Administratia Nationala a Penitenciarelor - autoritate investita cu organizarea executarii pedepselor privative la libertate

Administratia Nationala a Penitenciarelor - autoritate investita cu organizarea executarii pedepselor privative la libertate

1. Structura si functiile Administratiei Nationale a Penitenciarelor

In ultimii 100 de ani, majoritatea sistemelor penitenciare din tarile europene s-au bazat pe modele si structuri militare.

Schimbarile permanente din societate, transformarile din sfera juridica si politica au marcat istoria Europei, in ultimii ani au atins, in mod evident, si sistemul penitenciar. Mai mult chiar, ca parte integranta a complexului sistem al justitiei penale, sistemul penitenciar a fost influentat, mai mult ca orice institutie, de schimbari, de transformari sociale, politice, economice si culturale survenite in ultimul timp.

O data cu dezvoltarea Organizatiei Natiunilor Unite si a Consiliului Europei, statele membre au recomandat ca administratiile penitenciare sa fie separate de serviciile militare. Demilitarizarea sistemelor penitenciare presupune transformarea structurii militare in structuri civile, administrative.

In Romania aceasta tendinta de demilitarizare s-a cristalizat prin trecerea din subordinea Ministerului de Interne in cea a Ministerului de Justitie a Administratiei Nationale a Penitenciarelor , in anul 1991, iar cu toate eforturile depuse, totusi, managementul organizational, structura personalului si conditiile din sistemul penitenciar nu au fost puse unor schimbari radicale.

Administratia penitenciara centrala estre reprezentata de A.N.P., subordonata Ministerului Justitiei, institutie cu personalitate juridica (ordonator principal de credite), finantata de la bugetul de stat si din venituri extrabugetare.

Potrivit art. 1 din "Regulamentul de organizare si functionare a Administratiei Nationale a Penitenciarelor"; Administratia Nationala a Penitenciarelor este institutia publica de interes national, cu personalitate juridica, in subordinea Ministrului Justitiei si face parte din institutiile publice de aparare, ordine publica si siguranta nationala ale statului.

Activitatea A.N.P. - ului se desfasoara in conformitate cu prevederile Constitutiei Romaniei, Declaratiei Universale a Dreptului Omului, Conventiei Europene pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, Pactului international cu privire la drepturile civile si politice, cu Recomandarile Consiliului Europei cu privire la tratamentul detinutilor, cu dispozitiile Legii nr. 293/2004 privind statutul functionarilor publici din Administratia Nationala a Penitenciarelor, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Legii nr. 51/1991, ale Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele juridice in cursul procesului penal si a actelor normative date in aplicarea acestei legi.

Administratia Nationala a Penitenciarelor aplica in domeniile ce o privesc Strategia nationala privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate pronuntate de instantele de judecata si totodata contribuie la apararea ordinii publice si a sigurantei nationale prin asigurarea pazei, escortarii, supravegherii, prin aplicarea regimului de detentie si organizarea de activitati de asistenta sociala si educative destinate reinsertiei sociale a persoanelor privative de libertate.

Activitatea profesionala a personalului din sistemele administratiei penitenciare se desfasoara in interesul comunitatii si al persoanelor care executa pedepse privative de libertate, in limitele competentelor stabilite prin lege.

In acest sens mentionam si prevederile Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal , unde in art. 15 se prevede ca Administratia Nationala a Penitenciarelor este institutia publica cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Justitiei, avand ca scop coordonarea activitatilor penitenciarelor, ca organizarea si functionarea si atributiile Administratiei Nationale a Penitenciarelor este condusa de un director general, numit prin ordin al ministrului justitiei, ca directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor are calitatea de ordonator secundar de credite, ca finantarea Administratiei Nationale a Penitenciarelor se asigura din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat.

Principala functie a Administratiei Nationale a Penitenciarelor, rezida in aceea ca, prin desfasurarea activitatilor sale specifice, sa asigure punerea in executare a pedepselor privative de libertate pronuntate de instantele de judecata, precum si executarea masurii educative de internare a minorilor delincventi intr-un centru de reeducare sau a masurii arestarii preventive.

Conducerea Administratiei Nationale a Penitenciarelor este exercitata potrivit art. 3 din "Regulamentul de organizare si functionare al Administratiei Nationale a Penitenciarelor" de catre directorul general asistat de 3 directori general adjuncti. Functiile de director general si director general adjunct se ocupa prin concurs, la care pot participa numai ofiterii de penitenciare, personalul contractual din sistemul administratie penitenciare si magistratiei detasati din Ministerul Justitiei. Aceste functii sunt exercitate pe o perioada de 4 ani, cu posibilitatea prelungirii o singura data pentru inca 4 ani.

Structura organizatorica a Administratiei Nationale a Penitenciarelor este alcatuita din: directii, servicii independente, servicii, compartimente. Noua structura a Aparatului Central din sistemul administratiei penitenciare a fost aprobata prin Ordinul ministrului justitiei nr. 2906 din 20.11.2007 si modificata prin Ordinul ministrului justitiei nr. 753 din 14.03.2008.

2. Directia Siguranta Detinerii si Regim Penitenciar

Este structura specializata a Administratiei Nationale a Penitenciarelor care:

organizeaza si coordoneaza activitatile referitoare la modul de executare a pedepselor privative de libertate, a masurilor arestarii preventive si a masurii educative de internare a minorilor in centre de reeducare, pronuntate de instantele judecatoresti;

coordoneaza, indruma si controleaza asigurarea pazei, escortarii si supravegherii condamnatilor, a arestatilor preventiv si a minorilor din unitatile subordonate Administratiei Nationale a Penitenciarelor astfel incat sa se asigure prevenirea evenimentelor negative;

elaboreaza strategia de aplicare a regimului penitenciar, urmareste transpunerea ei in practica, tine evidenta nominala si statistica a persoanelor private de libertate si urmareste folosirea lor la activitati productive, potrivit legii;

controleaza si ia masuri pentru executarea misiunilor de paza si escortare a persoanelor private de libertate la instantele de judecata, transferul acestora la organele de urmarire penala sau la alte locuri de detinere;

Aceasta se compune din trei servicii:

1. Serviciul regim penitenciar;
2. Serviciul siguranta detinerii;
3. Serviciul evidenta si transfer;

1. Serviciul Regim Penitenciar

Este format din compartimentele: Aplicarea regimului penitenciar si Cereri, reclamatii si sesizari.

Serviciul regim penitenciar are ca atributii:

organizeaza, indruma si coordoneaza activitatea de aplicare a regimurilor diferentiate de detinere a persoanelor private de libertate;

indruma, coordoneaza si controleaza modul de indeplinire a misiunilor de supraveghere a efectivelor de persoane private de libertate si minori;

analizeaza periodic modul de folosire a spatiilor de cazare, iar in raport cu dinamica si structura efectivelor de persoane private de libertate face propuneri de transferare a unor categorii de condamnati in vederea echilibrarii gradului de ocupare;

coordoneaza, indruma si controleaza activitatile referitoare la acordarea drepturilor la pachet, vizita, corespondenta, petitionare, telefon si a celorlalte drepturi prevazute de lege;

urmareste modul de desfasurare a activitatilor de cunoastere a persoanelor private de libertate;

prezinta spre aprobare conducerii Administratiei Nationale a Penitenciarelor metodologii cu privire la aplicarea corecta si unitara a dispozitiilor actelor normative care apar, cu implicatii asupra activitatii de aplicare a regimului penitenciar;

studiaza unele situatii si fenomene aparute in domeniul specific de activitate si propune masuri pentru generalizarea unor aspecte pozitive ori de inlaturare a cauzelor de producere a evenimentelor negative;

