Alte infractiuni ce se pot savarsi in domeniul comunicarii I

Statul constituie coloana vertebrala a societatii. Pe el se bazeaza raporturile complexe care alcatuiesc comunitatea de viata a unui popor.

Statul isi exercita multiplele sale functii prin diferite organe care sunt instrumentele sale in desfasurarea puterilor normative ce li s-au recunoscut sau acordat.

Viata statului se traduce in mod necesar intr-o reafirmare sau reintregire a autoritatilor sale. Aceasta autoritate este serios zdruncinata atunci cand functionarii publici care o exercita sunt lasati fara aparare impotriva actiunilor violente care distrug acea armonie intre autoritatea statului si drepturile individuale.

Infractiunile contra autoritatii publice slabesc autoritatea, prestigiul si credibilitatea functionarilor publici.

1. Ofensa adusa unor insemne

Potrivit art. 236 alin. 1 C.pen., este incriminata orice manifestare prin care se exprima dispret fata de insemnele Romaniei, iar potrivit art. 236 alin. 2 C.pen., este incriminata orice manifestare prin care se exprima dispret pentru emblemele sau semnele de care se folosesc autoritatile.

Obiectul juridic consta in relatiile social-juridice referitoare la atributul autoritatii, atribut ce implica dreptul la respect fata de insemnele Romaniei sau fata de semnele de care se folosesc autoritatile.

Obiectul material il constituie insemnele Romaniei ori semnele si emblemele de care se folosesc autoritatile statului roman.

Subiect activ poate fi orice persoana responsabila penal, iar participatia este posibila sub toate formele.

Latura obiectiva se realizeaza prin orice manifestare de dispret fata de insemnele Romaniei, ori fata de semnele si emblemele de care se folosesc autoritatile statului roman.

Sub aspectul laturii subiective, infractiunea se savarseste cu intentie (directa sau indirecta), savarsirea din culpa a infractiunii nu se pedepseste.

Consumarea infractiunii are loc in momentul in care prin actiunea (sau inactiunea) dispretuitoare fata de obiectele aratate, s-a produs pericolul fata de valorile aparate.

Tentativa este posibila, dar nu se sanctioneaza.

Pedeapsa pentru prima varianta este inchisoarea de la 6 luni la 3 ani, iar pentru varianta atenuata este inchisoarea de la 3 luni la 1 an sau amenda.

2. Defaimarea tarii sau a natiunii

Potrivit art. 236¹ C.pen. se incrimineaza manifestarile publice savarsite cu intentia de a defaima tara sau natiunea romana.

Obiectul juridic consta    in relatiile social-juridice referitoare la atributul autoritatii care implica respectarea drepturilor tarii sau natiunii, drepturi ce ar putea fi lezate prin manifestari publice defaimatoare.

Infractiunea nu prezinta obiect material.

Subiectul activ al infractiunii poate fi orice persoana responsabila penal.

Latura obiectiva se realizeaza sub aspectul material prin actiunea de "defaimare". Prin defaimare se intelege afirmarea sau imputarea unor fapte determinate sau nedeterminate privitoare la tara sau natiunea romana, de natura sa-i atinga bunul renume, prin urmare, sa-i submineze autoritatea.

Urmarea este crearea unei stari de pericol prin care este atins prestigiul tarii sau natiunii romane.

Latura subiectiva - Infractiunea se savarseste cu intentie directa.

Tentativa este posibila, dar nu se sanctioneaza.

Regimul sanctionator - Pedeapsa este inchisoarea de la 6 luni la 3 ani.

3. Ultrajul

Potrivit art. 239 C.pen. infractiunea de ultraj consta in lovirea sau orice acte de violenta, precum si vatamarea corporala savarsite impotriva unui functionar public, magistrat, politist sau jandarm ori alt militar, aflat in exercitiul functiunii ori pentru fapte indeplinite in exercitiul functiunii.

Obiectul juridic este complex si consta, in principal, in relatiile social-juridice referitoare la integritatea si sanatatea persoanei.

Obiectul material poate consta in corpul functionarului public asupra caruia se rasfrange activitatea infractionala.

Subiectul activ al infractiunii poate fi orice persoana responsabila penal, iar participatia penala este posibila sub toate formele.

Subiectul pasiv principal este persoana care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, iar subiectul pasiv secundar este functionarul care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat (in alin. 4 sunt enumerati subiectii pasivi carora li se acorda protectie sporita: magistrat, politist, jandarm sau alt militar).

Latura obiectiva se realizeaza prin actiunea de lovire sau alte violente.

Esential pentru existenta infractiunii de ultraj este ca actiunile incriminate sa fie savarsite impotriva unui functionar public aflat in exercitiul functiunii, ori sa fie savarsite in legatura cu acte sau fapte indeplinite anterior de functionar in exercitiul functiei ce implica autoritatea de stat.

In cazul in care functionarul - subiect pasiv - isi depaseste atributiile de serviciu, le incalca ori le executa abuziv, actele sale nu mai pot fi considerate ca acte ale autoritatii, ele situandu-se in afara protectiei pe care legea i-o acorda in mod special prin dispozitiile art. 239 C.pen.

Ultrajul se caracterizeaza printr-un element material specific, constand in "loviri sau alte violente", ori in vatamarea corporala sau vatamarea corporala agravata savarsita contra subiectului pasiv.

Infractiunea de omor savarsita contra unui functionar in legatura cu indatoririle sale de serviciu absoarbe infractiunea de ultraj si, deci, intr-un asemenea caz, nu exista concurs de infractiuni.

Latura subiectiva - Sub acest aspect infractiunea se savarseste cu intentie (directa sau indirecta) sau praeterintentie, niciodata din culpa. Este esential pentru existenta infractiunii de ultraj ca faptuitorul sa fi cunoscut ca functionarul - subiect pasiv - se afla in exercitiul functiunii sau ca faptele la care se refera actiunea au fost indeplinite de functionar in exercitiul functiunii.

Consumarea infractiunii are loc in momentul savarsirii uneia din actiunile incriminate si producerii urmarii acesteia (infractiunea se poate prezenta si sub forma continua ori continuata).

Tentativa este posibila, dar nu se sanctioneaza.

Regimul sanctionator - Pentru infractiunea prevazuta la alin. 2, infractiunea se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 7 ani, iar daca s-a produs vatamarea corporala grava, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 12 ani. Daca faptele prevazute in alineatele 2 si 3 ale art. 239 sunt savarsite impotriva unui magistrat, politist sau jandarm ori alt militar, maximul special al pedepsei se majoreaza cu 3 ani.