarile de fonduri, evaziunea fiscala, sporesc dimensiunile pericolului social. Economia subterana, desincronizarile actelor politice si normative, dereglarile economice si mutatiile axiologice si morale alimenteaza, de asemenea, acest fenomen.

Nivelul criminalitatii reale (totalitatea infractiunilor savarsite), inclusiv cifra neagra a criminalitatii (infractiuni nedescoperite), este considerabil mai mare in comparatie cu criminalitatea legala (descoperita si judecata) si aceasta nu atat din cauza abilitatii infractorilor cat, mai ales, din cauza pasivitatii victimelor, sau mai exact a absentei unor victime evidente (si cel care ofera mita, si cel care o primeste nu au motive sa sesizeze organele judiciare, infractiunea aducand beneficii amandurora). Victima a acestor infractiuni este institutia a carei normala functionare este periclitata prin neideplinirea corespunzatoare de catre angajati a atributiilor de serviciu.

Scaderea numarului persoanelor condamnate in perioada 1997-2000 pune in evidenta aparitia unor sisteme de "filtrare' a responsabilitatii juridice, care au condus la paradoxul fenomenului de "coruptie fara corupti'.

1.5. Cercetarea fenomenului coruptiei

Adoptarea unor masuri adecvate de prevenire a fenomenului coruptiei necesita cunoasterea dimensiunii reale a acestui fenomen, a complexitatii sale, a mecanismelor de declansare si a consecintelor produse.

Evaluarile Bancii Mondiale sunt rezultatul unui studiu de perceptie sociala a fenomenului. Un proces de investigare criminologica si sociologica trebuie sa completeze datele obtinute pe aceasta cale si sa ofere imaginea completa, stiintific sustinuta.

Masurile de prevenire se vor fundamenta pe rezultatele cercetarii orientate spre urmatoarele directii:

a.       stabilirea complexului criminogen care alimenteaza cresterea fenomenului de coruptie, a factorilor de risc si oportunitatilor care determina sau favorizeaza savarsirea acestor infractiunilor, a dinamicii producerii acestora, cu evidentierea solutiilor de control si reducere;

b.      identificarea punctelor de vulnerabilitate in domeniile esentiale ale vietii economice, sociale si politice;

c.       evaluarea tehnicilor si a instrumentelor de prevenire pe care legislatia in vigoare le pune la dispozitia institutiilor cu atributii in domeniu, a eficientei acestora si a posibilitatii de adaptare, in contextul cresterii complexitatii fenomenelor infractionale;

d.      evaluare periodica a dimensiunii si complexitatii fenomenului coruptiei, prin elaborarea unui instrument de tipul "indice al coruptiei', prin interpretarea datelor statistice, a rezultatelor anchetelor de victimizare si a sondajelor de perceptie.

1.6. Abordari ale coruptiei

Controlul coruptiei in Romania implica adoptarea de masuri preventive care sa vizeze factorii criminogeni si inlaturarea punctelor de vulnerabilitate la coruptie.

Masurile necesare a fi adoptate sunt orientate spre urmatoarele domenii:

a. Reforma institutionala

reformarea sistemului judiciar;

consolidarea capacitatii de prevenire si control al coruptiei;

reforma administratiei publice;

a. Crearea unui sector privat competitiv.

b. Reforma legislativa

Reforma institutionala

Crearea unui sistem institutional eficient in prevenirea savarsirii faptelor de coruptie vizeaza infaptuirea reformelor in domeniile fundamentale ale exercitarii autoritatii statului: justitia, administratia publica si finantele publice.

Reforma sistemului judiciar

Exercitiul independent si impartial al actului de justitie reprezinta un deziderat spre care Guvernul Romaniei isi va concentra permanent eforturile, cu atat mai mult cu cat acesta constituie premisa unei bune administrari a justitiei. Cea de a doua premisa -existenta unei magistraturi de elita - se va realiza printr-un sistem de recrutare, formare si perfectionare profesionala bine fundamentat, in care numirea si promovarea se vor realiza numai pe baza competentei si a eticii profesionale.

Buna organizare si functionare a justitiei presupune existenta unei legislatii clare si coerente, armonizata cu acquis-ul comunitar. Modificarile legislative preconizate vor avea in vedere:

asigurarea celeritatii actului de justitie;

garantarea executarii hotararilor judecatoresti;

intarirea sigurantei cetateanului si cresterea increderii in actul de justitie.

