Aplicarea legii penale in spatiu

Aplicarea legii penale in spatiu

1. Notiunea aplicarii legii penale in spatiu

Aplicarea legii penale in spatiu consta in activitatea de traducere in viata a prescriptiilor sanctionatoare ale legii penale in raport cu locul comiterii diferitelor infractiuni (in tara sau in strainatate) de catre cetateni romani sau straini ori de persoane fara cetatenie.

In virtutea principiului suveranitatii statului roman, legea noastra penala se intinde, spatial, pana acolo unde se intinde suveranitatea. Cu alte cuvinte, legea penala este teritoriala, ea se aplica tuturor infractiunilor savarsite pe teritoriul tarii noastre, aceasta atat in baza principiului suveranitatii statului roman, cat si pe considerentul ca valorile sociale fundamentale, ocrotite de legea penala, nu pot fi pe deplin aparate daca pedepsirea infractorului nu s-ar face potrivit legii penale romane si de catre autoritatile tarii noastre, indiferent de calitatea pe care o are faptuitorul, roman sau strain.

Legea penala se adreseaza deopotriva tuturor persoanelor care se gasesc pe teritoriul romanesc si care trebuie sa se conformeze prevederilor acesteia.

Aceste principii sunt: principiul teritorialitatii legii penale, principiul personalitatii legii penale, principiul realitatii si principiul universalitatii legii penale.

Ceea ce trebuie sa subliniem in mod deosebit este faptul ca numai recunoasterea si aplicarea tuturor principiilor care guverneaza intinderea in spatiu a efectelor legii penale fac posibila realizarea unei eficiente activitati de represiune.

Luate separat, principiile aplicarii legii penale in raport cu spatiul sunt, datorita sferei de actiune, limitate, imperfecte, nici unul din ele neputand acoperi totalitatea situatiilor in care legea penala nationala trebuie aplicata.

Intr-adevar, legea penala romana are, in primul rand, caracter teritorial, dar pentru consideratiuni bine definite, pe care le vom evidentia in cele ce urmeaza, are uneori, si un caracter extrateritorial.

2. Aplicarea legii penale faptelor savarsite pe teritoriul Romaniei

2.1. Principiul teritorialitatii legii penale

Este principiul de baza potrivit caruia se face aplicarea legii penale in raport cu locul savarsirii infractiunii, principiu consacrat in art. 3 C. pen. care prevede: "Legea penala se aplica infractiunilor savarsite pe teritoriul Romaniei".

Potrivit acestei dispozitii, se intelege ca legea penala se aplica in exclusivitate tuturor infractiunilor comise pe teritoriul tarii, neavand nici o relevanta calitatea faptuitorului: cetatean roman sau strain, persoana fara cetatenie domiciliata in tara noastra sau in strainatate.

Un infractor, cetatean strain, care a comis o infractiune in Romania nu poate pretinde sa fie sanctionat potrivit dispozitiilor mai favorabile prevazute de legea penala a tarii sale, intrucat legea noastra penala nu poate intra in conflict in astfel de situatii cu o lege penala straina. De aceea, calificarea faptei, conditiile raspunderii penale, aplicarea si executarea sanctiunilor se fac exclusiv in temeiul legii penale romane. Pentru a determina incidenta legii penale, potrivit principiului teritorialitatii, apreciem necesar sa explicam notiunile de "teritoriu al tarii" si de "infractiune savarsita pe teritoriul tarii".

2.2. Notiunea de teritoriu in sensul legii penale

Notiunea de teritoriu in acceptiunea legii penale are un sens mai larg decat notiunea de teritoriu in sens geografic. Aceasta rezulta neindoielnic din prevederile art. 142 C. pen. in care se arata ca prin termenul teritoriu din expresiile teritoriul Romaniei si teritoriul tarii se intelege intinderea de pamant si ape cuprinse intre frontiere, cu subsolul si spatiul aerian, precum si marea teritoriala cu solul, subsolul si spatiul aerian ale acesteia.

Din definitia legala data teritoriului rezulta ca acesta cuprinde urmatoarele elemente: suprafata terestra, apele interioare, marea teritoriala, subsolul teritoriului terestru si acvatic (al apelor interioare si al marii teritoriale) si spatiul aerian de deasupra teritoriului terestru si acvatic.

Prin suprafata terestra se intelege intinderea de pamant cuprinsa intre frontierele politico-geografice ale statului nostru.

Apele interioare sunt ape curgatoare (fluvii, rauri) sau statatoare (lacuri, balti) cuprinse intre frontierele politico-geografice ale statului roman.

Marea teritoriala a Romaniei, potrivit Legii nr. 17/7.08.1990, cuprinde fasia de mare adiacenta tarmului si apele maritime interioare, avand latimea de 12 mile marine (22.224 m), masurata de la liniile de baza.

Liniile de baza sunt liniile celui mai mare reflux de-a lungul tarmului sau, du pa caz, liniile drepte care unesc punctele cele mai avansate ale tarmului, in clusiv ale tarmului dinspre larg al insulelor, ale locurilor de acostare, amenajarilor hidrotehnice si ale altor instalatii portuare permanente.

Limita exterioara a marii teritoriale este linia care are fiecare punct situat la o distanta de 12 mile marine, masurata de la punctul cel mai apropiat al liniilor de baza.

Marea teritoriala a Romaniei se delimiteaza de marea teritoriala a statelor vecine prin intelegeri cu fiecare dintre aceste state, in conformitate cu principiile si normele dreptului international.

Limitele exterioare si laterale ale marii teritoriale constituie frontiera de stat maritima a Romaniei.

Suprafetele de apa situate intre tarmul marii si liniile de baza constituie apele maritime interioare ale Romaniei.

Subsolul este format din zona subterana, avand o intindere ce coincide cu limitele frontierelor de stat, cu o adancime practic limitata de posibilitatea reala a omului de exploatare in conditiile tehnicii actuale.

Spatiul aerian este spatiul care se intinde deasupra teritoriului cuprins intre frontierele statului si deasupra apelor interioare si marii teritoriale. In inaltime, spatiul aerian se intinde pana la limita spatiului cosmic.

Potrivit Constitutiei Romaniei, adoptata la 21 noiembrie 1991, frontierele Romaniei sunt consfintite prin lege organica, cu respectarea principiilor si a celorlalte norme general admise ale dreptului international.

2.3. Notiunea de infractiune savarsita pe teritoriul tarii

Intelesul expresiei "infractiune savarsita pe teritoriul tarii" este explicat de legiuitorul roman prin dispozitiile art. 143 C. pen., in care se prevede: "Prin infractiune savarsita pe teritoriul tarii se intelege orice infractiune comisa pe teritoriul aratat in art. 142 sau pe o nava ori o aeronava romana".

Se aplica legea penala romana, potrivit principiului teritorialitatii, in urmatoarele situatii:

- cand infractiunea, indiferent de forma de savarsire ori de participatie a fost comisa pe teritoriul Romaniei in sensul art. 142 C. pen.;

- cand infractiunea a fost savarsita pe o nava sau aeronava romana, atunci cand aceasta se afla in afara apelor teritoriale sau a spatiului aerian al Romaniei;

- cand pe teritoriu, in sensul art. 142 C. pen. sau pe o nava ori aeronava romana a fost efectuat numai un act de executare sau s-a produs numai rezultatul infractiunii.