valorifica imprejurarile si cauzele producerii unor evenimente generale de incalcari ale prevederilor referitoare la acordarea drepturilor persoanelor private de libertate, de abuzuri ale membrilor personalului, de aplicarea discriminatorie a regimului legal de detinere, precum si sesizarile primite din partea persoanelor private de libertate si a familiilor acestora;

intocmeste periodic, pentru a fi prezentate conducerii Administratiei Nationale a Penitenciarelor si Ministrului Justitiei, informari si sesizari referitoare la principalele evenimente negative din unitati si masuri pentru imbunatatirea aplicarii regimului penitenciar;

efectueaza studii privind cauzele care pot genera actiuni colective cu efecte negative, al caror concluzii, impreuna cu propunerile de remediere, le prezinta periodic conducerii Administratiei Nationale a Penitenciarelor;

elaboreaza programe de imbunatatire a conditiilor de detentie, pe care le supune spre aprobare conducerii Administratiei Nationale a Penitenciarelor, si asigura aplicarea lor in unitatile subordonate;

propune experimentarea unor masuri prevazute in documentele internationale referitoare la regimul penitenciar aplicat persoanelor private de libertate si, in cazul obtinerii unor rezultate bune, si preocupa de generalizarea lor in toate unitatile;

coordoneaza activitatile referitoare la reforma penitenciara in raport cu competenta care ii revine si urmareste aplicarea in practica a normelor si regulilor internationale in domeniu, cu respectarea deplina a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

2. Serviciul Siguranta Detinerii

Acest serviciu are in sarcina urmatoarele atributii:

urmareste respectarea in unitati a prevederilor actelor normative referitoare la asigurarea pazei, escortarii si supravegherii persoanelor aflate in custodie;

coordoneaza activitatea de aparare si de asigurare a securitatii locurilor de detinere si a punctelor de lucru;

controleaza activitatea de aparare si de asigurare a securitatii locurilor de detinere si a punctelor de lucru;

controleaza daca in unitati se iau masuri pentru executarea regulamentara a misiunilor de paza, escortare si supraveghere a persoanelor private de libertate la instantele de judecata, organele de urmarire penala si in timpul transferului la alte unitati penitenciare;

controleaza modul de pastrare, folosire si intretinere a armamentului, munitiei si mijloacelor tehnice ajutatoare de paza si transmisiuni din dotare a unitatilor subordonate Administratiei Nationale a Penitenciarelor;

controleaza modul in care se aplica la locurile de detinere masurile pentru prevenirea evenimentelor negative si pentru cresterea sigurantei obiectivelor si a misiunilor de executat;

controleaza modul in care se desfasoara sedintele de antrenare si instruire a personalului din unitati in vederea cresterii capacitatii de actiune in situatii speciale, analizand periodic modul de executare a alarmelor in unitati si facand propuneri de imbunatatire a acestei activitati;

coordoneaza activitatea personalului care executa paza, escortarea si supravegherea persoanelor private de libertate transferate cu mijloacele auto din dotare, intocmeste si prezinta pentru aprobare itinerarele de deplasare, precum si documentele pentru efectuarea transportului de asemenea mijloace;

analizeaza modul de folosire a cadrelor de posturi si misiuni la nivelul de redistribuiri ori suplimentari de posturi;

analizeaza periodic aspectele referitoare la nerespectarea prevederilor regulamentare cu privire la paza, escortarea si supravegherea persoanelor private de libertate in unitatile subordonate Administratiei Nationale a Penitenciarelor, care pot conduce la producerea unor evenimente, si face propuneri de imbunatatire a activitatii;

urmareste transpunerea in practica a prevederilor Planului de actiune pentru indeplinirea in comun a misiunilor incheiate intre penitenciare si unitatile subordonate Ministrului Internelor si Reformei Administrative, si de la caz la caz, face propuneri de imbunatatire a acestei activitati;

elaboreaza periodic informari si sesizari referitoare la principalele evenimente negative in domeniul de activitate al serviciului si propune masuri pentru imbunatatirea sigurantei misiunilor de paza, escortare si supraveghere a persoanelor incarcerare;

controleaza punerea in aplicare a planurilor de actiune si siguranta a unitatilor penitenciare;

organizeaza serviciul de zi pe administratia nationala, transmiterea si receptionarea operativa a deciziilor si notelor telefonice ori a celor transmise prin fax;

organizeaza paza si apararea obiectivului si controlul accesului in sediul Administratiei Nationale a Penitenciarelor;

analizeaza modul de asigurare a sigurantei locurilor de detinere si a misiunilor de executare si face propuneri pentru dotarea acestora cu mijloace de interventiei, legatura, transport, alarmare si semnalizare;

evalueaza pentru fiecare unitate nevoile de personal destinat executarii misiunilor de paza, escortare si supraveghere si face propuneri pentru redistribuiri de personal, detasari ori suplimentari ale statelor organizare si functionare;

executa controale tematice, de sprijin si indrumare, precum si verificari in unitatile de penitenciare;

desfasoara activitati de instruire si indrumare a personalului din sectoarele operative in vederea insusirii si aplicarii prevederilor legale, regulamentelor si dispozitiilor esaloanelor superioare;

urmareste actualizarea si completarea documentelor de paza, aparare su alarmare ale unitatilor precum su cele de cooperare cu alte organe;

intocmeste documente pentru organizarea si desfasurarea de aplicatii vizand valorificarea capacitatii de actiune a personalului Administratiei Nationale a Penitenciarelor;

studiaza si propune masuri de modernizare a sistemelor de paza si supraveghere de pe perimetrele locurilor de detinere, a posturilor de control si a spatiilor de cazare, analizeaza posibilitatile de dotare a unitatilor cu armament modern si eficace si valorifica situatiile in care s-a efectuat uz de arma;

tine evidenta evadarilor, parasirilor locurilor de munca, fugi,or minorilor si a tentativelor la aceste fapte si urmareste modul de executare a masurilor propuse dupa fiecare eveniment;

verifica masurile stabilite pentru asigurarea pazei si supravegherii persoanelor private de libertate folosite la activitati productive, precum si a celor internati in spitale din reteaua Ministrului Sanatatii Publice;

participa, impreuna cu cadre din unitatile subordonate, la instruirile pe care le fac furnizorii de echipamente tehnice inainte de punerea in functiune a sistemelor paza, alarmare si comunicatii;

3. Serviciul Evidenta si Transfer

In cadrul Serviciului evidenta si transfer functioneaza 3 compartimente: Evidenta, Transfer si Informatica.

Serviciul Evidenta si Transfer indeplineste urmatoarele atributii:

prezinta spre aprobare conducerii Administratiei Nationale a Penitenciarelor proiecte de decizii si metodologii privind aplicarea unor institutii de drept penal cu impact asupra persoanelor private de libertate;

informeaza periodic conducerea Administratiei Nationale a Penitenciarelor cu privire la unele categorii de persoane private de libertate si minori aflate in unitatile subordonate;

realizeaza instruirea sefilor de serviciu sau a sefelor de birou evidenta, nou-numiti in functie, si verifica aspectele negative deosebite produse in activitatea desfasurata;

urmareste punerea in aplicare a hotararilor judecatoresti in unitatile subordonate Administratiei Nationale a Penitenciarelor;

intocmeste planul tematic si documentele necesare organizarii si desfasurarii de convocari cu lucratorii de evidenta;

executa controale tematice, de sprijin si indrumare in unitati, urmarind legalitatea primirii persoanelor private de libertate si a minorilor in locurile de detinere, calculul pedepselor, aducerea la cunostinta a actelor procedurale, prezentarea la organele judiciare, liberarea conditionata, etc;

urmareste si sprijina aplicarea institutiei liberarii conditionate in conformitate cu dispozitiile legii;

3. Directia educatie si asistenta psihosociala

Aceasta directie este structura specializata care defineste, coordoneaza, implementeaza si evalueaza directiile de actiune, in vederea aplicarii politicilor penale in domeniul asistentei educative si psihosociale a persoanelor private de libertate.