Obiective:

Sporirea rolului Consiliului Superior al Magistraturii in

procesul de selectie, promovare si eliberare din functie a magistratilor precum si in implementarea codului deontologic pentru magistrati;

Cresterea responsabilitatii magistratilor prin crearea unor sisteme de monitorizare a comportamentului si a profesionalismului;

Adoptarea unui Plan de Actiune sectorial de prevenire a coruptiei si crestere a integritatii in sistemul judiciar, in colaborare cu Centrul ONU de Prevenire a Criminalitatii Internationale;

Institutul National al Magistraturii si facultatile cu profil juridic isi vor adapta programele de invatamant in sensul aprofundarii studiului fenomenului criminalitatii si a formelor sale de manifestare: coruptie, criminalitate organizata, spalarea banilor, trafic de fiinte, trafic si consum de droguri;

Dezvoltarea programelor de management al instantei/parchetului si cresterea transparentei in sistemul judiciar prin introducerea unor metode moderne de repartizare a cauzelor precum si verificarea solutionarii cu celeritate a acestora;

Informatizarea sistemului judiciar, prin crearea unei retele computerizate la nivel national.

Consolidarea capacitatii de prevenire si control al coruptiei

Adoptarea in anul 2000 a legii nr.78 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie a condus la instituirea Sectiei de combatere a coruptiei si a criminalitatii organizate, in cadrul Parchetului de pe langa Curtea Suprema, ca structura specializata in acest domeniu la nivel national. Sectia coordoneaza si controleaza activitatea structurilor teritoriale specializate in acest domeniu, infiintate prin aceeasi lege, respectiv, servicii in cadrul parchetelor de pe langa curtile de apel si birouri in cadrul parchetelor de pe langa tribunale.

In scopul efectuarii cu celeritate si in mod temeinic a activitatilor de descoperire si de urmarire a infractiunilor de coruptie si a infractiunilor asimilate acestora, legea prevede obligatia organelor care au competente legale in descoperirea si urmarirea acestor infractiuni de a delega, pe timp de un an, la cererea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, numarul necesar de persoane specializate in acest domeniu, pentru a indeplini sub directa conducere, supravegherea si controlul nemijlocit al procurorilor din structurile specializate actele procesuale conferite de lege. Aceste prevederi au fost transpuse in practica prin constituirea de echipe mixte, in baza protocoalelor semnate cu Ministerul Administratiei si Interne si Ministerul Finantelor Publice, din acestea facand parte ofiteri de politie si specialisti in domeniile financiar, bancar si vamal.

Aceasta structura specializata este similara altor structuri europene care activeaza spre exemplu in Spania (Parchetul Special Anticoruptie, independent de celelalte parchete), Italia (Directia Nationala Anti-Mafia), Franta si in tarile din Centrul si Estul Europei (Ungaria, Polonia, Slovacia).

Performantele institutiilor chemate sa previna si sa combata fenomenul coruptiei depind, in mare parte de consolidarea capacitatii efective de actiune, prin masuri concrete ce vizeaza:

statutul reprezentantilor institutiilor cu atributii in domeniul prevenirii si controlului social al coruptiei;

deontologia si pregatirea profesionala;

reglementarea unor tehnici de investigare moderne;

asigurarea dotarilor necesare aplicarii acestora;

promovarea cooperarii si coordonarii eforturilor institutionale.

Obiective:

a. Statutul reprezentantilor institutiilor cu atributii in domeniul prevenirii si controlului social al coruptiei

Procurorul sa aiba acces la toate informatiile necesare anchetei privind savarsirea faptelor de coruptie, inclusiv la cele detinute de structurile informative si de investigatie;

Subordonarea politiei judiciare Ministerului Public;

Elaborarea si promovarea unor mijloace eficiente de protectie a reprezentantilor institutiilor cu atributii in domeniul prevenirii si controlului social al coruptiei;

Alinierea fondurilor bugetare la necesitatile functionarii eficiente si performante a sistemului judiciar si asigurarea unui nivel de salarizare corespunzator pentru persoanele cu atributii in domeniul prevenirii si controlului social al coruptiei.

b. Deontologia si pregatirea profesionala

Implementarea codurilor deontologice pentru toate categoriile de persoane cu atributii in domeniul prevenirii si controlului social al coruptiei;

