| CATEGORII DOCUMENTE |
DREPT CONSTITUTIONAL
Drept constitutional - drept constitutional institutional
- drept constitutional al drepturilor omului
Introducere in drept constitutional
- drept - public - reglementeaza raportul de putere ( ex. Drept constitutional, drept financiar, drept administrativ, drept penal etc. )
- drept - privat - reglementeaza raporturile dintre oameni ( ex. Dreptul familiei, drept civil, drept comercial etc. )
Drept constitutional - norme imperative
Norma juridica - drept sau obligatie care apartine unei persoane si e general aplicata
Norme juridice - imperative - oricine e obligat sa le respecte
- permisive - stabilesc posibilitatea ca o persoana sa isi creeze singura o obligatie
- raporturile de drept constitutional sunt intotdeauna supraordonate A/B
- dreptul constitutional limiteaza/ nu permite exercitarea abuziva a puterii
Curtea Constitutionala - 9 judecatori - 3 numiti de presedinte, 3 numiti de Senat, 3 numiti de Camera Deputatilor
Categorii de norme juridice ale dreptului constitutional
- normele juridice izvorasc din cutume, contracte, tratate
Rolul constitutiei - lege fundamentala
- tratatele internationale (constitutii externe) situate in paralel cu constitutia unui stat
Constitutionalism - fenomen care indica locul pe care il are dreptul constitutional intr-un anumit sistem
- semne ale constitutionalismului:
- aplicarea directa a constitutiei
- o justitie constitutionala functionala
STATUL ROMAN
Determinarea caracterelor si principiilor de functionare ale statului roman
- aceasta prevedere este pusa in dificultate odata cu aderarea Romaniei la UE, unele acte fiind redactate in engleza sau franceza.
- ratificarea Tratatului Cartea Europeana a limbilor regionale si minoritare de catre statul roman a insemnat angajarea Romaniei in acordarea unui anumit statut unor limbi ca maghiara, ceha, ucraineana, rusa, ebraica etc.
- norme juridice - impun drepturi si obligatii in sarcina unei persoane
+ declaratii de intentie
Ex. Statul roman se bazeaza pe unitatea cetatenilor sai - nu e norma juridica
Principiile juridice
- drepturi si obligatii:
- caracterul pluralist permite infiintarea de partide politice, desfasurarea activitatii acestora si participarea la viata publica.
- doar in circumstante exceptionale se poate respinge cererea de infiintare a unui partid sau se poate dizolva un partid existent (in situatia in care partidul respectiv fie apeleaza la mijloace vadit nelegale pentru atingerea scopurilor sale, fie are scopuri complet incompatibile cu functionarea normala a statului.)
- consecinte: 1. orice litigiu se rezolva in mod obligatoriu de catre o instanta de judecata; nici o instanta de judecata nu poate sa refuze sa judece un litigiu.
2. statul e obligat sa desfasoare toate activitatile rezonabile pentru a asigura executarea hotararilor judecatoresti indiferent impotriva cui sunt pronuntate.
3. intr-un stat de drept e obligatoriu sa se poata controla calitatea legilor.
- republica ≠ monarhie
stat condus de o persoana care domina statul pe viata si isi poate desemna succesorul, avand puteri nelimitate
consecinte -durata exercitarii functiei de sef al atatului este limitata;
-se organizeaza periodic alegeri reale cu mai multe candidate pt functia de sef al statului;
-seful statului are o putere limitata;
- statul nu are dreptul in nici o forma sa se amestece in exercitarea drepturilor religioase ale persoanelor, mai ales in raporturile de organizare religioasa.
- Biserica nu poate avea vreo forma de exercitare a puterii de stat.
Ex. State care nu sunt laice, chiar daca afirma ca ar fi: Grecia (patriarhul e membru de onoare in Senat, iar pana acum 2 ani, pe C.I. era scrisa si religia)
Separatia puterilor in stat
-> implica o impartire a functiilor statului intre mai multe autoritati astfel incat nici una dintre aceste autoritati sa nu beneficieze de prea multa putere si nici una dintre autoritati sa nu-si poata exercita puterea fara concursul celorlalte.
- potrivit regulii separatiei puterii in stat, exista in principal 3 functii ale statului:
o legislativa - adoptarea de norme juridice
o executiva - administrarea patrimoniului prin aplicarea normelor juridice existente si administrarea institutiilor statului
o judecatoreasca/judiciara - rezolvarea litigiilor ivite in activitatea de aplicare a legii
C.C.
(Curtea Constitutionala)
L E J
Ll
- norme juridice - centrale - aplicabile in toata tara
- locale (Consiliul Local)
Exemple de situatii in care s-a incalcat separatia puterilor in stat:
- 1995 - Parlamentul a adoptat o lege potrivit careia toate procesele aflate pe rolul instantelor de judecata si care aveau ca obiect litigii cu privire la casele nationalizate se vor suspenda pana la data la care Parlamentul va adopta o lege prin care sa reglementeze situatia caselor nationalizate -> blocarea activitatii puterii judecatoresti
- guvernul legifereaza adoptand ordonante de urgenta
- o instanta de judecata are tentative de legiferare
3 elemente esentiale pentru ca un stat sa poata exista:
1. Puterea publica - ca sa fie considerata putere de stat trebuie sa fie recunoscuta ca atare de catre celelalte state si trebuie sa fie, in principiu, nelimitata.
2. Teritoriu - pe care se manifesta acea putere
3. Populatia
Teritoriul - include urmatoarele elemente:
- suprafata terestra cuprinsa intre frontierele stabilite prin tratatele internationale la care Romania este parte.
- solul si subsolul pana la adancimea la care se poate fora cu mijloacele tehnice exitente.
- coloana de aer de deasupra suprafetei terestre pana la limita stratosferei.
- apele maritime interioare care sunt suprafata Marii Negre cuprinsa intre tarm si o linie imaginara care uneste cele mai intrate in mare 2 puncte ale tarmului.
