CARACTERISTICILE DREPTULUI COMUNITAR

CARACTERISTICILE DREPTULUI COMUNITAR

1. Comunitatile europene - subiectele de drept internationa

Caracteristicile Comunitatilor europene rezulta din faptul ca ne aflam in prezenta unor organizatiiinternationale astfel, astefel:

a) sunt asociatii economice integrate;

b) sunt organizatii internatioanle;

c) au structura internationala proprie, originala.

a) Desi prin scopul urmarit se indreapta spre domeniul politic primordial ramane scopul economic (Piata Comuna).

Faptul ca sunt asociatii economice este justificat inclusiv de titluri si de notiunile folosite in cuprinsul in cuprinsul tratatelor, toate vorbind de o piata comuna. Piata Comuna reflex al unei situatii economice, din punct de vedere juridic este o arie geografica unica, care se substituie ariilor geografice nationale, ce fuzioneaza intre ele pentru a functiona ca un tot unitar, aplicandu-se in acest spatiu regulile conventiei.

Au fost luate o serie de masuri care au insotit formarea unei arii unice:

-din punct de vedere politic statele au realizat trecerea de la politica nationala proprie la cooperarea economica, prin coordonarea politicilor economice in interesul Comunitatilor;

-din punct de vedere juridic, au fost concepute modalitati care sa asigure unificarea reglementarilor necesare organizarii si functionarii Pietii Comune. Dupa ce s-a realizat a fost necesara interpretarea lor de catre Ccurtea de Justitie solutionandu-se chestiunile de natura juridica.

b) Cauzele care genereaza aceasta trasatura de esenta a Comunitatilor sunt:

1.Faptul ca reprezinta rezultator incheierii unor tratate intre state nationale suverane;

2.Sunt organizatii internationale regionale deschise orice stat european avand posibilitatea sa adere la ele. Consideratia ca sunt organizatii descise rezida din faptul ca fiecare din ele prevede o procedura proprie de aderare valabila si posibila de urmat pentru toate statele europene;

Ca organizatii internationale specializate cu vocatie economica (cel putin in faza incipienta) dar tind catre o vocatie politica (cazul Tratatului de la Maastricht);

4.Sunt organizatiile internationale care au calitatea de persoane juridice, fiind subiecte derivate de drept international public. Pot sa apara ca subiecte de drept privat atat in exterior (ca persoane juridice), cat si in raporturile de drept international public.Se vorbeste chiar despre ocrotirea diplomatica a statelor terte in Comunitati precum si de reprezentantele diplomatice ale comunitatilor in statele terte.

c)Structura proprie, originala consta in existenta si functionarea Consiliului, Comisiei a parlamentului, Curtii de Conturi si a Curtii de Justitie, care dispun si de o ordine juridica comunitara proprie care consta dintr-un sistem de norme cuprinse in tratate, in actele instititiilror comunitare precum si in jurisprudenta proprie.

2.Relatiile dintre cele trei tipuri de drept

2.1.Relatiile dintre dreptul international si dreptul intern al statelor. Aplicarea imediata.

Fiind instrument de interes comun pentru pentru toate entitatile nationale ale comunitatii, dreptul emanat din surse comunitare nu este nici un drept strain nici un drept extern. El este un drept propriu al fiecaruia dintre statele Comunitatilor, ca si dreptul lor national cu singura calitate suplimentara ca el reprezinta ierarhia textelor normative ale fiecarui stat:

-norma de drept comunitar dobandeste automat statut de drept pozitiv in ordinea juridica interna a statelor: "aplicabilitatea imediata";

-norma comunitara este susceptibila de a crea prin ea insesi drepturi si obligatii pentru persoanele particulare : "aplicabilitate directa";

-norma comunitara are prioritate fata de orice norma nationala: "prioritatea".

Aceste principii explica forta de penetrare a dreptului comunitar in ordinea juridica a statelor membre.

Principiile dreptului international obliga statele sa respecte tratatele care le-au incheiat si, mai ales, sa determine aplicarea lor de catre propriile organe legislative, executive si judiciare, a caror responsabilitate poate fi, eventual, angajata in fata judecatorului international.

Dreptul international nu reglementeaza si conditiile in care normele tratatelor trebuie sa fie integrate in ordinea juridica a statelor lasand aceasta chestiune la latitudinea statelor care o reglementeaza in mod suveran, in functie de conceptia pe care o adopta asupra relatiilor dintre dreptul international si cel intern.

2.2.Conceptii doctrinare

a) Conceptia dualista - ai caror principali teoreticieni sunt juristii italieni (D.Anzilotti) si germanii (H.Triepel), considera ca ordinea juridica internationala si ordinea nationala reprezinta sisteme independente si separate, care coexista in paralel. Ca atare, un tratat international perfect, nare efect in ordinea internationala. Pentru ca el sa se poata aplica in ordinea interna, este necesar ca statul contractant sa-i preia dispozitiile intr-o norma nationala (cel mai adesea o lege) sau sa-il introduca printr-o formula juridica care realizeaza admiterea.