Instituirea unor norme de confidentialitate si sanctiuni pentru incalcarea acestora de catre persoanele ce-si desfasoara activitatea in cadrul structurii nationale si teritoriale, specializata in controlul social al coruptiei;

Efectuarea de stagii de pregatire si specializare profesionala a practicienilor;

Crearea unor modalitati efective de cooperare interna si internationala intre specialistii in domeniu, in vederea schimbului de informatii si de experienta.

c. Tehnici de investigare

Modificarea cadrului legal actual in sensul introducerii de reglementari privind utilizarea agentului sub acoperire, agentului provocator si a informatorilor in investigarea cazurilor de coruptie;

Crearea unui sistem de protectie reala a victimelor si a martorilor infractiunilor de coruptie.

d. Mijloace tehnice

Dotarea institutiilor cu competente in domeniu, cu mijloace moderne de lucru, are sa sprijine activitatea de descoperire si investigare a actelor de coruptie: aparatura electronica de supraveghere audio si video, crearea de baze de date informatizate conectate la o retea computerizata nationala si internationala.

e. Cooperarea institutionala

Consolidarea, la nivelul Sectiei de combatere a coruptiei si a criminalitatii organizate, din cadrul Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, precum si a structurilor din teritoriu, a echipelor mixte formate din procurori, politisti, experti in domeniile financiar, bancar si vamal, specializati in prevenirea si controlul coruptiei si a criminalitatii organizate;

Asigurarea coordonarii eforturilor institutiilor cu atributii in domeniul prevenirii si controlului coruptiei, in sensul evitarii paralelismelor si a dificultatilor de comunicare;

Incheierea de protocoale de colaborare intre aceste institutii si participarea la programe comune in domeniul prevenirii si controlului social al coruptiei.

Reforma administratiei publice

Reforma administratiei publice, centrale si locale se constituie intr-un, in acest obiectiv fundamental al Programului de Guvernare sens Guvernul Romaniei promovand principiile restructurarii administratiei publice, descentralizarii serviciilor publice si consolidarii autonomiei administrative si financiare, intaririi autoritatii statului si a raspunderii acestuia precum si ale coerentei actului administrativ si perfectionarii managementului in administratie.

Obiective:

Realizarea stabilitatii institutionale, corelata cu stabilitatea functionarilor publici in scopul asigurarii continuitatii activitatilor si programelor derulate de catre autoritatile si institutiile publice;

Accelerarea procesului de descentralizare a serviciilor publice, insotita de mecanisme eficiente de angajare a raspunderii;

Constituirea la nivelul ministerelor si al altor institutii publice a unor structuri cu atributii in implementarea masurilor preventive cuprinse in planurile sectoriale de actiune impotriva coruptiei;

Instituirea unor proceduri interne, in cadrul fiecarei institutii publice, prin care sa se reglementeze obligatii clare si precise privind modul de sesizare a faptelor de coruptie;

Reglementarea activitatii compartimentelor cu atributii de control, organizate la nivelul autoritatilor si institutiilor publice;

Organizatii de audit, care sa investigheze si sa publice rapoarte cu privire la orice deturnare a destinatiei fondurilor publice, urmand a fi prezentate spre analiza comisiilor parlamentare;

Transparenta si existenta cailor de atac in procesul decizional administrativ. Procedurile administrative trebuie sa fie previzibile, transparente si dublate de mecanisme de angajare a raspunderii organului emitent. Ele trebuie sa asigure transparenta deciziilor, raspunsuri adecvate la petitiile formulate de cetateni si existenta cailor de atac, care includ: sesizarea organului administrativ ierarhic superior, apelul judiciar si avocatul poporului.

A. Reforma in managementul sectorului public

Prevenirea coruptiei in administratia publica trebuie fundamentata pe reformarea managementului sectorului public prin instituirea si dezvoltarea unui sistem obiectiv de selectie, promovare si evaluare a functionarilor publici, imbunatatirea calitatii serviciilor publice, reconsiderarea relatiei cetatean-functionar public, stoparea birocratiei, si nu in ultimul rand eliminarea surselor de coruptie din administratia fiscala si vamala.