- marea teritoriala - suprafata Marii Negre situata pana la 24 mile marine calculata de la linia tarmului.
- pe acest teritoriu se manifesta puterea publica = jurisdictia Romaniei
Exceptii de la manifestarea jurisdictiei pe baza teritoriala:
- asupra sediilor consulatelor si ambasadelor straine.
- asupra navelor si aeronavelor militare sau comerciale aflate in tranzit pe teritoriul Romaniei.
- asupra bazelor militare straine aflate pe teritoriul roman.
2. Situatii in care Romania exercita jurisdictia extrateritorial: asupra ambasadelor si consulatelor romane de peste granita, asupra navelor si aeronavelor sub pavilion romanesc, asupra bazelor militare romane aflate in strainatate.
3. Romania isi exercita jurisdictia asupra unor teritorii straine care se afla sub controlul complet al armatei romane (ex. in Afganistan).
Puterea publica/ de stat - consta in dreptul si obligatia unui stat de a adopta si aplica normele juridice si de a administra teritoriul pe care se exercita puterea.
- unul dintre modurile de manifestare a puterii publice consta in autolimitarea puterii. Aceasta se realizeaza in 3 modalitati:
1. Prin partajarea puterii cu anumite organizatii sau persoane indiferent daca acestea sunt statale/ etatice sau nu, carora statul le cedeaza o parte strict delimitata din puterea sa.
2. Cedarea de suveranitate - intervine in acea situatie in care in mod benevol statul transfera in mod definitiv o parte din puterea publica catre o organizatie suprastatala.
3. Acceptarea superioritatii unei parti a dreptului international. Potrivit art. 20, alin. 2 din Constitutie, Romania a decis sa-si autolimiteze puterea legislativa stabilind ca tratatele internationale in materia drepturilor omului se aplica cu prioritate fata de orice dispozitie de drept intern.
Tratate cu privire la drepturile omului
CEDO - Conventia Europeana a Drepturilor Omului
Pactele ONU cu privire la drepturile civile, politice, sociale si economice
Cartea Sociala Europeana
Comventia de la Haga cu privire la efectele juridice ale rapirii internationale de copii
Conventia ONU pentru eliminarea oricaror forme de discriminare
Populatia
- in sens constitutional, include toate persoanele fizice sau juridice asupra carora un stat isi exercita puterea, asupra carora are jurisdictie.
Categorii de persoane
- cetatenii romani - asupra carora Romania are jurisdictie indiferent daca acestia se afla pe teritoriul Romaniei sau nu.
- Romania isi exercita jurisdictia asupra apatrizilor care au domiciliul in Romania.
- Romania isi exercita jurisdictia asupra cetatenilor straini care se afla pe teritoriul Romaniei.
- persoanele juridice infiintate in Romania cu privire la activitatile desfasurate in Romania si asupra persoanelor juridice infiintate in strainatate cu privire la activitatile pe care le desfasoara in Romania.
Regimul cetatenilor straini
Potrivit Tratatului de Aderare a Romaniei la UE si potrivit legii privind regimul strainilor, cetatenii comunitari au dreptul sa intre in mod nelimitat pe teritoriul Romaniei, sa isi stabileasca resedinta pe teritoriul Romaniei si sa ocupe orice functie salariata in conditii egale cu cetatenii romani cu exceptia unor functii publice de autoritate precum cea de politist, judecator, presedinte s.a.m.d.
- in schimb, potrivit prevederilor Constitutiei, cetatenii comunitari au dreptul sa voteze si sa fie alesi la alegerile locale, insa nu si la cele generale, legislative.
2. Cetatenii extracomunitari pot intra in Romania doar pe baza unor vize de intrare acordate in mod discretionar de catre stat.
- stabilirea lor pe teritoriul Romaniei e conditionata de asemenea de obtinerea unei vize care se poate acorda doar pe o perioada determinata si care poate fi revocata oricand.
- in masura in care un cetatean extracomunitar se afla pe teritoriul Romaniei fara a avea viza de sedere, el poate fi supus unei proceduri de expulzare administrativa - actul statului prin care un cetatean strain este condus in mod fortat la frontiera, de regula cu destinatia statului al carui cetatean este.
- se numeste expulzare administrativa, intrucat ea se realizeaza pe calea unui act administrativ, act care poate fi contestat in justitie pe calea contenciosului administrativ.
- cetatenii noncomunitari pot lucra in Romania doar dupa obtinerea unui permis de munca special pentru eliberarea caruia este nevoie de incheierea prealabilaa unui contract de munca. Nu au drept de vot si nu pot ocupa nici o functie publica.
Cetatenii romani si cetatenia romana
- cetatenia - legatura juridica intre o persoana si un stat care consta in faptul ca statul isi exercita jurisdictia asupra acelei persoane.
- original, cetatenia - suma de privilegii
- drepturi speciale ale cetatenilor romani:
- expulzarea = actul statului prin care o persoana este scoasa de pe teritoriul tarii din cauza unor fapte penale sau din cauza lipsei vizei de sedere.
- extradarea = predarea unei persoane catre un alt stat in vederea judecarii sale pentru infractiune de competenta acelui stat sau in vederea executarii unei pedepse penale pronuntate in acel stat.
- pana in 2003 nu era posibila nici extradarea unui cetatean roman niciodata.
o Dreptul de a ocupa functii publice si de a vota la alegeri.
- obligatii speciale ale cetatenilor romani:
o Obligatia de a contribui la bugetul tarii - de a plati taxe si impozite
o De a respecta Constitutia si legile tarii
o De aparare a tarii
o Fidelitatea fata de tara
Dobandire si pierderea cetateniei romane
Cetatenia romana se dobandeste in 2 modalitati:
Dreptul sangelui
Dreptul locului
Pierderea cetateniei - persoana care a dobandit cetatenia romana prin nastere nu poate pierde cetatenia romana decat la cerere.