Structura sa cuprinde:

1. Serviciul Asistenta Psihosociala
2. Serviciu Educatie

1. Serviciu Asistenta Psihosociala

defineste cadrul general si unitar de desfasurare a asistentei psihosociale realizate in unitatile penitenciare;

evalueaza modul de aplicare a metodologiilor si procedurilor de lucru pentru fiecare categorie de specialisti si a fiselor postului corespondente cadrului metodologic;

evalueaza modalitatile de lucru cu documentatia specifica cunoasterii individualizate a persoanelor care executa o pedeapsa privativa de libertate - dosarul de educatie si asistenta psihosociala, registre;

elaboreaza, evalueaza si imbunatateste programele de interventie specifica adresate categoriilor de persoane private de libertate cu nevoi speciale, persoane care au savarsit fapte cu violenta, agresiuni sexuale, persoane cu antecedente in toxicomanie, cu patologie psihica sau bolnavi cronic, persoane care prezinta un risc sporit de suicid, persoane cu pedepse de lunga durata sau detentie pe viata, varstnici, persoane vulnerabile;

elaboreaza, evalueaza si imbunatateste procedurile de lucru in vederea desfasurarii activitatilor de asistenta psihologica si sociala, consiliere, programe psihoterapeutice;

elaboreaza, actualizeaza si propune spre abrogare decizii sau dispozitii ale directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor referitoare la activitatea care de desfasoara cu persoanele private de libertate;

mentine legatura permanent cu unitatile de detinere in vederea cunoasterii, imbunatatirii si sprijinirii activitatii de asistenta psihosociala;

monitorizeaza integrarea specialistilor din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor in asociatiile profesionale existente la nivel national si international;

sustine cursuri de specialitate in cadrul structurilor de invatamant care pregatesc personalul din sistemul penitenciar;

realizeaza activitati de organizare, indrumare si evaluare a specialistilor din unitatile de detentie;

raspunde la petitii, cereri si reclamatii, referitoare la activitatea de asistenta psihosociala, formulate de catre persoanele private de libertate sau de catre membrii familiilor acestora;

organizeaza simpozioane, conferinte, seminarii, intalniri si schimburi de experienta privind asistenta psihosociala in sistemul penitenciar si desemneaza participanti la manifestarile stiintifice din domeniul criminologiei, psihologiei penitenciare, asistentei sociale si sociologiei juridice;

realizeaza situatii statistice semestriale si anuale privind activitatile de asistenta psihosociala desfasurate in unitati;

participa la comisiile de examinare a condamnatilor pentru concursurile organizate in domeniul asistentei psihosociale;

identifica necesitatile de pregatire profesionala ale personalului implicat in activitatile de asistenta psihosociala si elaboreaza un program de formare profesionala;

realizeaza studii si cercetari privind nevoile de asistenta psihosociala ale persoanelor private de libertate;

2. Serviciul Educatie

Acest serviciu indeplineste urmatoarele atributii specifice:

defineste cadrul general si unitar de desfasurare a activitatilor educative realizate in unitatile penitenciare;

coordoneaza procesul de scolarizare si de calificare profesionala;

elaboreaza, evalueaza si imbunatateste programele generale, adresate intregii populatii penitenciare;

alfabetizarea, cultura generala, educatia pentru sanatate, pentru viata de familie, pentru dezvoltarea abilitatilor sociale, recreative de educatie fizica si sport, de asistenta religioasa, de biblioteca, culturale, artistice, etc;

elaboreaza, actualizeaza si propune spre abrogare decizii sau dispozitii ale directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor referitoare la activitatea educativa desfasurata cu persoanele private de libertate;

evalueaza modalitatile de lucru cu documentatia specifica cunoasterii individualizate a persoanelor care executa pedepse privative de libertate - dosarul de educatie si asistenta psihosociala, fise, registre, etc;

identifica necesitatile de pregatire profesionala ale personalului educativ in vederea initierii si derularii unor cursuri de formare profesionala;

sustine cursuri de specialitate in cadrul structurilor de invatamant acre pregatesc personalul de penitenciare;

colaboreaza cu institutiile publice si organizatiile neguvernamentale ale caror domeniu de activitate il constituie asistarea persoanelor private de libertate;

mentine legatura cu unitatile penitenciare in vederea cunoasterii, imbunatatirii, evaluarii si sprijinirii activitatii de educatie desfasurate in cadrul acestora;

evalueaza metodologiile si procedurile de lucru specifice activitatii desfasurate de catre educator, preot, agentul tehnic, instructor sportiv si procedurile pentru seful Serviciului educatie in scopul imbunatatirii acestora;

desfasoara activitati de organizare, indrumare si evaluare a specialistilor in educatie la nivelul unitatilor de detentie;

monitorizeaza integrarea specialistilor din Administratia Nationala a Penitenciarelor si unitatile subordonate in asociatiile profesionale existente la nivel national;

realizeaza semestrial si anual situatiile statistice referitoare la dinamica programelor si a activitatilor educative desfasurate in unitatile penitenciare;

raspunde la petitii, cereri si reclamatii referitoare la activitatea educativa, formulate de catre persoanele private de libertate sau de catre membrii familiilor acestora;

realizeaza studii si cercetari privind nevoile de asistenta educativa ale persoanelor private de liberate;

organizeaza conferinte, simpozioane, seminarii si desemneaza participantii la manifestari stiintifice derulate de alte institutii, in domeniul educatiei, criminologiei, psihologiei penitenciare, asistentei sociale, sociologiei juridice si altele asemenea;

participa la comisiile se examinare a candidatilor pentru posturile din domeniu educatiei;

4. Directia medicala

Aceasta directie asigura aplicarea unitara in unitatile din subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor a normelor si regulilor privind promovarea si pastrarea starii de sanatate a persoanelor aflate in custodie, pe perioada cat acestea executa o pedeapsa privativa de libertate, in conditii similare celor oferite in reteaua sanitara publica si in concordanta cu legislatia proprie sistemului penitenciar. Asigurarea asistentei medicale se realizeaza in concordanta cu reglementarile in vigoare ale Ministerului Sanatatii Publice si cu recomandarile internationale privind tratamentul persoanelor aflate in detentie.

Directia medicala are in componenta doua servicii: Serviciu asistenta medicala si Serviciul programe si medicina preventiva. In subordinea Serviciului asistenta medicala functioneaza si Compartimentul de asistenta medicala curativa la locul de munca.

5. Directia management resurse umane

Este structura care asigura aplicarea unitara a actelor normative in vigoare referitoare la strategia, politicile de personal si dezvoltarea organizationala a sistemului administratiei penitenciare.