Obiective:

a. Instituirea unui sistem obiectiv de selectie, promovare si evaluare a functionarilor publici

Instituirea unui sistem de selectare, promovare si evaluare a functionarilor publici precum si a unui sistem de control, bazate exclusiv pe recunoasterea obiectiva a meritelor si performantelor profesionale;

Elaborarea si implementarea codului deontologic pentru functionarii publici;

Realizarea unei stricte si precise delimitari a atributiilor de serviciu prin intermediul fisei postului, pentru fiecare functionar;

Stabilirea unui sistem de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar in functie de pregatirea profesionala, gradul de raspundere si complexitate a atributiilor si in raport cu conditiile in care se desfasoara munca, bazat pe recompensarea performantelor. Se va avea in vedere si regularizarea beneficiilor non - salariale;

Asigurarea transparentei veniturilor persoanelor care isi desfasoara activitatea in sectorul bugetar.

b. Imbunatatirea calitatii serviciilor publice

Reproiectarea sistemului de management din institutiile care ofera servicii publice, in functie de cererea de servicii si de nevoile consumatorilor;

Crearea unui sistem de supraveghere si control a institutiilor care desfasoara servicii publice;

Descentralizarea serviciilor publice;

Reducerea tranzactiilor efectuate cash;

Continuarea reformelor in sistemului sanatatii publice si educatiei;

Intarirea controlului public asupra prestarii serviciilor publice (inclusiv prin sondaje de opinie publice, pe baza carora sa se redacteze topuri ale companiilor care activeaza in acest domeniu).

c. Relatia cetatean - functionar public

Modificarea si completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarului public, cu prevederea simpla si clara a drepturilor si obligatiilor ce ii revin in relatia cu cetateanul;

Monitorizarea implementarii Codului etic al functionarilor publici;

Cresterea rigurozitatii in motivarea si formularea raspunsurilor, precum si scurtarea termenelor in care autoritatile si serviciile publice au obligatia sa raspunda solicitarilor cetatenilor;

Prevederea in regulamentele de organizare si functionare ale autoritatilor si institutiilor publice a unor norme care sa reglementeze relatia cetatean - functionar public;

Adoptarea unei noi legi cu privire la exercitarea dreptului la petitionare;

Asigurarea accesului permanent la informatiile publice si elaborarea unor programe de informare a opiniei publice care sa vizeze o mai buna cunoastere a rolului si atributiilor institutiilor, precum si a procedurilor si formalitatilor care trebuie respectate pentru a se putea beneficia de un serviciu public.

d. Stoparea birocratiei

Rationalizarea circuitului documentelor;

Simplificarea procedurilor de emitere de catre autoritatile administrative a avizelor, autorizatiilor sau licentelor necesare desfasurarii unor activitati specifice (ex. avize de urbanism, autorizatii de constructie);

Infiintarea in fiecare institutie din administratia publica a oficiului unic de primire a solicitarilor cetatenilor.

e. Coruptia in administratia fiscala si cea vamala

Cadrul legislativ care reglementeaza scutirile de impozite va cuprinde si metodologii clare si precise care sa permita aplicare unitara tuturor beneficiarilor acestora;

Reducerea fiscalitatii, prin diminuarea numarului de taxe si impozite;

Infiintarea cazierului fiscal al contribuabililor, ca mijloc de evidenta si de urmarire a contribuabililor cu risc fiscal ridicat;

Constituirea unei baze de date la nivel national, cu agentii economici care au restante mari la bugetul de stat;

Dezvoltarea si implementarea unui program coerent de educatie etica a personalului autoritatii vamale precum si intensificarea activitatii organismului propriu de control si aplicarea ferma a masurilor de prevenire a coruptiei in domeniul vamal;

Dezvoltarea fluxului de raportare, informare si popularizare, atat a performantelor, cat si a cazurilor de conduita inadecvata a personalului vamal

Standardizarea procedurilor de vamuire si de percepere a taxelor vamale precum si folosirea sistemelor computerizate de control la punctele de trecere a frontierei;

Infiintarea ghiseului unic de incasare a taxelor in punctele de control la trecerea frontierei;

Folosirea frecventa a sondajelor de opinie in randul platitorilor de taxe si impozite.

B. Reforma sistemului de management al resurselor financiare publice

Obiective:

Instituirea unor proceduri transparente in domeniul achizitiilor publice si al privatizarii precum si specializarea functionarilor publici insarcinati cu aplicarea legislatiei in aceste materii;

Asigurarea unui control eficient al executiei bugetare (sistemul trezoreriei);

Limitarea fondurilor si a tranzactiilor extra-bugetare;

Fundamentarea temeinica a prevederilor bugetare pentru venituri;

Asigurarea unui sistem performant de audit intern si extern care sa furnizeze Guvernului si Parlamentului rapoarte privind modul de gestionare si administrare al fondurilor publice.

