Constatarile tehnico-stiintifice, medico-legale si expertizele

Constatarile tehnico-stiintifice, medico-legale si expertizele

Constatarile tehnico-stiintifice

Organul de urmarire penala dispune, din oficiu sau la cerere, efectuarea unei constatari tehnico-stiintifice atunci cand exista pericolul disparitiei unor mijloace de proba sau de modificare a unor situatii de fapt si este necesara clarificarea imediata a unor fapte sau imprejurari ale cauzei (art. 112 C. proc. pen.).

Procedura efectuarii constatarilor tehnico-stiintifice

In scopul obtinerii acelor date necesare solutionarii cauzei, organul de urmarire penala dispune constatarea tehnico-stiintifica, din oficiu sau la cererea partilor, prin rezolutie, in raport cu art. 113 alin. (1) C. proc. pen. trebuie mentionat: obiectul constatarii, intrebarile la care trebuie sa raspunda si termenul in care se va efectua lucrarea. Constatarea tehnico-stiintifica se efectueaza asupra materialelor si datelor puse la dispozitie sau indicate de catre organul de urmarire penala. Operatiile si concluziile constatarii tehnico-stiintifice se consemneaza intr-un raport. Organul de urmarire penala sau instanta de judecata, pot dispune - din oficiu sau la cererea oricareia dintre parti - refacerea sau completarea constatarii tehnico-stiintifice sau efectuarea unei expertize, daca apreciaza ca raportul tehnico-stiintific nu este complet sau concluziile acestuia nu sunt precise.

Constatarile medico-legale

In cazul unei infractiuni indreptate impotriva persoanei (infractiune de omor, omor calificat, omor deosebit de grav, pruncucidere, ucidere din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii, lovire sau alte violente, vatamare corporala grava, lovituri sau vatamari cauzatoare de moarte, vatamare corporala din culpa) organele judiciare apeleaza la specialisti ca sa clarifice anumite aspecte legate de fapte sau imprejurari de fapt cu relevanta deosebita in solutionarea cauzei penale.

Exhumarea se poate face atat in timpul urmaririi penale, cat si in timpul judecatii si chiar dupa ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti, printr-o revizuire intemeiata pe dispozitiile art. 392 lit. a) C. proc. pen. (cand s-au descoperit fapte sau imprejurari noi, necunoscute instantei la data solutionarii cauzei)

Procedura efectuarii constatarilor medico-legale

Organele de cercetare penala sau procurorul poate dispune constatarile medico-legale prin rezolutii.

Exhumarea in vederea stabilirii cauzelor mortii se face numai cu incuviintarea procurorului [art. 114 alin. (2) C. proc. pen.]. Constatarea medico-legala se efectueaza asupra persoanelor sau cadavrelor indicate de organele de urmarire penala si se consemneaza intr-un raport scris.

Valoarea probatorie a constatarilor tehnico-stiintifice si medico-legale

Aceste mijloace de proba se bucura de o forta de dovada egala cu celelalte mijloace de proba, fiind apreciate prin coroborare cu celelalte probe existente in cauza penala.

Expertizele

Expertizele ca mijloace de proba prezinta atat aspecte comune, cat si multe deosebiri in comparatie cu constatarile tehnico-stiintifice si medico-legale.

Asemanari:

sunt efectuate de specialisti din diferite domenii de activitate;

obiectul lor este fixat de organele judiciare;

concluziile specialistilor sunt materializate intr-un raport.

Deosebiri:

constatarile tehnico-stiintifice si medico-legale se fac de urgenta (aspect neintalnit in cazul expertizelor);

constatarile tehnico-stiintifice si medico-legale se dispun numai in faza de urmarire penala, iar expertizele se pot face si in faza de judecata;

specialistii, in cadrul constatarilor tehnico-stiintifice si medico-legale, se rezuma la consumarea si cercetarea mai putin aprofundata a situatiilor cerute, iar in cazul expertizelor se efectueaza o investigare a elementelor analizate.

Criterii de clasificare a expertizelor

a) in functie de natura problemelor ce urmeaza a fi lamurite, expertizele pot fi:

expertiza criminalistica, impartita si ea in: expertiza dactiloscopica, traseologica, balistica, tehnica a actelor, grafica, biocriminalistica etc.;

expertiza medico-legala, care clarifica problemele referitoare la asfixia mecanica, violul, moartea subita etc.;

expertiza psihiatrica, prin care sunt clarificate problemele privind anumite tulburari psihice, cum ar fi: schizofrenia, oligofrenia, depresiunea maniacala etc.;

expertiza contabila, prin care sunt clarificate aspectele referitoare la controlul si revizia contabila;

expertiza tehnica, prin care sunt clarificate anumite aspecte privind accidentele de circulatie, infractiunile contra protectiei muncii.