Directia management resurse umane are urmatoarea structura:

1. Serviciul evidenta personal;
2. Serviciul resurse umane;
3. Serviciul formare profesionala;
4. Serviciul psihologia personalului;
5. Compartimentul organizare-mobilizare;

6. Directia economico-administrativa

Asigura suportul tehnico-economic al activitatii Administratiei Nationale a Penitenciarelor, prin valorificarea potentialului uman, material si financiar existent in administrare si punerea in aplicare a actelor normative, a ordinelor ministrului justitiei si a deciziilor directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

Structura Directiei economico-administrativa este urmatoarea:

a)      Serviciul cazarmare, constructii-inovatii, alcatuit din compartimentele: Plan, Urmarire lucrari si Cazarmare;

b)      Serviciul productie si protectia muncii, format din compartimentele: Productia bugetara, Gospodarie agrozootehnica si Protectia muncii;

c)      Serviciul logistic, alcatuit din compartimentele: Asigurare tehnico-materiala si Achizitii;

d)      Serviciul planificare si executie bugetara;

e)      Serviciul financiar-contabilitate, format din compartimentele: Financiar, Contabilitate si Casierie;

7. Directia tehnologia informatiei si comunicatii I.T.

Acesta este compartimentul de specialitate din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor care coordoneaza activitatea informatica, in scopul constituirii unui sistem informatic si de comunicatii unitar. Aceasta directie asigura punerea in functiune si exploatarea in parametri corespunzatori a echipamentelor de calcul, retelelor locale de calculatoare si aplicatiilor aflate in exploatare in sistemul penitenciar, astfel incat sa existe un flux permanent de informatii, atat la nivelul fiecarei locatii, cat si intre acestea si, in acelasi timp, intre unitatile penitenciare si sediul central.

Directia tehnologia informatiei si comunicatii I.T. are urmatoarea structura:

1. Serviciu gestiune software, analiza si programare;
2. Serviciu administrare si securitate tehnica de calcul si comunicatii I.T.;

Potrivit art. 68 din "Regulamentul de organizare si functionare a Administratiei Nationale a Penitenciarelor", Administratia Nationala a Penitenciarelor, in exercitarea atributiilor care ii revin, utilizeaza si poate crea, in conditiile legii, aplicatii informatizate de gestiune a datelor referitoare la realizarea scopului pedepsei, precum si a datelor referitoare la activitati conexe si auxiliare acesteia. Administratia Nationala a Penitenciarelor adopta masurile tehnice si organizatorice necesare protejarii datelor cu caracter personal ale persoanelor private de libertate impotriva oricaror distrugeri, pierderi, modificari, dezvaluiri sau acces neautorizat.

8. Directia pentru prevenirea criminalitatii in mediul penitenciar

Este structura de specialitate a Administratiei Nationale a Penitenciarelor prin care se asigura organizarea si coordonarea, prin metode si mijloace specifice, a activitatilor de prevenire a criminalitatii organizate, coruptiei si terorismului, in locurile si mediile unde se desfasoara activitati specifice cu persoanele private de libertate sau cu personalul din sistemul penitenciar.

Directia identifica, cunoaste si previne, in limitele competentelor sale, situatiile si imprejurarile care pot favoriza ori genera evenimente grave, de natura sa puna in pericol siguranta locului de detinere, acte de coruptie, criminalitate organizata, terorism sau alte fapte ce constituie incalcari ale legii, atat in randul persoanelor private de libertate, cat si in randul functionarilor publici, cu statut special din sistemul administratiei penitenciare.

Directia pentru prevenirea criminalitatii in mediul penitenciar are urmatoarea structura:

1. Serviciul de prevenire a criminalitatii organizate si terorismului;
2. Serviciul de prevenire a criminalitatii si coruptiei;
3. Biroul de analiza si sinteza;

9. Directia inspectia penitenciara

Directia inspectia penitenciara este specializata in executarea inspectiilor si controalelor, valorificarea petitiilor si cercetarea administrativa a faptelor savarsite de personalul din Administratia Nationala a Penitenciarelor si unitatile subordonate.

Directia inspectie penitenciara poate efectua inspectii si controale curente, inopinate si tematice. Acestea se realizeaza din dispozitia directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, la solicitarea conducatorilor directiilor, serviciilor, birourilor si compartimentelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor ori din proprie initiativa, pe baza planificarilor, sesizarilor sau a altor forme de informare si comunicare.

Directia inspectie penitenciara are urmatoarea structura:

1. Serviciul control;
2. Serviciul sesizari si sinteza;

10. Serviciul juridic

Este serviciul care asigura:

indeplinirea atributelor Administratiei Nationale a Penitenciarelor privind elaborarea proiectelor de acte normative din domeniul sau de activitate;

participarea la elaborarea de acte normative initiate de alte autoritati publice care au legatura cu domeniul de activitate al Administratiei Nationale a Penitenciarelor;

organizarea documentarii juridice; reprezinta in fata instantelor judecatoresti si a altor organe de jurisdictie interesele Administratiei Nationale a Penitenciarelor si coordoneaza aceasta activitate la nivelul unitatilor subordonate, asigurand totodata si avizarea legalitatii actelor intocmite.

Serviciul juridic are urmatoarea structura:

1. Biroul contencios si contracte;
2. Biroul elaborare si evidenta acte normative si administrative;

11. Serviciul cabinet

Asigura transmiterea informatiei, transparenta decizionala, gestioneaza imaginea publica a conducerii Administratiei Nationale a Penitenciarelor, in plan intern si extern, si asigura relationarea acesteia cu societatea, comunitatea locala si institutiile de drept.

Serviciul cabinet are urmatoarea structura:

1. Compartimentul consilieri;
2. Compartimentul relatii publice si mass-media;

12. Serviciul arhiva si registratura generala

Organizeaza si coordoneaza activitatea de primire, inregistrare, repartizare, evidenta si expediere a corespondentei adresate Administratiei Nationale a Penitenciarelor, pe directii si servicii, precum si activitatea de solutionare in termen a lucrarilor repartizate structurilor functionale din cadrul acesteia.

Structura Serviciului arhiva si registratura generala este urmatoarea:

1. Compartimentul cereri;
2. Compartimentul registratura;
3. Compartimentul arhiva;

13. Serviciul cooperare si programe

Prin intermediul Serviciului cooperare si programare Administratia Nationala a Penitenciarelor isi exercita competentele in ceea ce priveste:

cooperarea cu administratiile penitenciare din strainatate si cu institutiile si organismele internationale;

accesarea si implementarea fondurilor externe;

Structura Serviciului cooperare si programe este urmatoarea:

1. Compartimentul cooperare;
2. Compartimentul accesare si implementare programe, care este impartit in subcompartimentul Accesare si subcompartimentul suplimentare si monitorizare programe;

14. Compartimentul managementului si situatiilor de urgenta

Principalele atributii ale acestui compartiment sunt:

controleaza si indruma activitatea de prevenire a situatiilor de urgenta in unitatile subordonate Administratiei Nationale a Penitenciarelor;

informeaza anual si ori de cate ori este cazul, conducerea Administratiei Nationale a Penitenciarelor, asupra modului de indeplinire a obligatiilor legale ce ii revin in activitatea legata de promovarea situatiilor de urgenta;

analizeaza modul de desfasurare a activitatii de prevenire a situatiilor de urgenta, eficienta acesteia si folosirea mijloacelor specifice din dotare, propunand masuri pentru imbunatatirea activitatii;

impreuna cu organele abilitate, la solicitarea unitatilor subordonate, Administratia Nationala a Penitenciarelor si in urma deciziei directorului general, participa la cercetarea cauzelor generate de situatiile de urgenta;

urmareste respectarea normelor privind situatiile de urgenta in proiectele pentru noile obiective de investitii, modernizari si extinderi;

colaboreaza cu Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta si cu inspectoratele judetene pentru situatii de urgenta pe linia apararii impotriva incendiilor si a protectiei civile;

15. Biroul informatiei clasificate

Este structura de specialitate care elaboreaza, implementeaza si monitorizeaza aplicarea ansamblului de masuri de natura juridica, procedurala, fizica si de protectie a personalului, destinate securitatii documentelor si materialelor clasificate la nivelul aparatului central al Administratiei Nationale a Penitenciarelor si la nivelul unitatilor subordonate potrivit legii.