Crearea unui sector privat competitiv

Concentrarea puterii economice la nivelul unui numar redus de societati comerciale precum si neparticiparea sectorului privat la procesul de luare a deciziilor fundamentale pentru mediul de afaceri, conduce la vulnerabilitatea statului in fata mecanismelor de acaparare "state capture'. Crearea unui sector privat competitiv constituie o prioritate a politicii economice a Romaniei, in acest sens impunandu-se reformarea legislatiei comerciale, reglementarea stricta a regimului societatilor comerciale cu capital de stat, promovarea competitiei economice si cooperarea cu asociatiile patronale.

Obiective:

a. Reforma legislatiei comerciale

Simplificarea si sistematizarea legislatiei comerciale;

Reglementarea corespunzatoare a activitatii regiilor autonome si a altor entitati care nu isi desfasoara activitatea in conditii depline de concurenta;

Reducerea birocratiei in domeniul inregistrarii societatilor comerciale, inclusiv prin concentrarea procedurilor ce trebuie efectuate intr-o singura cladire;

Simplificarea si clarificarea procedurilor de realizare a inspectiilor asupra agentilor economici;

Necesitatea introducerii unor proceduri putin costisitoare de atacare a deciziilor administrative de catre agentii economici.

b. Regimul societatilor comerciale cu capital de stat

Declararea publica a proprietatii actiunilor;

Introducerea publicarii de rapoarte de audit standardizate, elaborate de catre entitati independente;

Stabilirea unui cadrul legal eficient pentru a asigura exercitiul drepturilor creditorilor;

Aplicarea sustinuta a standardelor etice in afaceri.

c. Promovarea competitiei economice

Transparenta in domeniul privatizarii si al reglementarilor in materie;

Necesitatea privatizarii structurilor economiei de stat, mai ales cele din domeniul extragerii si prelucrarii resurselor si in cel al infrastructurii;

Restructurarea competitiva prealabila a agentilor economici supusi procesului de privatizare;

Elaborarea legii anti-monopol si impotriva practicilor comerciale neloiale;

Cresterea transparentei in ceea ce priveste structura parteneriatului agentilor economici si a operatiunilor comerciale si bancare, in special prin: declararea patrimoniului, tinerea unor registre eficiente, supravegherea operatiunilor comerciale de catre o structura independenta.

d. Asociatii patronale

. Cooperarea cu asociatiile patronale ca structuri legitime de reprezentare a intereselor colective in procesul de elaborare a actelor normative in materie.

Reforma legislativa

Reforma legislativa urmarita de Guvernul Romaniei contribuie la consolidarea statului de drept, la stabilitatea si securitatea vietii sociale si la dezvoltarea unei economii de piata viabile.

Obiective:

Modificarea si completarea legislatiei privind prevenirea si controlul coruptiei si al spalarii banilor, pentru deplina armonizare a legislatiei interne cu acquis-ul comunitar;

Elaborarea si adoptarea legislatiei speciale privind prevenirea si controlul criminalitatii, cu referire speciala la prevenirea si controlul traficului de persoane si a criminalitatii prin intermediul sistemelor informatice;

Modificarea si completarea legislatiei in sensul asigurariim protectiei martorilor si a victimelor;

Elaborarea unui nou Cod penal, in contextul unificarii legislatiei penale la nivel european. Noul Cod penal trebuie sa fie un instrument functional de realizare a politicii penale prin care societatea sa fie mai bine aparata impotriva unor fenomene cu profunde implicatii asupra societatii cum este fenomenul coruptiei;

Modificarea si completarea Codului de procedura penala, in lumina deciziilor Curtii Constitutionale si a jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului;

Imbunatatirea legislatiei comerciale, reforma cadrului legislativ privind falimentul, precum si a procedurii falimentului judiciar cu caracter transnational;

Crearea unui mecanism eficient de consultare si de informare a comunitatii cu privire la adoptarea legislatiei (accesul publicului la proiectele de lege de interes general).

1.7. Cooperarea internationala

Prevenirea coruptiei constituie o preocupare constanta a organismelor internationale, in acest sens fiind elaborate si adoptate o serie de documente internationale care reglementeaza problematica luptei anticoruptie. Programul respecta prevederile celor mai importante documente elaborate in domeniu de organizatiile si organismele internationale.