Exercitarea puterii de stat
- prin intermediul poporului.
- conditii pentru a alege, pentru exercitarea puterii poporului prin vot:
- votul este intotdeauna:
Universal
Egal
Secret
Direct - nu se poate vota prin reprezentanti
Facultativ
Conditii pentru a fi ales, pentru ca o persoana sa poata fi reprezentant al poporului:
- interzisa judecatoreste
- sa nu se afle in executarea unei pedepse privative de libertate
- sa nu fi fost condamnata penal la pierderea dreptului de a fi ales
2 forme mari de manifestare a vointei poporului
1. Referendumul
2. Alegerile
1. Referendumul - forma de exercitare directa a puerii de catre popor prin care poporul poate sa ia anumite decizii in mod direct.
Democratii directe
reprezentative
2 forme:
- referendum national
- referendum local
Referendumul national se organizeaza in 3 situatii:
in vederea adoptarii sau modificarii Constitutiei
care vizeaza demiterea presedintelui
in vederea consultarii poporului cu privire la probleme de interes national
- referendumul se organizeaza prin lege adoptata de Parlament in care se specifica ata la care va avea loc referendumul si obiectul sau.
1. - pentru ca legea de modificare a Constitutiei sa fie considerata ca si adoptata, e obligatoriu ca la referendum sa existe cel putin jumatate plus unu de voturi pozitive din totalul persoanelor inscrise pe listele electorale.
2. - se organizeaza prin hotararea Parlamentului care stabileste data referendumului, iar pentru ca presedintele sa fie demis e necesar un numar de jumatate plus unu de voturi pozitive din totalul persoanelor inscrise pe listele electorale.
3. - se organizeaza prin decret al presedintelui, iar consultarea se face pe baza a jumatate plus unu a voturilor exprimate.
- pentru ca un referendum sa fie valabil, este necesar ca la el sa participie jumatate plus unu din numarul persoanelor cu drept de vot.
Referendumul local - 3 forme:
consultarea comunitatii locale cu privire la probleme de interes local.
- se organizeaza de primar sau de presedintele consiliului judetean.
- rol consultativ.
2. referendum organizat pentru incetarea mandatului primarului sau a consiliului local.
- initiat de cel putin 25% din locuitorii localitatii respective.
3. referendum obligatoriu premergator unei legi prin care se modifica limitele teritoriale ale unei comune sau ale unui oras.
ALEGERILE
- forma de exercitare a suveranitatii de catre popor specifice democratiei reprezentative (democratia prin care poporul isi desemneaza reprezentantii in structurile puterii).
- in Romania, se organizeaza alegeri pentru desemnarea reprezentantilor in urmatoarele institutii:
2 tipuri de alegeri:
1. uninominale - se voteaza 1 pesoana.
2. plurinominale/ pe lista - se voteaza o lista de oameni
- sisteme mixte - diverse combinatii intre 1 si 2
Alegeri:
- in Romania, alegerile pentru presedinte si pentru primar sunt uninominale, majoritare, in 2 tururi.
- presedintele consiliului judetean e ales prin vot uninominal, majoritar, intr-un tur,
- consiliul local si consiliul judetean se aleg prin vot reprezentativ, pe liste.
- parlamentul se alege in baza unui sistem mixt.
PARLAMENTUL
Statutul si mandatul parlamentarilor
- mandat = reprezentare, procura
- parlamentarii se considera ca au un mandat din partea natiunii sa o reprezinte in cadrul Parlamentului.
- mandatul parlamentar - caracteristici speciale:
- mandat reprezentativ, si nu unul imperativ
- mandat irevocabil
- mandatul parlamentar in Romania are o durata de 4 ani. Se prelungeste in mod automat peste acesti 4 ani daca este cazul pana la intrunirea legala a unui nou parlament sau in caz de razboi sau stare de urgenta.
- procedura care conduce la inceperea exercitarii mandatului de parlamentar e urmatoarea: dupa confirmarea rezultatelor finale ale alegerilor, Biroul Electoral Central elibereaza certificatele de parlamentar care se inmaneaza persoanelor alese - momentul in care incepe, in principiu, mandatul de parlamentar; punctul la care se incepe propriu-zis exercitarea mandatului de parlamentar este un moment ulterior.
- urmatoarea etapa e convocarea noului parlament de catre presedinte care trebuie sa inervina in 15 zile de la publicarea definitiva a rezultatelor alegerilor.
- urmeaza validarea mandatelor de catre parlamentul nou constituit.
- depunerea juramantului in fata camerei din care face parte, moment la care incepe exercitarea efectiva a mandatului de parlamentar.
- mandatul fostului parlament inceteaza la data reunirii noului parlament cu conditia ca cel putin 2/3 din mandatele noului parlament sa fie validate.
- 2 forme de incetare a mandatelor:
- intervine in 2 situatii:
- validarea mandatelor a 2/3 din noul parlament.
- dizolvarea parlamentului de catre presedinte.
- voluntara - apare in caz de demisie.
- procedura demisiei parlamentarilor: dupa depunerea demisiei in scris, mandatul de parlamentar inceteaza la momentul in care parlamentarul in cauza se prezinta in fata presedintelui camerei din care face parte pentru a da explicatiile demisiei sau la data la care nu se prezinta, desi a fost chemat.
- atunci cand se creeaza o situatie de incompatibilitate prin numirea parlamentarului intr-o alta functie incompatibila cu calitatea de parlamentar.
- automata/ de drept - apare in urmatoarele situatii:
- prin decesul parlamentarului
- prin condamnarea penala a unui parlamentar la pierderea drepturilor electorale
- prin condamnarea penala la o pedeapsa privativa de libertate
- ori de cate ori mandatul de parlamentar inceteaza individual, locul ramas liber se ocupa de catre membrii supleanti ai parlamentului cu precizarea ca daca locul de parlamentar ramas liber a fost al unui candidat independent, se vor organiza alegeri partiale in colegiul electoral de unde a provenit acel candidat.
Statutul parlamentarilor
Asigurarea independentei parlamentarilor - independenta financiara (salarii + beneficii)
- primesc o indemnizatie de somaj post-parlamentar - se acorda tuturor parlamentarilor care isi pierd locul intr-un parlament nou pe o perioada de 6 luni.
- acordarea unui regim privilegiat de pensie
- acordarea unei sume de bani pentru desfasurarea activitatii in circumscriptia electorala de unde au fost alesi
- acordarea unor sume de bani in vederea angajarii unor consilieri personali
- in Consititutie se precizeaza ca ori de cate ori se voteaza o lege care implica cheltuirea unor anumite sume, este obligatoriu sa se precizeze sursa de finantare a acelor bani. In legea 96/2006 nu se precizeaza nici o sursa de finantare pentru cheltuielile de mai sus.
Incompatibilitatile parlmanetarilor
- functii pe care nu poate sa le aiba concomitent cu calitatea de parlamentar.
- calitatea de parlamentar nu este compatibila cu:
- orice alta functie care implica exercitiul autoritatii de stat cu exceptia celei de ministru.
- exercitarea oricarei functii de conducere a unei persoane juridice private (poate fi actionar)
- calitatea de salariat al unei persoane juridice (cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior) + profesiile liberale
Imunitatea parlamentara: de fond (iresponsabilitate) si de procedura
- iresponsabilitatea parlamentara acopera discursul politic in fata parlamentarilor, precum si voturile din parlament.
- imunitatea de procedura - nici un parlamentar nu poate fi supus unei masuri de arestare sau perchezitie fara acordul camerei din care face parte.
Etapele procedurale ale ridicarii imunitatii
- formularea unei cereri din partea Ministrului Justitiei care se adreseaza presedintelui camerei din care face parte persoana respectiva.
- cererea se discuta in comisia juridica a camerei in termen de 5 zile de la depunerea solicitarii, dupa care cererea se voteaza in fata camerei, avand nevoie de 50% + 1 din numarul total al membrilor Camerei pentru a fi admisa.
Parlamentul
- are 3 functii:
a). De informare
b). De control
c). De adoptare a legilor
a). Functia de informare - are 2 aspecte:
- obligativitatea informarii parlamentului cu privire la diverse probleme de catre guvern sau de catre alte institutii ale puterii executive. Aceasta informare se face prin mesajele pe care presedintele le adreseaza parlamentului, prin rapoartele pe care guvernul le prezinta parlamentului anual, posibilitatea parlamentarilor de a adresa intrebari autoritatii publice cu obligatia acestor institutii de a raspunde la intrebari.
- obligatia parlamentului de a informa guvernul (exista intr-o singura situatie) atunci cand se adopta o lege care implica o modificare a bugetului de stat.
b). Functia de control a activitatii altor institutii ale puterii. Se realizeaza prin mai multe proceduri separate si distincte:
1. Prcedura de acceptare a planului de guvernare si a guvernului.
Etape
Presedintele este cel care desemneaza un prim-ministru (in masura in care un partid are majoritate absoluta in parlament), presedintele este obligat sa desemneze un prim-ministru din randurile acelui partid (indiferent daca partidul e de acord cu numirea respectiva). In masura in care nu exista nici un partid cu majoritate absoluta in parlament, presedintele va desemna un prim-ministru dupa consultarea obligatorie a partidelor reprezentate in parlament.
Formarea guvernului si redactarea programei de guvernare in termen de 20 de zile, in care primul-ministru desemnat alege ministrii care sa compuna noul guvern si impreuna cu acestia sa redacteze programul de guvernare (act juridic ce contine obligatii ce si le asuma guvernul respectiv).
Audierea membrilor guvernului de catre comisiile de specialitate ale guvernului urmate de un aviz consultativ din partea acelor comisii.
Lista membrilor guvernului si programul de guvernare sunt supuse votului parlamentului in sedinta comuna a camerelor pentru ca guvernul sa fie investit fiind necesar jumatate plus unu din numarul de parlamentari. Investirea guvernului se voteaza in bloc. In masura in care votul este pozitiv, programul de guvernare devine obligatoriu nu doar pentru guvern, ci si pentru guvernare. In masura in care votul e negativ, procedura se reia. Cand e pozitiv, se trece la etapa a 5-a.
Emiterea decretului de investire in functie de catre presedinte pentru fiecare ministru in parte.
Depunerea juramantului de catre fiecare ministru in parte in fata presedintelui.
Motiunea de cenzura
- actul juridic prin care un guvern este demis din functie. Etapele motiunii de cenzura sunt urmatoarele:
Motiunile de cenzura generale - au ca prima etapa initierea motiunii care poate fi facuta de catre cel putin ¼ din numarul senatorilor sau deputatilor. Motiunea trebuie scrisa si semnata de toti initiatorii sai.
Depunerea motiunii la presedintii celor 2 camere ale parlamentului si comunicarea ei catre guvern.
Votul asupra motiunii dupa ascultarea membrilor guvernului care este obligatorie in sedinta comuna a celor 2 camere. Pentru ca motiunea sa fie admisa e necesar de votul a jumatate plus unu din numarul total de parlamentari. In cazul in care motiunea e admisa, guvernul este demis in bloc urmand sa se demareze procedura de formare a unui nou guvern. Daca motiunea este respinsa, parlamentarii care au initiat-o nu mai pot initia o noua motiune in acea sesiune a parlamentului.
Motiunea de cenzura speciala - angajarea raspunderii guvernului.
Etape procedurale
Prezentarea de catre guvern in fata camerelor reunite ale parlamentului a proiectului de lege pentru care doreste sa isi asume raspunderea.
Trecerea unui termen de 3 zile in care parlamentarii pot sa depuna o motiune de cenzura indiferent daca au mai depus una in acea sesiune parlamentara.