In structura Administratiei Nationale a Penitenciarelor pe langa consiliul de conducere sunt constituite comisii si comitete cu structuri permanente de lucru. Dintre acestea enumeram: Comitetul de securitate si sanatate in munca, Comisia de disciplina, Comisia pentru atribuirea locuintelor de serviciu si Unitatea de implementare a programelor PHARE.

Din cele prezentate putem spune ca organizarea si functionarea sistemului penitenciar romanesc sunt situate prin Regulamentul de organizare si functionare aprobat de ministerul justitiei, organigrama Administratiei Nationale a Penitenciarelor realizandu-se cu respectarea statutului de organizare aprobat, de asemenea, de ministrul justitiei, in limita functiilor aprobate prin hotarare de guvern, iar atributiile fiecarui angajat sunt stabilite prin fisa postului. De asemenea fiecare penitenciar dispune de un regulament de ordine interioara prin care sunt stabilite activitatile desfasurate de unitate respectiva.

I.2. Personalul administratiei penitenciare si populatia penitenciara

Tinand seama de importanta fundamentala a personalului inchisorii in realizarea unei conduceri adecvate a institutiilor si de scopul obiectivelor organizatorice si de tratament al acestui personal administratiile de inchisori vor acorda o mare atentiei indeplinirii regulilor ce servesc personalul.

In orice circumstanta personalul din penitenciar trebuie sa se comporte si sa-si indeplineasca sarcinile astfel incat sa constituie un complex si o influenta pozitiva asupra detinutilor si sa suscite respectul acestora.

Personalul trebuie sa fie selectionat cu grija, instruit corespunzator in cadrul formarii initiale si continue, retribuit asemenea lucrarilor profesioniste, cu un statut pe care societatea civila sa-l respecte. La selectionarea acestuia autoritatile penitenciarului trebuie sa puna accent pe integritate, calitatile umane, competentele profesionale ale candidatilor, precum si pe aptitudinile cerute pentru efectuarea muncii complexe care ii asteapta.

Inainte de inceperea activitatii, personalul penitenciar va urma un curs de pregatire generala si de specialitate, sustinand teste teoretice si practice.

In acest sens, administratia penitenciarelor se va asigura ca de-a lungul carierei, personalul isi va mentine si imbunatati cunostintele si competentele profesionale, frecventand cursuri de formare continua si perfectionare.

Pregatirea intregului personal va include instruirea in normele internationale si regionale ale dreptului omului, in special in Conventia Europeana asupra Dreptului Omului si Conventia pentru Prevenirea Torturii si a Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante, precum si aplicarea Regulilor Penitenciare Europene.

Personalul penitenciar va fi selectionat si numit in mod egal, fara discriminari bazate pe sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau altele, de origine sociala sau nationala, apartenenta la o minoritate nationala, avere, locul nasterii sau altele.

Autoritatile penitenciare trebuie sa promoveze metode de organizare si sisteme proprii de gestiune a personalului care:

a)      sa asigure o conducere a penitenciarelor la standarde ridicate, respectand instrumentele internationale si regionale cu privire la drepturile omului;

b)      sa faciliteze buna comunicare intre penitenciare si intre diferitele categorii de personal din penitenciare, avand in vedere cooperarea serviciilor interne si externe in special in ceea ce priveste reintegrarea detinutilor;

Fiecare penitenciar va avea un director adecvat din punct de vedere al personalitatii, competentelor administrative, pregatirii si experientei.

Intreaga responsabilitate a penitenciarului va apartine directorului, directorului adjunct sau altui functionar autorizat in acest sens, iar in cazul in care un director are in responsabilitatea sa mai multe penitenciare, fiecare dintre acestea va avea la conducere un functionar responsabil.

Personalul trebuie format atat din barbati cat si din femei in mod echilibrat.

Directorul, directorul adjunct si majoritatea personalului din penitenciar trebuie sa vorbeasca limba pe care o vorbesc detinutii in marea lor majoritate, sau o limba inteleasa de majoritatea acestora. Pe cat posibil, personalul, trebuie sa cuprinda un numar suficient de specialisti cum ar fi: psihiatri, psihologi, asistenti sociali, educatori, inspectori tehnici, profesori sau monitori de educatie fizica si sport.

Totodata autoritatile penitenciare trebuie sa informeze constient publicul cu privire la rolul jucat de sistemul penitenciar si munca intreprinsa de personalul penitenciar astfel incat sa se inteleaga mai bine importanta contributiei sale in cadrul societatii.

Personalul administratiei penitenciare este complex fiind format din mai multe categorii: magistrati, functionari publici cu statut special, functionari publici si personal contractual.

Totodata personalul din sistemul penitenciar romanesc mai poate fi structurat in:

personal de conducere (4,7% din totalul personalului) - are in sarcina gestionarea administratiei centrale si a unitatilor subordonate fiind format din: directori, directori adjuncti, sefi de servicii si de compartimente;

personalul de supraveghere (cca. 60%) - formeaza cea mai numeroasa parte a personalului fiind alcatuit din: ofiteri si agenti care isi desfasoara activitatea in sectoarele de detinere, pentru supravegherea, paza penitenciarului, escortare, evidenta cheltuielilor si organizarea muncii detinutilor;

personalul cu atributii in educatie si asistenta psihosociala (4% din totalul personalului) avand ca sarcini scolarizarea, consilierea, terapia, calificarea, organizarea activitatilor culturale, artistice, sportive, de hobby si a timpului liber;

alte categorii de personal - sunt reprezentate de: medici si asistenti medicali, personal financiar-contabil, ingineri, economisti, personal de resurse umane, personal de secretariat si informatica;

Personalul din sistemul administratiei penitenciare este constituit din functionari publici cu statut special al caror statut este reglementat de Legea nr. 293 din 28 iunie 2004 privind Statutul functionarilor publici cu statut special din Administratia Nationala a Penitenciarelor modificata prin O.U.G. nr. 4/2008 denumiti in continuare functionari publici cu statut special si din personalul contractual.

Statutul special al functionarilor publici din sistemul administratiei penitenciare este conferit de natura atributiilor de serviciu care implica indatoriri si sarcini deosebite. In exercitarea atributiilor sale de serviciu, functionarul public cu statut special este investit cu exercitiul autoritatii publice, in limitele competentelor stabilite prin lege.

In exercitarea misiunilor de paza, escortare si supraveghere a persoanelor private de libertate precum si in alte situatii temeinic justificate, functionarul public cu statut special poate folosi in conditiile legii, tehnica, mijloacele si armamentul din dotare. Autoritatea functiei nu poate fi exercitata in interes personal.

Personalul din sistemul administratiei penitenciare incadrat in functie pe baza contractului individual de munca se supune legislatiei muncii.[7]

Activitatea profesionala a personalului administratiei penitenciare se desfasoara in interesul comunitatii, prin punerea in aplicare a legislatiei privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organe judiciare in cursul procesului penal in limitele competentelor stabilite prin lege. Personalul din sistemul administratiei penitenciare este obligat sa respecte drepturile si libertatile fundamentale ale omului, Constitutia si legile tarii, prevederile regulamentare interne si sa indeplineasca ordinile si dispozitiile legale ale sefilor ierarhici privind activitatea sa profesionala.

Exercitarea functiei publice din sistemul administratiei penitenciare se conduce dupa urmatoarele principii:

a)      supunerea deplina fata de lege;

b)      respectarea drepturilor persoanelor private de libertate, in conditiile prevazute de lege;

c)      egalitatea sanselor pe baza meritelor si capacitatii profesionale;

d)      responsabilitate si impartialitate;

e)      eficacitatea in serviciul intereselor generale ale societatii;

f)        eficienta in utilizarea resurselor;

g)      ierarhia organizatorica si functionala;

Personalul din sistemul administratiei penitenciare va promova si va respecta principiile si valorile etice ale serviciului public in activitatea profesionala si in relatiile cu cetatenii, precum si masurile legale referitoare la transparenta decizionala, conflictul de interese si incompatibilitati.

