Autoritatea judecatoreasca - repere constitutionale

Autoritatea judecatoreasca - repere constitutionale

1. Puterea judecatoreasca si autoritatea judeatoreasca

Conceptul de putere judecatoreasca se regaseste, alaturi de puterea legislativa si cea executiva, in formularea teoriei separatiei puterilor data de Montesquieu si a fost preluata ca atare de constitutiile sfarsitului de secol XVIII (Constitutia SUA, in art. 3, statueaza ca puterea judecatoreasca va fi exercitata de o Curte Suprema si de celelalte instante).

Pentru intelegerea problematicii autoritatii judecatoresti in aspectele sale constitutionale, sunt necesare cateva explicatii terminologice cu privire la notiunile de: justitie, jurisdictie, jurisprudenta.

2. Principiile constitutionale ale autoritatii judecatoresti

2.1. Principiul legalitatii

Principiul legalitatii este consacrat, in materie de justitie, de art. 124 alin.1 al Constitutiei: "Justitia se infaptuieste in numele legii". Aceasta inseamna ca activitatea jurisdictionala este subordonata dreptului, sub doua mari aspecte: legalitatea instantelor judecatoresti si legalitatea infractiunilor si pedepselor.

2.2. Principiul independentei si impartialitatii judecatorilor si instantelor judecatoresti

Acest principiu apare consacrat in alin. 2 si 3 ale art. 124 din Constitutie: "(2) Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti. (3) Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii." Acest principiu reflecta, in primul rand, o aplicare a principiului general al egalitatii in drepturi a cetatenilor: justitia este unica, impartiala si egala.

Reglementarile constitutionale si legale cuprind si o serie de garantii ale independetei justitiei: inamovibilitatea, modul de recrutare si avansare.

2.3. Folosirea limbii oficiale si a limbii materne in justitie

Potrivit art. 128 al Constitutiei, procedura judiciara se desfasoara in limba oficiala a statului, adica in limba romana. Cetatenii romani apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa se exprime in limba materna in fata instantelor de judecata, in conditiile legii organice.

2.4. Principiul procesului echitabil

Dreptul la un proces echitabil este unul din cele mai importante drepturi individuale intr-un stat de drept (a se vedea vol. I al acestei lucrari, p. 178). El impune o serie de reguli generale aplicabile activitatii jurisdictionale: dreptul la aparare, respectarea prezumtiei de nevinovatie, accesul la justitie, publicitatea procedurii etc. Aceste principii constituie si principii fundamentale ale dreptului procesual penal si civil.

3. Organizarea sistemului judiciar

Vom reda foarte schematic reperele constitutionale ale organizarii judecatoresti, detaliile acestei materii facand obiectul unei discipline distincte din planul de invatamant. Sistemul organelor judecatoresti este format din: judecatorii, tribunale, curti de apel, Inalta Curte de Casatie si Justitie. Alaturi de acestea, in infaptuirea actului de justitie sau in organizarea sistemului mai sunt implicate si alte autoritati care, impreuna cu instantele judecatoresti, formeaza "Autoritatea judecatoreasca": Ministerul Public si Consiliul Superior al Magistraturii.

3.1. Instantele judecatoresti

Potrivit art. 126 din Constitutie, instantele judecatoresti sunt Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante judecatoresti stabilite de lege. Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara stabileste urmatoarele categorii de instante judecatoresti: Inalta Curte de Casatie si Justitie, curti de apel, tribunale, tribunale specializate, judecatorii. Tribunalele specializate sunt: tribunale pentru minori si familie, tribunale de munca si asigurari sociale; tribunale comerciale; tribunale administrativ-fiscale.

Competenta acestor instante este stabilita de lege.

3.2. Ministerul Public

Articolele 131 si 132 ale Constitutiei stabilesc rolul Ministerului Public si statutul procurorilor, iar Legea nr. 304/2004 si Legea nr. 303/2004 detaliaza regulile in aceasta materie.

Ministerul Public cuprinde procurorii, constituiti in parchete. Acestia intra si ei in categoria magistratilor. Parchetele functioneaza pe langa instantele de judecata, conduc si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare, in conditiile legii.

Rolul Ministerului Public este de a reprezenta, in activitatea judiciara, interesele generale ale societatii si de a apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor.

Principiile care guverneaza activitatea procurorilor sunt: principiul legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic. Procurorii isi desfasoara activitatea sub autoritatea ministrului justitiei.

3.3. Consiliul Superior al Magistraturii

Consiliul Superior al Magistraturii este "reprezentantul autoritatii judecatoresti" si "garantul independentei justitiei" (art. 1 alin.1 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii). Consiliul Superior al Magistraturii este o autoritate independenta care se supune, in activitatea sa, numai legii. Principalele functii ale acestei autoritati sunt: de a propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si procurorilor, cu exceptia celor stagiari; de a fi instanta disciplinara pentru judecatori si procurori, potrivit procedurii stabilite de legea sa organica.

4. Raporturile autoritatii judecatoresti cu legislativul si executivul

Raporturile autoritatii judecatoresti cu legislativul pot fi astfel sintetizate:

- Parlamentul stabileste, prin lege, organizarea judiciara si statutul magistratilor, competenta si procedura dupa care instantele judecatoresti si Ministerul Public isi desfasoara activitatea;

- justitia poate interveni in activitatea legislativa prin intermediul controlului constitutionalitatii legilor: fie direct, atunci cand competenta acestui control apartine judecatorilor, fie indirect, cand instantele judecatoresti sunt doar "asociate" controlului constitutionalitatii legilor exercitat de Curtea Constitutionala.

Raporturile autoritatii judecatoresti cu executivul tin, in primul rand, de faptul ca magistratii sunt numiti in functie de catre Presedintele Romaniei. In al doilea rand, legalitatea actelor administrative este supusa controlului jurisdictional, care reprezinta o componenta esentiala a statului de drept.

BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE:

Bianca SELEJAN-GUTAN, Drept constitutional si institutii politice. Vol. II. Editura Universitatii "Lucian Blaga", Sibiu, 2005

Constitutia Romaniei, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 767 din 31.10.2003

INTREBARI SI CERINTE PENTRU AUTOEVALUARE:

1. Ce se intelege prin "putere judecatoreasca"? Dar prin "autoritate judecatoreasca"?

2. Definiti termenii de justitie si jurisdictie.

3. Ministerul Public.

4. Raporturile autoritatii judecatoresti cu executivul.

5. Care este sistemul autoritatilor judecatoresti in Romania?