Daca in cele 3 zile nu se depune nici o motiune, atunci proiectul de lege se considera a fi adoptat intrand in vigoare dupa promulgarea si publicarea lui in Monitorul Oficial.
Daca in cele 3 zile se depune o motiune de cenzura, ea se va supune votului camerelor reunite ale parlamentului si in masura in care va fi admisa cu votul a jumatate plus unu a numarului total de parlamentari, guvernul va fi demis, iar proiectul de lege respins. Daca motiunea de cenzura e respinsa, atunci proiectul de lege va fi adoptat, iar guvernul va ramane in functie.
Suspendarea din functie a presedintelui
Etape ale procedurii
Formularea unei cereri de suspendare din functia presedintelui de catre cel putin 1/3 din numarul total al parlamentarilor. Cererea se poate formula atunci cand presedintele a incalcat grav prevederile din constitutie.
Avizul consultativ al Curtii Constitutionale (nu e obligatoriu sa fie urmat).
Ascultarea presedintelui care are dreptul si obligatia sa se prezinte in fata parlamentului pentru a da explicatii cu privire la ceea ce i se reproseaza.
Votul asupra cererii de suspendare care pentru a fi admisa necesita jumatate plus unu din numarul total de parlamentari reuniti in sedinta comuna. Daca cererea de suspendare e admisa, se produc urmatoarele consecinte:
- presedintele e suspendat din functie.
- se va numi un presedinte interimar in persoana presedintelui senatului sau, daca acesta e in imposibilitate, in persoana presedintelui Camerei Deputatilor.
- in termen de 30 de zile se organizeaza un referendum avand ca obiect demiterea presedintelui.
4. Procedura de punere sub acuzare a presedintelui Romaniei
Formularea unei propuneri de punere sub acuzare a presedintelui pentru infractiune de inalta tradare. Poate fi initiata de majoritatea senatorilor si deputatilor.
Avizul Curtii Constitutionale este consultativ.
Ascultarea presedintelui.
Votul asupra propunerii de punere sub acuzare care pentru a fi admisa e nevoie de 2/3 din numarul total de parlamentari. Daca propunerea e admisa, presedintele ar urma sa fie judecat de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie. La data trimiterii in judecata, presedintele e demis din functie.
5. Procedura de cerere in vederea inceperii urmaririi penale a membrilor guvernului.
Formularea unei propuneri in vedera inceperii urmaririi penale. Propunerea poate fi formulata de un procuror prin intermediul Ministrului Justitiei, dar si de membrii parlamentului.
Crearea unei comisii de ancheta prin hotararea camerelor in sedinta comuna. Aceasta comisie poate sa audieze orice persoana doreste si poate sa solicite din partea autoritatilor orice documente necesare.
Redactarea unui raport de catre comisie care sa contina in mod obligatoriu o recomandare cu privire la inceperea sau neinceperea urmaririi penale.
Votul in plen asupra propunerii formulate, ocazie cu care se citeste si raportul comisiei. Pentru ca propunerea sa fie admisa e necesar votul a jumatate plus unu din numarul de parlamentari. Procedura se poate desfasura fie in camerele reunite, fie in oricare din cele doua camere. Daca propunerea e votata, se va adresa Ministrului de Justitie o cerere in vederea inceperii urmaririi penale impotriva unui membru al guvernului. Daca membrul guvernului in cauza e chiar Ministrul Justitiei, cererea se adreseaza primului-ministru.
6. Procedura de consultare obligatorie a parlamentului care se realizeaza prin consultarea partidelor si a grupurilor parlamentare.
- aceasta consultare obligatorie intervine in 3 ipoteze:
- inainte de desemnarea primului-ministru
- inainte de dizolvarea parlamentului
- inainte de organizarea unui referendum national avand ca obiect probleme de interes national.
7. Procedura de aprobare ulterioara obligatorie a unor acte ale puterii executive:
- decretul presedintelui de declarare a starii de asediu sau a starii de urgenta care trebuie aprobat de parlament in termen de 5 zile.
- decretul presedintelui de instituire a starii de razboi - tot in 5 zile de la emitere,
- ordonantele guvernului care trebuie aprobate in procedura legislativa pentru ca ele sa isi poata produce in continuare efectele. In masura in care ordonanta e respinsa prin legea de respingere, parlamentul are obligatia sa stabileasca consecintele respingerii asupra efectelor deja produse de ordonanta in cauza.
8. Interpelarea parlamentara - procedura prin care orice parlamentar poate sa ceara in scris printr-o cerere depusa presedintelui camerei din care face parte explicatii din partea unui membru al guvernului cu privire la o anumita situatie. Raspunsul la interpelare este obligatoriu.
c). Functia legislativa
1. Procedura legislativa/ordinara
Etape
Initierea proiectului de lege.
- dreptul de initiativa legislativa apartine in primul rand guvernului, in al doilea rand oricarui parlamentar sau populatiei care are drept de initiativa legislativa daca proiectul e semnat de cel putin 100.000 de persoane, din cel putin ¼ din judetele tarii, din care sa fie cel putin 5000 de semnaturi din fiecare.
Depunerea proiectului la camera competenta sa fie sesizata prima (camera de reflectie). Proiectul de lege se depune la presedintele camerei in cauza.
Avizul consiliul legislativ.
- proiectul de lege care vizeaza aspecte financiare, fiscale sau economice trebuie sa obtina avizul de la Consiliul Economic si Social.
Votul in prima camera asupra proiectului de lege.
- anterior votului in plenul camerei, proiectul trebuie discutat in comisiile de specialitate ale acelei camere. Potrivit prevederilor constitutionale, un proiect de lege trebuie depus votului camerei in cauza in termen de 45 de zile, iar pentru coduri si legi complexe in termen de 60 de zile. Daca in acest interval de timp proiectul de lege nu a fost votat, se considera a fi adoptat.
