Modalitatile juridice ale dreptului de proprietate

Dreptul de proprietate se poate prezenta fie ca fiind pur si simplu apartinand unui singur titular ,fie apartinand mai multor titulari asupra unui bun sau unei mase de bunuri in acelasi timp ,deasemenea el poate fi lovit prin actele juridice de nulitate sau afectate de o conditie rezolutorie.

In astfel de situatii se spune ca dreptul de proprietate este afectat sau se prezinta sub una din urmatoarele 3 modalitati:

Proprietate anulabila

Proprietate rezolubila

Proprietate comuna

Proprietate comuna: este acel drept de proprietate dobandit printr-un act juridic translativ de proprietate ,lovit de nulitate.

Proprietatea rezolubila: este acea modalitate juridica a dreptului de proprietate care presupune ca transmiterea dreptului de proprietate s-a facut sub conditie rezolutorie,intelegand prin aceasta conditie ,acea conditie care presupune desfiintarea obligatiei viitor si incert care nu suspenda exercitarea obligatiei ci numai o obliga pe creditor a restitui ceea ce a primit in caz de neindeplinire.

Cazuri de aplicatie publica : art.836 si urmatoarele.

Proprietate comuna : este acea proprietate comuna a dreptului de proprietate ce se caracterizeaza prin aceea ca dreptul de proprietate apartine concomitent asupra aceluiasi bun sau asupra aceleasi mase de bun,mai multor titulari ce vor executa concomitent atributele sale.

In dreptul civil actual proprietatea comuna se prezinta sub 2 forme:
1. Proprietatea comuna pe cote-parti

2. Proprietatea comuna in devalmasie

Proprietatea comuna este cea mai larga sfera pentru aplicabilitate pentru care este compatibila cu proprietatea privata pentru ca poate apartine oricarui titular;statului sau unitatilor administrative teritoriale.

Proprietatea comuna pe cote-parti:

In primul rand din punct de vedere terminologic este bine sa o utilizam pe aceasta si nu pe cea de coproprietate pentru ca asa vom face distinctia necesara care este de devalmasie care este si ea o proprietate.

Specific acestui drept de proprietate comuna este acelasi bun neimpartit in materialitatea lui,apartine concomitent mai multor titulari care au numai o cota parte ideala si abstracta din dreptul de proprietate asupra bunului respectiv.

Nici unul din coproprietarii nu este proprietari asupra unei functionari din bun.

Proprietatea comuna pe cote - parti este de 2 feluri:

Proprietatea pe cote - parti obisnuita sau temporara

Proprietatea pe cote - parti fortata si perpetua

In primul sens aceasta inceteaza prin imparteala sau partaj.

In al doilea sens aceasta stare nu poate inceta prin imparteala datorita destinatiei pe care o are in coproprietate.

Particularitati:

Proprietatea comuna pe cote-parti obisnuita sau temporara:
-mostenirea, 1 contract de dobandire a unui bun,o concesiune prevazuta de lege,incetarea casatoriei(deces,despartere).

Dreptul copartasului se caracterizeaza de urmatoarele 2 principii:

Nici unul dintre copartasi nu au un drept exclusiv asupra unei parti determinate unui bun,ci are un drept exclusiv numai asupra cotei-parti ideale din drept.

Din faptul ca nu are drept exclusiv asupra unei fractiuni din bun privind materialitatea rezulta regula unimitatii care spune ca"Nici un fel de act juridic nu poate fi incheiat cu privire la acel bun,fara acordul unanimilitatii titularului".

In ce priveste actele materiale in practica jucetoreasca s-a decis ca fiecare dintre copartasi poate sa foloseasca bunul cu conditia ca in exercitarea folosintei bunului sa fie respectate dreptul celorlalti copartasi fara a-i schimba destinatia sau a-l transforma.

Fructele produsului acelui bun se cuvin tuturor proprietarilor in proportia cu cota lui parte.

In ce priveste actele juridice cu privire la bun ce face obiectul proprietate comuna cu cote-parti: