CLASIFICAREA FORMELOR DE GUVERNAMANT

CLASIFICAREA FORMELOR DE GUVERNAMANT

Este dificila clasificarea intrucat este determinate de multi factori, de conditiile specifice fiecarei etape de dezvoltare a societatii, apoi de specialitatea locala, adica de traditiile istorice proprii fiecarui stat in care se exercita.

Prima clasificare a formelor de guvernamant apartine lui Aristotel care surprinde urmatoarele forme:

-monarhia, acea forma de guvernamant in care puterea se exercita de catre o persoana;

-oligarhia, puterea apartine unei caste, unui grup restrans de persoane;

-democratia, puterea fiind exercitata de catre popor.

Cu diverse nuantari, cele 3 forme de guvernamant descrise de Aristotel au continuat sa functioneze pana in secolele 16-17. Astfel monarhia, de la una absoluta in care monarhul avea puteri discretionale, a trebuit sa treaca la o monarhie constitutionala. Aceasta inseamna ca monarhul exercita puterea potrivit unor reguli prestabilite de Constitutie.

Urmeaza asadar o monarhie parlamentara, sintagma la prima vedere aproape imposibila. Este acea forma de guvernamant considerata si astazi a fi democratica intrucat suveranul in mod simbolic detine anumite prerogative limitate ca sef al statului. In realitate, prerogativele puterii in statele cu aceasta forma de guvernamant apartin Parlamentului.

O clasificarea avand drept criteriu modul de transmitere a suveranitatii catre reprezentantii poporului, o face doctrina franceza. Se cunosc astfel: teoria privind suveranitatea populara si teoria privind suveranitatea nationala.

Suveranitatea populara, a fost formulata ca teorie pt prima data de J.J. Rousseau, conform caruia suveranitatea nu poate fi exercitata de catre toti membrii societatii. De aceea, acestia o vor transmite, fiecare in aceeasi cota egala anumitor repprezentanti-deputatii alesi. Se foloseste astfel teoria mandatului din dreptul civil. Teoria are neajunsurile ei , intrucat cei mandatati vor fi obligati sa exercite intocmai prerogativele cu care au fost imputerniciti.

Mai mult, daca acestia (deputatii) isi depasesc atributiile incredintate oricand pot fi revocati. Teoria suveranitatii populare foloseste asa zisul mandate imperative, potrivit caruia deputatii sunt tintuiti in exercitarea atrbutiilor numai de continutul acestui mandate, adica ei vor trebui sa apere interesele locuitorilor care i-au votat in circumscriptia respective. Asadar ei nu reprezinta interesele intregii societati.

Teoria suveranitatii nationale, elaborate de Montesquieu incearca tocmai sa inlature neajunsurilie mandatului imperativ. Astfel deputatii alesi acum vor reprezenta intreaga societate chiar daca vor fi votati toti intr-o circumscriptie electorala. Asadar, teoria suveranitatii nationale foloseste tot transmiterea si exercitarea suveranitatii catre deputati, insa acum este un mandate general. Si aceasta teorie are neajunsurile ei, intrucat apare posibilitatea "confiscarii suveranitatii nationale" de catre adunarea formata din deputati-Parlamentul.

Se cunosc astfel 4 forme clasice ale democratiei si anume:

-Democratia directa;

-Democratia reprezentativa;

-Democratia semi-reprezentativa;

-Democratia semi-directa.

1. Democratia directa - in realitate este o utpie, irealizabila in fapt. Istoria cunoaste o scurta perioada cand s-a incercat exercitarea puterii de intreg poporul (1875 Paris, Comuna).

2. Democratia reprezentativa - prezinta urmatoarele caracteristici generale:

- reprezentantii poporului - cei alesi vor asigura in fapt exercitarea puterii prin delegare;

-apare asadar o partcipare a poporului la conducerea societatii- prin cei delegati;

- din pacate nu se prevede in nicio norma cat timp acesti delegate pot sa actioneze in numele poporului;

-desi apare democratica, aceasta forma de guvernamant prin reprezentativitate isi are neajunsurile ei tocmai timpului nelimitat in care se transmite puterea.

3. Democratia semi-reprezentativa - incearca sa atenueze astfel democratia reprezentativa prin:

-se stipuleaza expres posibilitatea limitata-mandatul deputatilor de a reprezenta interesele societatii;

-asadar, daca electoratul este nemultumit de prestatia celor alesi la urmatorul ciclu electoral nu va mai alege pe aceeasi deputati;

-cu ocazia altor alegeri, candidatii isi prezinta platforma electorala dand posibilitatea alegatorilor sa aleaga dintre mai multe oferte pe cea care I se pare mai buna si care le apara mai bine interesele;

-apare atat de necesara legatura intre partidele politice si societate prin toate activitatile specifice derulate de partide pt atragerea maselor si obtinerea astfel a votului.

4. Democratia semi-directa - este forma cea jai democratica de guvernamant intrucat imbina trasaturile specifice democratiei representative cu cele ale democratiei directe.

Astfel apar procedee de influentare a vointei Parlamentului prin urmatoarele reglementari constitutionale:

- initiativa populara - acea metoda prin care cetatenii pot sa propuna proiecte de legi peste vointa Parlamentului ;

-referendumul adica metoda prin care poporul isi exercita nemijlocit vointa in cele mai importante domenii de activitate;

-revocarea mandatului popular , inseamna posibilitatea pe care o are electorat de a schimba pe cei de care sunt nemultumiti cetatenii, datorita prestatiei acestora;

-vetoul popular inseamna metoda prin care un anumit numar de cetateni pot sa ia o atitudine concreta determinata de o nemultumirea a lor fata de o actiune a puterii.

CLASIFICAREA FORMELOR REPUBLICANE DE GUVERNAMANT

Forma republicana de guvernamant este folosita ca o sintagma cu titlu general in toate Constitutiile moderne ale statelor democratice. Astfel, Constitutia Italiei reglementeaza ca Italia este o republica democratica, pt ca legea fundamentala franceza sa stipuleze ca democratia inseamna guvernarea poporului prin popor prin si pentru acesta.

Asadar , republica forma de guvernamant in care seful statului denumit presedinte, este desemnat de popor, s-a afirmat tot mai mult in ultimele decenii . Se cunosc urmatoarele forme de guvernamant republicane:

-republica parlamentara;

-republica prezidentiala;

-republica semi-prezidentiala.

1. Republica Parlaamentara este forma de guvernamant in care presedintele este ales de catre Parlament. Asadar, presedintele are o reprezentativitate indirecta, intrucat el este desemnat de parlamentari, adica de cei care au fost la randul lor alesi de popor. De aceea presedintele in republica parlamentara are prerogative (puteri) limitate.

Doctrina pune semnul de egalitate intre presedintele dintr-o republica parlamentara si monarhul dintr-o monarhie parlamentara. Figura centrala in sistemul politic dintr-un stst cu forma de guvernamant respective este seful Guvernului (prim-ministrul).

Se remarca astfel, urmatoarele trasaturi caracteristice republicii parlamentare:

- presedintele raspunde in fata Parlamentului, el poate sa fie demis prin votul majoritatii parlamentare;

- presedintele poate sa fie tras la raspundere politica sau juridica, dupa caz tot prin votul majoritatii parlamentare care ii va ridica imunitatea prezidentiala;

- Guvernul raspunde politic numai in fata Parlamentului, intrucat acesta i-a acordat investitura prin aprobarea programului de guvernare;

- presedintele indeplineste atributii stipulate expres de Constitutie: numirea Guvernului insa numai in baza votului de incredere acordat de Parlament, primirea scrisorilor de acreditare a ambasadorilor, emiterea anumitor decrete prezidentiale, insa contrasemnate de prim-ministru.

EXEMPLE: Germania, Ital;ia, Ungaria.

2. Republica Prezidentiala este acea forma de guvernamant in care presedintele este ales prin vot universal si direct. Prin urmare, presedintele are aceeasi reprezentativitate ca si Parlamentul. Asadar presedintele se va bucura de prerogative mari intrucat in spatele desemnarii lui are o puternica sustinere populara.

Se ramarca urmatoarele trasaturi caracteristice republicii prezidentiale:

- presedintele este autoritatea care dtine puterea executiva. Prin urmare el este si seful Guvernului;

- exista o separatie rigida a puterilor in stat, presedintele nu poate fi demis de Parlament. In acelasi timp Parlamentul nu poate fi dizolvat de catre presedinte;

- in exclusivitate, membrii Guvernului raspund numai in fata presedintelui, intrucat acesta i-a numit ori dupa caz investit in functie, fara nicio alta reglementare.

EXEMPLE: SUA.

3. Republica Semi-prezidentiala inseamna o imbinare a trasaturilor din republica parlamentara si cea prezidentiala. Astfel presedintele este ales prin vot universal si direct de catre cetatenii cu drept de vot. Asadar presedintele are aceeasi reprezentativitate ca si Parlamentul.

Prezinta urmatoarele caracteristici:

- presedintele numeste Guvernul ins ape baza votului de incredere si aprobarii programului de guvernare de catre Parlament;

- presedintele conduce sedintele Guvernului, insa cele mai importante decrete ale presedintelui sunt contrasemnate de catre prim-ministru;

- atunci cand presedintele incalca grav Constitutia sau comite infractiunea de inalta tradare, Parlamentul poate sa hotarasca suspendarea din functie si sa sesizeze Curtea Suprema de Justitie pt judecarea presedintelui;

- presedintele poate sa revoce din functie si sa numeasca noi ministrii, insa numai la propunerea primului-ministru.

EXEMPLE: Franta,, Portugalia, Austria, Findlanda.