In cursul procedurii din partea comisiilor, dar si ulterior, pana la momentul supunerii la vot, orice parlamentar are dreptul sa faca amendamente (propuneri de modificare a proiectului existent).
Se convoaca plenul camerei respective si, inainte de a se supune la vot fiecare articol pe rand, este obligatoriu sa se prezinte proiectul de catre initiatorul sau si sa se prezinte raportul comisiilor de specialitate. Apoi se discuta amendamentele care au fost formulate dupa care se voteaza fiecare articol al proiectului, iar la final se voteaza proiectul in intregimea sa. Numarul necesar de voturi pentru ca un proiect sa fie adoptat variaza in functie de domeniu - 2 tipuri de legi:
o Organice - intervin in domeniile prevazute expres in art. 17 din constitutie si care pentru a fi adoptate au nevoie de jumatate plus unu din numarul total al membrilor acelei camere.
o Ordinare - toate celelalte legi, care pentru a fi adoptate au nevoie de jumatate plus unu din numarul membrilor prezenti la sedinta camerei respective.
Trimiterea proiectului de lege catre camera decizionala unde e supus dezbaterii
Etapa intoarcerii legii - intervine atunci cand un proiect de lege contine dispozitii de natura diferita, iar unele dintre acestea intra in competenta decizionala a Camerei Deputatilor, iar altele in competenta decizionala a Senatului. In cazul unei asemenea legi, prima camera sesizata a adoptat prevderile care intra in competenta sa decizionala in alta forma decat cea de a doua camera sesizata. In acest caz, legea se intoarce la prima camera care va decide definitiv doar cu privire la normele care intra in competenta sa decizionala.
Trimiterea legii adoptate catre Avocatul Poporului, catre ICCJ si catre presedinte, categoriii de institutii care pot sa formuleze o obiectie de neconstitutionalitate, sa conteste constitutionalitatea legii adoptate fie in intregim, fie a unor articole din ea in fata CC. Daca se formuleaza o astfel de obiectie, legea se trimite la CC care se va pronunta asupra obiectiilor fara ca legea sa poata sa intre in vigoare. In masura in care CC respinge obiectiile, procedura se va relua. Daca CC admite vreo obiectie, legea se intoarce in parlament la camera de reflectie care are obligatia sa adopte din nou legea astfel incat sa fie in conformitate cu decizia CC.
Promulgarea legii de catre presedinte. Inainte de semnarea decretului de promulgare, presedintele are posibilitatea sa ceara parlamentului o singura data sa reexamineze legea. Procedura legislativa se intoarce la prima camera sesizata. Daca parlamentul adopta a doua oara legea in aceeasi forma, presedintele e obligat sa promulge legea.
Publicarea legii in Monitorul Oficial in ideea de a fi adusa la cunostinta oricarei persoane interesate. Legile intra in vigoare la 3 zile de la publicarea in Monitorul Oficial daca in cuprinsul legii nu se prevede o alta data.
Procedurile legislative speciale
Procedura de urgenta
- se aplica urmatoarelor categorii de situatii:
- proiectelor de lege prin care se aproba sau se respinge o ordonanta a guvernului.
- in cazul intoarcerii legii.
- in cazul acelor proiecte de lege in cazul carora la propunerea initiatorului sau a biroului camerei in cauza se decide aplicarea procedurii de urgenta prin hotararea camerei in cauza.
- procedura de urgenta reprezinta o procedura in care termenele sunt scurtate, iar discutarea proiectului in comisii si in plen se face cu prioritate.
2. Procedura legilor constitutionale
- in raport de initiativa legislativa, au urmatoarele categorii: presedintele la propunerea guvernului, ¼ dintre senatori sau deputati, cel putin 500.000 de persoane, din cel putin jumatate din judetele tarii cu conditia ca in fiecare dintre acestea sa fie minim 20.000 de persoane.
- legile constitutionale trebuie adoptate de cel putin 2/3 din membrii fiecarei camere, iar daca cele 2 camere nu adopta proiectul in aceeasi forma, proiectul poate fi adoptat doar in sedinta comuna cu votul a ¾ din numarul parlamentarilor.
- in procedura legislativa, inainte de publicare in Monitorul Oficial si intrarea in vigoare, mai exista si faza referendumului.
3. Procedura cu privire la legile din domeniul justitiei - procedura speciala prin faptul ca inainte de depunerea proiectului la parlament trebuie sa existe un aviz consultativ din partea CSM.
4. Procedura in domeniul legilor bugetare
- reguli speciale:
- initiativa legislativa trebuie sa apartina doar guvernului
- aceste legi au un termen special in care trebuie sa fie adoptate, respectiv sfarsitul anului calendaristic. In cazul in care o lege bugetara nu se adopta pana la finele anului, legea bugetara a anului trecut se va aplic si pentru anul ulterior pana la adoptarea unei alte legi a bugetului.
- in mod obligatoriu trebuie adoptata in sedinta comuna cu votul a jumatate plus unu din numarul de parlamentari.
5. Procedura de ratificare a tratatelor internationale
- un tratat nu poate fi ratificat de parlament decat dupa ce a fost semnat de presedinte si eventual negociat anterior de catre guvern.
- in cursul acestei proceduri nu se pot face amendamente.
- numarul de voturi necesare pentru ratificarea unui tratat depinde dupa cum dispozitiile acelui tratat vizeaza un domeniu al legilor organice sau nu.
6. Procedura cu privire la legile vizand statutul senatorilor si deputatilor ori salarizarea acestora.
- dezbaterea si votul se realizeaza in sedinta comuna.
7. Delegarea legislativa
- apare atunci cand printr-o lege parlamentul deleaga guvernului posibilitatea de legiferare in intervalul de timp de vacanta parlamentara pentru anumite domenii speciale.