Functionarii publici cu statut special se impart in doua categorii, in raport cu nivelul minim al studiilor necesare, dupa cum urmeaza:

a)      categoria A - corpul ofiterilor de penitenciar - cuprinde functionarii publici cu statut special cu studii superioare, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta, emisa de institutii acreditate de Ministerul Educatiei Cercetarii si Tineretului;

b)      categoria B - corpul agentilor de penitenciare - cuprinde functionarii publici cu statut special, cu studii liceale absolvite cu diploma de bacalaureat;

In sistemul administratiei penitenciare sunt utilizate urmatoarele functii: functii publice de conducere si de executie specifice sistemului administratiei penitenciare si functii de specialitate specifice altor sectoare de activitate.

Selectia, numirea, evidenta, evaluarea, avansarea, pregatirea si perfectionarea functionarilor publici cu statut special se fac conform prevederilor Legii nr. 293 din 28 iunie 2004 privind Statutul functionarilor publici cu statut special din Administratia Nationala a Penitenciarelor.

Totodata putem spune ca intre personalul penitenciar si populatia penitenciara trebuie sa existe o relatie de interdependenta care o data respectata de ambele parti asigura un climat de siguranta in cadrul penitenciarelor.

Astfel ambele parti trebuie sa respecte drepturile si obligatiile celeilalte parti, personalul penitenciar nu va avea doar responsabilitatile unor simpli gardieni ci vor trebui sa tina cont de nevoia de a facilita reintegrarea detinutilor in societate dupa executarea pedepsei, printr-un program de suport si asistenta, sa-i trateze pe detinuti cu respect si omenie, omenia cuvenita oricarei fiinte umane. In acelasi timp populatia penitenciara trebuie sa-si asume toate obligatiile intr-un mod cat mai just si totodata sa respecte drepturile autoritatilor Administratiei Nationale a Penitenciarelor, evitand pe cat posibil: revoltele, abuzurile sexuale, consumul ilicit de droguri, etc.

Populatia penitenciara este vasta fiind formata din toate categoriile de persoane indiferent de sex, rasa, cetatenie, religie, origine sociala sau nationala, apartenenta la o minoritate nationala, etc.

Din acest motiv este de dorit sa se cunoasca categoriile sau grupele de condamnati in vederea repartizarii lor si apoi a individualizarii administrative a executarii pedepsei. Pentru aceasta se au in vedere atat criteriile obiective cum ar fi: gravitatea infractiunii savarsite, durata pedepsei aplicate, numarul infractiunilor savarsite, sexul, varsta condamnatilor, etc, cat si criteriile subiective, cum sunt: sanatatea fizica, sanatatea psihica, precum si diferite trasaturi psihice ( capacitatea mintala, trasaturi de caracter).

Astfel, se ajunge la cristalizarea unor grupe precum:

a)      condamnati majori si condamnati minori;

b)      condamnati barbati si condamnati femei;

c)      condamnati la: regimul de maxima siguranta, regimul inchis, regimul semideschis si regimul deschis;

d)      condamnati: nerecidivisti (primari) si recidivisti;

e)      condamnati sanatosi si bolnavi;

f)        condamnati varstnici si altele;

Tinand seama de modificarile Codului Penal si institutia liberarii conditionate survenite pana in prezent in penitenciarele romanesti urmatoarele intalnim urmatoarele categorii de condamnati:

condamnati definitiv, nerecidivisti cu pedepse mai mari de 5 ani dar care nu depasesc 15 ani;

condamnati definitiv, nerecidivisti, cu pedepse de peste 15 ani;

condamnati definitiv, recidivisti, cu pedepse mai mari de 5 ani dar care nu depasesc 15 ani;

condamnati definitiv, recidivisti cu pedepse de peste 15 ani;

condamnati definitiv, nerecidivisti cu pedeapsa mai mare de 1 an dar care nu depaseste 5 ani;

condamnati definitiv, nerecidivisti cu pedeapsa de cel mul 1 an;

condamnati la detentiune pe viata;

condamnati tineri, cu varste cuprinse intre 18 si 21 de ani;

Gasim in penitenciare, in sectii comune destinate - in lipsa unui penitenciar pentru minori - minori condamnati la pedeapsa inchisorii.

In perioada 01-30.11.2008 in unitatile din sistemul Administratiei Nationale a Penitenciarelor au fost depuse 1067 din care 892 nou intrate, 122 revenite din cercetari de la organele de politie si 53 revenite din intreruperea executarii pedepsei.[8]

In aceeasi perioada au iesit din penitenciare 1290 persoane, din care 1105 liberate, 128 ridicate in cercetari de catre organele de politie, 53 liberate prin intreruperea executarii pedepsei si 4 decedate.

La data de 30.11.2008 in unitatile din sistemul Administratiei Nationale a Penitenciarelor se gaseau 26.434 persoane. Din acestea 26.277 (25.066 barbati si 1.211 femei) se gaseau in centrele de reeducare. Din totalul efectivului, 34,69% au savarsit infractiuni contra persoanei, 52,92% infractiuni contra patrimoniului, 0,22% infractiuni contra autoritatii, 0,51% infractiuni care aduc atingere unor activitati de interes public sau altor activitati reglementate de lege, 0,22% infractiuni de fals, 1,42% infractiuni care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala si 10, 02% infractiuni prevazute prin legi speciale.[9]

Fata de 31.10.2008 efectivul de detinuti si minori existent in unitatile din sistemul penitenciar a scazut cu 223 de persoane.

Din punct de vedere al situatiei juridice, 1810 sunt arestate preventiv, 1238 sunt condamnate prin hotararea primei instante si 23.386 sunt condamnate definitiv.

Din cei 23.386 condamnati definitiv, 35,47% au savarsit infractiuni contra persoanei, 53, 76% infractiuni contra patrimoniului, 0,26% infractiuni contra autoritatii, 0,50% infractiuni care aduc atingere unor activitati de interes public sau altor activitati reglementate de lege, 0,20% infractiuni de fals, 1,39% infractiuni care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala si 8,48% infractiuni prevazute prin legi speciale.

Din punct de vedere al duratei pedepselor aplicate de instantele de judecata, 694 sunt condamnate la pedepse pana la 1 an, 1.421 la pedepse intre 1 si 2 ani, 8.486 la pedepse intre 2 si 5 ani, 6.997 la pedepse intre 5 si 9 ani, 2.630 la pedepse intre 10 si 15 ani, 2.199 la pedepse intre 15 si 20 de ani, 827 la pedepse de peste 20 de ani si 132 la detentia pe viata.

Dupa starea de recidiva, 12.274 sunt recidiviste, 5.433 sunt cu antecedente penale, 8.727 sunt fara antecedente.

La data de 30.11.2008 in unitatile din sistemul Administratiei Nationale a Penitenciarelor se gasesc un numar de 199 persoane private de libertate de cetatenie straina.[10]

Din totalul persoanelor private de libertate existente in penitenciare 1.686 sunt tinere intre 18-21 ani din care 1.262 fiind condamnate definitiv, 159 condamnate prin hotararea primei instante si 265 arestate preventiv.

La aceeasi data in unitatile din sistemul Administratiei Nationale a Penitenciarelor se gaseau 422 minori, arestati pentru urmatoarele infractiuni: 23 omor, 233 furt calificat, 28 viol, 125 talharie, 4 loviri sau cauzatoare de moarte, 2 vatamare corporala grava, 2 distrugere, 2 legea nr. 143/2000 privind provenienta si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri si 3 pentru alte infractiuni.