b) dupa modul in care legea reglementeaza necesitatea efectuarii expertizei

facultativa

obligatorie, art. 117 C. proc. pen. prevede urmatoarele situatii:

in cazul infractiunii de omor deosebit de grav, cand se impune efectuarea unei expertize psihiatrice;

cand organul de urmarire penala sau instanta de judecata are indoiala asupra starii psihice a invinuitului sau inculpatului dispune efectuarea expertizei psihiatrice;

in situatia in care trebuie stabilite cauzele mortii, daca nu s-a intocmit un raport me-dico-legal, este obligatorie efectuarea unei expertize medico-legale;

se mai poate adauga si cazul infractiunii de pruncucidere, cand se impune efectuarea unei expertize medico-legale pentru a se constata daca sunt indeplinite conditiile necesare pentru existenta infractiunii.

in cazul suspendarii procesului penal (conform art. 239 C. proc. pen.);

in cazul amanarii sau intreruperii executarii pedepsei inchisorii (art. 453 C. proc. pen. si art. 455 C. proc. pen.).

c) dupa criteriul modului de desemnare a expertului:

expertiza simpla sau oficiala, in care organul judiciar numeste expertul si controleaza activitatea acestuia;

expertiza contradictorie, in care expertii sunt numiti si alesi de catre organele judiciare ori de catre parti.

expertiza supravegheata, in care partile pot desemna un specialist cu atributii de control asupra modului de efectuare a expertizei.

d) dupa modul de organizare:

expertiza simpla, care este efectuata de un specialist dintr-un anumit domeniu de activitate;

expertiza complexa sau mixta, in care sunt necesare cunostinte din mai multe ramuri ale stiintei si tehnicii.

Procedura expertizei

De regula, expertii sunt numiti de catre organele de urmarire penala sau instanta de judecata [art. 118 alin. (2) C. proc. pen]. Efectuarea expertizei se dispune la cererea partilor sau din oficiu, prin rezolutie sau ordonanta de catre organul de urmarire penala ori prin incheiere de catre instanta de judecata, in actul procesual prin care se dispune efectuarea expertizei, trebuie sa se mentioneze obiectul acesteia, intrebarile la care urmeaza sa raspunda expertul si termenul de efectuare.

Efectuarea expertizei

Conform art. 121 C. proc. pen., expertul are dreptul sa ia la cunostinta de materialul probator al cauzei in scopul efectuarii unei expertize complete, in cursul urmaririi penale, cercetarea dosarului se face cu incuviintarea organului de urmarire. Expertul poate cere lamuriri organului de urmarire penala sau instantei de judecata referitor la anumite fapte sau imprejurari ale cauzei.

Raportul de expertiza

Dupa efectuarea expertizei, concluziile la care s-a ajuns sunt materializate intr-un raport scris. Raportul se depune la organul judiciar care a dispus efectuarea expertizei. Art. 123 C. proc. pen. prevede ca raportul de expertiza trebuie sa cuprinda trei parti:

in partea introductiva se va mentiona organul judiciar care a dispus efectuarea expertizei, data cand s-a dispus efectuarea acesteia, numele si prenumele expertului, data si locul unde a fost efectuata, data intocmirii sale, obiectul acesteia si intrebarile la care expertul urma sa raspunda, materialul pe baza caruia a fost efectuata si daca partile care au participat la aceasta au dat explicatii in cursul expertizei;

partea a doua cuprinde descrierea in amanunt a operatiilor de efectuare a expertizei, obiectiile sau explicatiile partilor, precum si analiza acestor obiectii sau explicatii in lumina celor constatate de expert;

in partea finala a raportului sunt inserate concluziile expertului ce cuprind raspun-surile la intrebarile puse si parerea sa asupra obiectului expertizei.

Situatii speciale

a) in cazul infractiunilor de falsificare de moneda sau alte valori, organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate cere lamuriri institutului de emisie;

b) in cazul infractiunii de la fals in inscrisuri, organul judiciar poate dispune prezentarea unor scripte de comparatie.

Referitor la prezentarea scriptelor de comparatie, exista prevederi legale care stipuleaza ca:

daca scriptele se gasesc in depozite publice, autoritatile in drept sunt obligate a le elibera;

daca scriptele se gasesc la un particular care nu este sot sau ruda apropiata cu invinuitul sau inculpatul, organul judiciar ii pune in vedere sa le prezinte.

Valoarea probatorie a raportului de expertiza

Potrivit art. 63 alin. (2) C. proc. pen., aprecierea expertizelor se face prin prisma examinarii tuturor probelor administrate in cauza.