Etape
Initiativa a unei legi prin care se deleaga puterea legislativa care se numeste lege de abilitare a guvernului. Initiativa legislativa poate sa apartina doar guvernului.
Legea se dezbate dupa procedura obisnuita, insa legea in cauza trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu urmatoarele aspecte:
o Mentiunea faptului ca guvernul este abilitat sa emita ordonante.
o Data pana la care guvernul poate sa emita ordonante.
o Domeniul in care guvernul poate sa emita ordonantele cu conditia ca acel domeniu sa nu fie unul dintre domeniile rezervate legilor organice.
o Legea in cauza poate sa contina obligativitatea aprobarii ordonantei de catre parlament ulterior intrarii sale in vigoare.
Dupa ce se adopta legea de abilitare dupa procedura obisnuita, guvernul poate sa adopte ordonante pana la data specificata si in domeniile specificate, insa nu e obligat sa o faca.
Ordonantele guvernului trebuie semnate obligatoriu de primul-ministru si contrasemnate de ministrii insarcinati cu punerea lor in practica, dupa care se publica in Monitorul Oficial, intrand in vigoare la data publicarii.
Ulterior, daca in legea de abilitare apare obligativitatea aprobarii ordonantelor dupa reinceperea sesiunii parlamentare, parlamentul va discuta aprobarea sau respingerea ordonantei in procedura de urgenta. Daca ordonanta e respinsa sau aprobata, dar cu modificari, prin legea parlamentului de respingere sau de aprobare, se va preciza soarta efectelor juridice ale ordonantei care s-au produs deja.
Procedura ordonantelor de urgenta ale guvernului
Adoptarea ordonantelor de urgenta de catre guvern in acele situatii in care datorita apritiei unei situatii urgente si imprevizibile, in scopul protejarii ordinii sociale, este necesara legiferarea imediata,
Ordonanta de urgenta trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu o expunere de motive din care sa rezulte urgenta care sta la baza aprobarii ordonantei.
- ordonantele de urgenta pot sa intervina si in domeniul legilor organice, insa potrivit art. 115 din Constitutie, nu pot sa intervina in urmatoarele domeniile legilor constitutionale si al celor electorale si nu pot sa contina dispozitii de trecere a unor bunuri in patrimoniul statului sau care afecteaza drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei.
Pentru ca ordonanta de urgenta sa fie adoptata de guvern, ea trebuie obligatoriu semnata de primul-ministru si contrasemnata de ministrii insarcinati cu aplicarea ei.
Ordonanta se depune la parlament.
Ordonanta se publica in Monitorul Oficial intrand in vigoare la data publicarii.
Ordonanta se supune dezbaterii parlamentului in procedura de urgenta. Daca parlamentul aproba ordonanta, aceasta va deveni lege; daca o respinge, aceasta isi inceteaza efectele juridice, iar prin legea de respingere trebuie stabilita soarta efectelor juridice deja produse.
PRESEDINTELE
4 functii
1. Functia de reprezentare
- este reprezentantul statului roman in raporturile cu alte state avand puterea de a incheia acorduri sau alte conventii cu alte state, si fiind cel care semneaza tratatele internationale inainte de ratificarea lor.
2. Funtia de garant al statului
- organul care garanteaza suveranitatea si indepenta statului
- presedintele e seful:
- declara starea de razboi, de asediu.
3. Functia de garant al Constitutiei avand obligatia sa verifice respectarea sa.
- inainte de promulgarea unei legi poate sa sesizeze Curtea Constitutionala cu o obiectie de neconstitutionalitate.
4. Functia de mediere
- are obligatia sa pastreze echilibrul politic al tarii si sa asigure caracterul pluralist al statului roman.
Mandatul de presedinte
Conditii pentru ca o persoana sa poata candida la presedentie
- mandatul presedintelui dureaza 5 ani. Poate fi prelungit doar in caz de razboi sau de catastrofa naturala printr-o lege a Parlamentului.
- pe durata acestui mandat, presedintele are urmatoarele atributii (vezi carte)
- presedintele beneficiaza de:
- imunitate penala procedurala - adica nu poate fi urmarit penal si nu poate fi trimis in judecata pentru nici o infractiune, cu exceptia celei de inalta tradare.
- imunitatea substantiala cu privire la opiniile si voturile politice pentru care nu poate sa raspunda niciodata din punct de vedere juridic.
- mandatul presedintelui inceteaza in urmatoarele situatii:
- in cazul incetarii mandatului presedintelui inainte de expirarea duratei de 5 ani si in caz de imposibilitate temporara de exercitare a functiei, intervine vacanta functiei de presedinte si se va numi un presedinte interimar in persoana presedintelui Senatului, sau daca acesta e in imposibilitate, in persoana presedintelui Camerei Deputatilor. Presedintele interimar isi exercita functia pana la noile alegeri sau pana la incetarea imposibilitatii de exercitare a functiei, iar pe perioada exercitarii functiei sale are toate atributiile presedintelui cu 2 exceptii: nu poate sa dizolve Parlamentul si sa organizeze referendum pentru consultarea in problemele de interes national.
GUVERNUL
- format din ministri si condus de un prim-ministru.
- rolul de a administra statul din punct de vedere financiar si institutional.
- puterea guvernului e partajata cu alte 2 organe care nu se afla in subordinea sa - autoritatile publice locale:
- mandatul guvernului - dureaza fie pana la data la care e demis, fie pana la data unor alegeri generale.
- guvernul e demis in 2 tipuri de ipoteze:
- prin motiunea de cenzura - guvernul e demis in bloc
- prin pierderea functiei de catre primul-ministru
- primul-ministru isi pierde functia in urmatoarele ipoteze:
- 2 ratiuni: -> de ordin medical
-> suspendarea din functie - in 2 situatii:
- in mod automat, la momentul trimiterii sale in judecata la comiterea unei infractiuni.
- se poate dispune de catre presedinte la momentul inceperii urmaririi penale a primului-ministru.
o Prin condamnarea sa pentru comiterea unei infractiuni.