Pentru 300 din acestia hotararile sunt definitive, 38 sunt condamnati prin hotararea primei instante, iar 84 sunt arestate preventiv.

Din cei 300 minori condamnati definitiv, 165 sunt condamnati cu internarea intr-un centru de reeducare si 135 condamnati la pedeapsa inchisorii, iar din cei 38 ale caror hotarari sunt pronuntate in prima instanta 5 sunt internati intr-un centru de reeducare si 33 cu pedeapsa inchisorii.

In Centrele de Reeducare se gasesc in prezent un numar de 157 persoane sanctionate cu masura educativa a internarii in centru de reeducare. Situatia juridica si repartizarea acestora pe centre se prezinta astfel:

In Penitenciarele de Minori si Tineri Craiova si Tichicesti se gasesc in prezent un numar de 101 minori. Situatia juridica si repartizarea acestora se prezinta astfel:

Potrivit art. 29 din legea nr. 275/2006, primirea in penitenciare a persoanelor condamnate se face pe baza mandatului de executare a pedepsei privative de libertate, dupa ce li se stabileste identitatea. Persoanele condamnate sunt primite cu dosarele individuale intocmite de organele de executare a mandatului de executare a pedepselor privative de libertate. Primirea persoanelor condamnate se face in spatii special amenajate, femeile fiind separate de barbati, iar minorii fiind separati de majori. Imediat dupa primirea persoanei condamnate, administratia penitenciarului are obligatia sa comunice persoanei desemnate de persoana condamnata locul unde aceasta este detinuta. Comunicarea se face in scris sau telefonic, iar efectuarea aceasta se consemneaza intr-un proces verbal.

Conform art. 64 din Regulament, persoanele private de libertate sunt primite in locurile de detinere cu dosarele individuale prevazute de art. 29 alin.(2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor, in baza mandatului de executare a pedepsei inchisorii sau detentiunii pe viata ori a mandatului de arestare preventiva sau a ordonantei de retinere, dupa stabilirea identitatii acestora si valorificarea valabilitatii si autenticitatii documentelor. Mandatul de arestare preventiva sau mandatul de executare a pedepsei sunt, dupa caz, insotite de copia hotararii de condamnare, copia cazierului judiciar, procesul-verbal de introducere in arest, fisa de cunoastere individuala, fisa medicala, acte de identitate, fotografia fata si profil, fisa dactiloscopica si adresa de predare a persoanei private de libertate.

Fisa de cunoastere individuala cuprinde mentiuni privind gradul de risc al persoanei primite, apartenenta la grupari de crima organizata sau teroriste, modul de comportare in societate, daca a fost data in urmarire, daca s-a opus arestarii sau retinerii, sau daca a fost consumatoare de droguri. Pentru minori si tineri, dosarul cuprinde si foaia matricola scolara, certificatul de calificare, ancheta sociala si referatul de evaluare intocmit de Serviciul de probatiune dupa caz. Pentru primirea persoanelor private de libertate in penitenciarele-spital este necesara recomandarea de internare din partea medicului sau o dispozitie a organului judiciar. In caz de urgenta, se va proceda la internarea persoanei private de libertate in cea mai apropiata unitate spitaliceasca din subordinea Ministerului Sanatatii Publice. Administratia locului de detinere poate respinge motivat primirea persoanelor private de libertate in cazul in care nu sunt indeplinite conditiile mai sus mentionate de alin. (1)-(5).

In cazul in care la primirea in locul de detinere nu sunt indeplinite conditiile mentionate de alin. (2)-(4), administratia locului de detinere va primi persoana privata de libertate, urmand ca documentele care trebuiau sa o insoteasca sa fie transmise in cel mai scurt timp de autoritatile responsabile.

Persoanele private de libertate sunt obligate sa se supuna amprentarii, fotografierii si prelevarii probelor biologice, in cadrul procedurilor legale, cu ocazia primirii in locurile de detinere si ori de cate ori este nevoie.

Datele de identitate, anul, luna, ziua si ora primirii, actul in baza caruia s-a facut primirea persoanei private de libertate si autoritatea care l-a emis se consemneaza in registrul prevazut de art. 79 lit. A) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor privative de libertate. Personalul care participa la primirea persoanelor private de libertate efectueaza operatiunile si intocmeste documentele stabilite prin Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal de art. 16 alin. (2).

In cazul in care persoana privata de libertate se prezinta la locul de detinere din intreruperea executarii pedepsei sau dupa evadarea, conducerea locului de detinere intocmeste un proces-verbal, care se depune la dosarul individual al persoanei.

Dosarul individual al persoanei private de libertate, prevazut la art. 78 alin. (1) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor s a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, contine documentele si informatiile cu privire la situatia sa juridica si conduita adoptata pe toata perioada detinerii inclusiv cele privind existenta unor abateri si sanctiuni disciplinare.

Dosarul individual insoteste persoana privata de libertate pana la punerea sa in libertate. Dosarul individual este confidential si se pastreaza in deplina siguranta de administratia locului de detinere, fiind accesibil numai persoanelor si organelor autorizate conform legii.

Persoana condamnata sau oricare alta persoana cu acordul persoanei condamnate, are acces la dosarul individual, la dosarul medica si la rapoartele de incident si poate obtine, la cerere, fotocopii ale acestora. Consultarea documentelor prevazute se face in prezenta unei persoane desemnate de directorul penitenciarului, in conformitate cu dispozitiile art. 24 din Legea nr. 275/2006. Daca persoanele private de libertate nu dispun de mijloacele banesti necesare, cheltuielile facute in acest sens sunt suportate de catre administratia locului de detinere in conformitate cu dispozitiile art. 46 alin. (5) din Legea nr. 275/2006. Sunt considerate persoane fara mijloace banesti persoanele care nu au sau nu au avut in ultimele 30 de zile sume de bani disponibile in contul personal. Directorul locului de detinere stabileste prin decizie categoriile de personal penitenciar care au acces la dosarul individual, in exercitarea atributiilor de serviciu.

Dosarul individual al persoanei private de libertate este compus din 5 parti distincte, care sunt: dosarul de evidenta a situatiei juridice, dosarul medical, dosarul de educatie si asistenta psihosociala sau dosarul de educatiei si asistenta psihosociala a minorului, dosarul privind cercurile formate de persoana privata de libertate a carei competenta apartine administratiei locului de detinere si dosarul disciplinar.

Inainte de efectuarea perchezitiei corporale amanuntite, persoanele private de libertate sunt informate cu privire la bunurile care pot fi pastrate asupra lor, bunurile care sunt interzise si consecintele care decurg din nedeclararea si pastrarea lor in ascuns.

Dupa efectuarea perchezitiei, bunurile, obiectele de valoare si sumele de bani care se ridica de la persoanele private de libertate se inventariaza si se pastreaza prin grija administratiei locului de detinere sau, la cerere scrisa a acestora, sunt predate familiei ori depuse la institutii autorizate sa le pastreze. Bunurile si obiectele de valoare gasite asupra persoanelor private de libertate, cu ocazia primirii in locurile de detinere, dupa inventariere, sunt consemnate in bonuri de primire in pastrare. Sumele de bani declarate de persoanele private de libertate si cele ridicate la primirea in locul de detinere se consemneaza in fisa contabila nominala si pot fi folosite in conditiile prevazute la art. 49 alin.(4) si art. 63 din Legea nr. 275/2006.