In ambele cazuri s-ar produce o nationalizare a tratatului,o transformare a naturii sale: se aplica o reglementare de drept intern si nu una de drept international.

b)Conceptia monista - se bazeaza pe unitatea ordonantarii juridice ceea ce exclude orice continuitate intre ordinea Juridica Internatioanla si Ordinea Juridica Nationala a statelor respective.

Norma juridica internationala este imediat aplicata fara a fi admisa sau transformata in ordinea interna a statelor parti. Tratatul international perfect se integreaza, pe deplin, in sistemul reglementarilor ce se cer a fi aplicate de catre instantele natiomnale, in calitatea pe care o au, de reglementarile internationale (H.Kelsen).

2.raporturile dintre dreptul comunitar si dreptul intern al statelor membre

Spre deosebire de Dreptul Internatioanl, Dreptul Comuntar nu-i este indiferenta natura relatiilor sale cu dreptul national.

El postuleza monismul si impune respectarea acestuia de catre statele membre.

Monismul decurge si din insasi natura Comunitatilor "din ansamblul sistemului tratatului" asa cuma stabilit Curtea de Justitie.

Sistemul comunitar mai cu seama in masura in care el comporta atributii de putere normativa pentru institutii nu poate functiona decat in monism, singurul sistem compatibil cu ideea unui sistem de integrare.

Diferit de tratatele internatioanle obtinute Tratatul "CEE a instituit o ordine juridica proprie, integrata sistemului juridic al statelor membre de la intrarea in vigoare a tratatului si care se impune jurisdictiilor acestora.".

Se deduce deci ca daca in ce priveste dreptul international, statele membre isi pot pastra conceptia dualista, in relatiile comunitati - state membre, dualismul este inlaturat iar dreptul comunitar fie originar fie derivat, este imediat aplicabil in ordinea juridica interna a statelor membre.

2.4. Aplicabilitatea imediata a diferitelor izvoare de drept comunitar

a)Tratatele comunitare

Find vorba dspre drept comunitar primar, aplicabilitatea imediata, se refera, nu atat la admiterea formala, cat la neutralitatea efectelor sale. Prin aceasta se interzice judecatorilor dintr-o tara dualista sa invoce sa invoce neindeplinirea procedurilor de admitere a tratatelor sa invoce neindeplinirea procedurilor de admitere a tratatelor internationale, pentru a eluda aplicarea unui tratat comunitar, dupa cum ar de drept international sub pretextul ca admiterea sa a facut din acest tratat unul de drept international.

*Fiind vorba de tratate institutive, nu numai ca au fost ratificate in mod regulat dar ele au fost introduse de fiecare din statele fondatoare in propria ordine juridica interna.

Jurisprudenta Curtii de justitie a neutralizat efectele unor practici dualiste si a refuzat sa tina cont de conditiile in care statele au introdus tratatul lor intern.

*Odata cu extinderea Comunitatilor din 1972, cu alte 3 state dualiste, caracterul aplicabil al dreptului comunitar a fost luat in consideratie in mod corespunzator.

Practica constitutionala a Marii Britanii a fost elimnata de bunavoie. La fel Danemarca, procedeaza la introducerea dreptului comunitar, fara nici o transformare.

b)dreptul derivat si dreptul rezultat din relatiile externe ale Comunitatilor

In aceasta chestiune inlaturarea dualismului este evidenta: dreptul rezultat din activitatea normativa a institutiilor comunitare se impune in ordinea juridica a statelor fara transformare, fara ordin de exdecutare si chiar fara pubicare la nivel national.

A fost inevitabil ca statele dualiste sa admita implicit (Germania) sau explicit o admitere globala si anticipata deci introducand in ordinea interna tratatul, legea de ratificare a introdus si dreptul derivat ce decurge din acesta.

*In ce priveste deciziile si directivele adresate statelor membre acestea cer categoric masuri nationale de aplicare, dar competenta astfel rezervata autoritatilor nationale este una de executare si nu una de admitere. Aceste acte beneficiaza, ca si ansamblul dreptului comunitar de aplicabilitate directa imediata, fiind deci integrate in ordinea juridica a statelor membre prin simplul efect al publicar lor la nivel comunitar.

*In ce priveste dreptul rezultat din acordurile externe ale comunitatilor, nu se pune la indoiala aplicabilitatea imediata.

Acordurile incheiate de Consiliul Comunitatilor si publicate in J.O.C.E. sunt prin insasi acest fapt introduse in ordinea juridica nationala, fara a mai fi nevoie de ratificare si publicare nationala.