- incetarea mandatului unui ministru:
o Deces
o Demisie
o Condamnare penala
o Imposibilitatea de a exercita functia pe o perioada mai mare de 45 de zile
o Remaniere guvernamentala - intervine atunci cand la propunerea primului-ministru, presedintele revoca din functie un ministru. Atunci cand prin remaniere guvernamentala se schimba componenta politica a Guvernului, adica un partid intra sau iese de la guvernare, inlocuirea ministrilor de catre presedinte se poate face doar dupa ce la propunerea primului-ministru, Parlamentul isi da acordul asupra remanierii.
- in toate ipotezele in care un ministru isi pierde mandatul, inlocuitorul sau va fi numit de catre presedinte la propunerea primului-ministru fara ca presedintele sa poata refuza numirea.
- in raport de exercitare a mandatului ministrului sau prim-ministrului, trebuie facute 2 precizari:
- mandatul e incompatibil cu exercitarea oricarei alte functii in afara de cea de senator sau deputat.
- ministrii nu se bucura de nici o forma de imunitate, insa procedura penala impotriva unui ministru are cateva caracteristici speciale: se numeste procedura responsabilitatii ministeriale - vizeaza doar acele fapte pe care le-a comis in timpul exercitarii atributiilor de ministru. Regulile speciale vizeaza inceperea urmaririi penale - urmarirea penala impotriva unui ministru poate fi ceruta doar de presedinte sau de una din cele 2 camere ale Parlamentului.
- procedura prin care presedintele cere urmarirea penala a unui ministru are urmatoarele etape:
1. o solicitare transmisa de catre Mnisterul Pblic prin intermediul Ministrului Justitiei catre presedinte. Daca cel suspectat e Ministrul Justitiei, prin intermediul primului-ministru.
2. se organizeaza o comisie speciala a presedentiei, formata din judecatori, care va copia dosarul inaintat de Parlament si il va audia pe ministrul acuzat, redactand un raport cu rol consultativ.
3. pe baza acelui raport, presedintele poate sa ceara inceperea urmaririi penale impotriva unui ministru printr-o cerere adresata Ministrului Justitiei care o trimite catre Ministerul Public.
- la datta primirii cererii, Ministerul Public poate sa inceapa urmarirea penala (nu e obligatoriu).
- urmarirea penala se face intotdeauna de Parchetul General de langa ICCJ, iar judecarea se face de catre ICCJ.
Ministerul Public
- format din procurori.
- face parte din puterea judecatoreasca (la limita cu puterea executiva).
- potrivit Constitutiei, are rolul de a asigura protejarea ordinii publice, a drepturilor si libertatilor fundamentale.
3 principale atributii:
1. exercita functia de urmarire penala - realizeaza anchetarea oricarei posibile incalcari a legii penale, fie in mod direct, fie prin supravegherea activtatii organelor de politie.
2. functia de acuzare - Ministerul Public reprezinta, in calitate de acuzator, statul in procesele penale.
3. functia de reprezentant al statului in anumite proceduri judiciare non-penale in care prezenta unui reprezentant al Ministerului Public e obligatorie. In plus, Ministerul Public poate participa ca reprezentant al statului in orice procedura non-penala daca doreste.
- prin intermediul Procurorului General, poate sa formuleze recursuri in interesul legii.
- din punct de vedere al organizarii, Ministerul Public e organizat in Parchetele care functioneaza pe langa fiecare instanta de judecata.
2 exceptii - in cadrul Parchetului General de pe langa ICCJ, functioneaza 2 directii:
- Directia Nationala Anti-coruptie (DNA)
- Directia de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism (DIICOT)
Statutul procurorilor
- procurorii sunt numiti in functie de catre presedinte pe o perioada nedeterminata la propunerea CSM-ului.
- Parchetele sunt conduse de un procuror-sef si sefii parchetelor sunt numiti in functie de CSM. Exceptii de la numirea de catre CSM: Procurorul General si Procurorul-Sef al DNA sunt numiti de presedinte la propunerea Ministrului de Justitie cu avizul consultativ al CSM-ului.
- din punct de vedere al activitatii unui procuror, ea este in general guvernata de 2 principii:
PUTEREA JUDECATOREASCA
- se exercita prin instantele judecatoresti in cadrul carora functioneaza judecatoriile.
- roluri:
1. de a rezolva orice litigiu intre 2 sau mai multe persoane fizice sau juridice care nu este dat in competenta altui organ.
2. de a supraveghea aplicarea legii in anumite proceduri nelitigioase.
- exercitarea acestor roluri se face de instantele judecatoresti prin pronuntarea unor hotarari judecatoresti - 3 categorii:
1. Incheiere - hotarari judecatoresti care sunt pronuntate in 2 tipuri de situatii:
- in procedurile nelitigioase.
- in situatiile in care instanta, fara a rezolva litigiul, se pronunta asupra unor probleme incidentale in cursul procesului.
2. Sentintele - hotarari judecatoresti pronuntate de prima instanta de judecata prin care aceasta rezolva fondul litigiului.
3. Deciziile - hotarari cu privire la fond pronuntate de instantele sesizate cu un apel sau cu un recurs daca aceasta poate fi atacata separat.
- din punct de vedere al efectelor pe care le produc, hotararile judecatoresti sunt de 3 feluri:
1. nedefinitive si neexecutorii - hotarari care pot fi atacate si care nu pot fi puse in executare.
- aici intra hotararile penale pronuntate in prima instanta si in apel si hotararile non-penale pronuntate in prima instanta daca pot fi atacate cu apel.
2. definitive si executorii - hotarari ce pot fi atacate in recurs, dar care pot fi puse in executare.
- hotararile non-penale pronuntate in apel si hotararile non-penale pronuntate in prima instanta.
3. definitive si irevocabile - pronuntate de Curti.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1204
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