La primirea in locurile de detinere, persoanele private de libertate sunt suspuse imbairii, vizitei medicale sumare, iar dupa caz, unor masuri igienico-sanitare adecvate pentru intrarea in colectivitate, potrivit normelor stabilite de Ministerul Sanatatii Publice. Persoanele private de libertate poarta tinuta civila, indiferent de regimul de executare a pedepselor privative de libertate, in conformitate cu dispozitiile art. 34 din Legea nr. 275 din 2006.

Cu aceasta ocazie, persoana privata de libertate primeste un set de produse igienico-sanitare al carui continut este prevazut prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

Continutul procesului-verbal, in care este consemnata comunicarea locului de detinere catre persoana desemnata de persoana condamnata in conformitate cu dispozitiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 275/2006, se aduce la cunostinta acesteia, sub semnatura, si se depune la dosarul individual.

In ceea ce priveste informarea initiala cu privire la regulile de comportare, drepturile si obligatiile persoanei private de libertate, art. 73 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal prevede ca dispozitiile Codului penal, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare si ale Codului de procedura penala republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la executarea pedepselor privative de libertate, legea nr. 275/2006, Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275/2006, rodinele emise in temeiul acestei legi, Legea nr. 544/2001 privind informatiile de interes public, cu modificarile si completarile ulterioare si Hotararea Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, precum si regulamentul de ordine interioara a penitenciarului sunt puse la dispozitie persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate, in limba romana sau in limba pe care in inteleg, imediat dupa primirea in penitenciar.

Directorul locului de detinere sau persoana desemnata de acesta aduce la cunostinta persoanelor private de libertate, sub semnatura, regulile de comportare, drepturile si obligatiile pe care le au, facilitatile, stimulentele si recompensele ce se pot acorda, sanctiunile disciplinare care se pot aplica, precum si situatiile in care se pot folosi mijloacele de constrangere si imobilizare. Persoanele private de libertate de alta cetatenie li se inmaneaza un document care sa cuprinda informatiile mentionate mai sus, redactat in limba pe care o cunosc sau intr-o limba de circulatie internationala.

Dupa primire, in termen de 72 de ore, medicul locului de detinere efectueaza examenul clinic complet, putand fi solicitate investigatii paraclinice, astfel incat in cel mult 21 de zile sa se stabileasca starea de sanatate si cerintele de asistenta medicala ori de hrana suplimentare, precum si capacitatea de munca, consemnand constatarile in dosarul medical. Mentiunile privind capacitatea de munca se consemneaza si in documentele de evidenta operativa.

In repartizarea detinutilor la diferite institutii sau regimuri trebuie sa se tina seama de situatia lor juridica si legala (detinut neincarcerat sau condamnat, delicvent la prima abatere sau recidivist, sentinta de scurta durata sau pedeapsa mare), de cerintele speciale ale tratamentului lor, de nevoile lor medicale, de varsta lor si de sex.

Telurile clasificarii sau reclasificarii detinutilor vor fi:

a)      sa-i separe de ceilalti pe detinutii care, din cauza dosarelor lor criminale sau a personalitatii lor, sunt gata sa profite de cei sau cele cu care vin in contact si sa exercite asupra acestora o influenta nociva;

b)      sa sprijine repartizarea detinutilor pentru a usura tratamentul lor si pentru reintegrarea lor sociala, tinand seama de cerintele disciplinei si securitatii interioare locului de detinere;

Potrivit art. 76 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275/2006, dupa primirea in locul de detinere, persoanele private de libertate se repartizeaza in sectie pentru carantina si observare. Aceste persoane sunt cazate separat pe camere, in raport de sex, varsta, stare de sanatate, situatie juridica, natura infractiunii precum si de alte cerinte legale, de ordine interioara sau de siguranta.

In perioada de carantina si observare se studiaza comportamentul si personalitatea persoanelor private de libertate, se efectueaza examene medicale, activitati de educatie sanitara, examene psihologice, se evalueaza necesitatile educationale, mediul sociocultural de provenienta in scopul formularii diagnosticului si prognozei criminologice, precum si gradul de adaptabilitate la privarea de libertate. Serviciile de educatie si asistenta psihosociala intocmesc si urmaresc punerea in aplicare, pentru fiecare persoana privata de libertate nou-primita, planul de evaluare si interventie educativa si terapeutica, prin care se prezinta activitatile si programele in care aceasta urmeaza a fi inclusa pe perioada detentiei, document care se completeaza si se modifica ori de cate ori este necesar.

La nivelul fiecarei camere pentru carantina si observare, al sectiilor de detinere, al cluburilor sau in alte locuri accesibile persoanelor private de libertate sunt disponibile mape documentare, care cuprind dispozitiile legale si documentele prevazute la art. 43 alin. (1) din Legea nr. 275/2006 si regulile de comportament igienico-sanitar.

La incheierea perioadei de carantina si observare, persoana privata de libertate semneaza procesul-verbal prevazut in art. 43 alin.(4) din Legea nr. 275/2006, document care se depune la dosarul individual.

Comisia prevazuta la art. 14 din Legea nr. 275/2006, al carui secretar este seful biroului evidenta, cu respectare dispozitiilor art. 20 alin. (1) si (2), art. 21, art. 22 alin. (1), art. 23 alin. (1) si (2), art. 24 alin. (1) si art. 25 din Lege, luand in considerare si rezultatele obtinute in perioada de carantina si observare, consemnate in fisele de cunoastere, stabileste si repartizeaza persoana privata de libertate intr-un regim de executare su planifica executarea principalelor etape ale executarii pedepsei. Planificarea principalelor etape ale executarii pedepsei urmareste adaptarea normelor privative de libertate la profilul psihosocial al persoanei in cauza, implicarea responsabila a acesteia in propria reabilitare sociala si cresterea sanselor de reinsertie sociala. Stabilirea regimului de executare se realizeaza in termen de cel mult 30 de zile de la primirea in locul de detinere, iar in cazuri exceptionale perioada se poate prelungi cu maximum 10 zile. Dupa ramanerea definitiva a solutiei comisie, in conformitate cu prevederile art. 25 din Legea nr. 275/2006, aceasta se pune in aplicare de catre director cand repartizarea se face in acelasi loc de detinere sau de catre directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, atunci cand repartizarea presupune transferul intr-un alt loc de detinere.

La repartizarea pe sectii si camere de detinere se tine seama de asigurarea unei protectii corespunzatoare a minorilor si tinerilor, a celor cu afectiuni psihice sau dizabilitati, a persoanelor vulnerabile, a nefumatorilor, a persoanelor prevazute de art. 17 din Legea nr. 275/2006, precum si a celor care din motive obiective trebuie protejate de celelalte categorii de persoane private de libertate. Pe langa criteriile prevazute la alin. (1), la repartizarea pe sectii si camere de detinere se tine cont si de masurile de siguranta, de asigurare a ordinii si disciplinei, care trebuie luate fata de persoanele private de libertate cu grad sporit de risc. Constituie criterii pentru stabilirea gradului sporit de risc:

a)      tipul infractiunilor comise anterior, daca acestea denota o personalitate agresiva, violenta, antisociala si prezinta risc pentru siguranta locului de detinere;

b)      comiterea unor acte care atenteaza la viata sau integritatea persoanelor, la libertatea sexuala sau la proprietate, in moduri sau forme violente;

c)      apartenenta la grupuri infractionale organizate sau la organizatii teroriste;

d)      participarea activa la revolte, agresiuni fizice, amenintari sau alte manifestari violente;

e)      comiterea unor abateri disciplinare grave sau in mod repetat;

f)        introducerea sau detinerea de arme sau materiale explozive in locul de detinere, precum si detinerea de droguri, substante toxice, periculoase sau alte obiecte interzise;