DEZBATEREA CAUZEI in SEDINTA DE JUDECATA

DEZBATEREA CAUZEI in SEDINTA DE JUDECATA

I.           Conducerea si politia sedintei de judecata

Sedinta de judecata reprezinta cadrul in care se realizeaza dezbaterile publice si contradictorii.

Ca urmare, a doua etapa a procesului civil, dezbaterea aspectelor cauzei in sedinta publica urmeaza etapei premergatoare, scrise care a avut rolul de a incunostiinta partile cu privire la pretentiile si apararile lor si de a informa instanta asupra acelorasi aspecte.

In desfasurarea procesului civil, sedinta de judecata constituie o faza hotaratoare, intrucat in aceasta perioada se clarifica faptele ce au generat litigiul dintre parti, prin administrarea si cercetarea probelor si a mijloacelor materiale de proba, se stabilesc drepturile incalcate sau contestate in legatura cu care instanta va trebui sa emita hotararea de restabilire a normelor de drept incalcate.

In aceasta faza se da eficienta principiilor disponibilitatii, rolului activ al judecatorului, nemijlocirii si continuitatii, aflarii adevarului, dreptului la aparare, publicitatii etc.

Rolul principal in cadrul sedintei revine presedintelui completului de judecata sau judecatorului unic - art.22 alin.2 Lg.92/92 (dezvolta).

Astfel, presedintele instantei conduce dezbaterile, intrebarile membrilor instantei sau ale celorlalti participanti (adresate partilor, expertilor, interpretilor) pot fi puse numai prin mijlocirea presedintelui.

Citirea si interpretarea art. 121-124 (dezvolta notiunea infractiune de audienta -procedura; exemplaritatea atitudinii magistratului - noi nu avem sanctiuni specifice ptr. " atitudine necorespunzatoare, purtare necuviincioasa" - termeni prea generali).

II. Desfasurarea sedintei de judecata:

Dupa inregistrarea cererii de chemare in judecata in registrul general de dosare, aceasta, primind numar de dosar, urmeaza sa fie incopertata. Ulterior acestei activitati, dosarul merge la biroul de citatii unde grefierii indeplinesc procedura de citare pentru primul termen de judecata conform dispozitiilor date de presedintele instantei sau de judecatorul de serviciu prin rezolutia de primire.Dupa efectuarea acestei proceduri, dosarele sunt depozitate la arhiva curenta pana cu cateva zile inainte de primul termen de judecata. Totodata ele sunt inregistrate si in registrul informativ, in registrul de termene al instantei si in opisul alfabetic.

Cu cel putin 48 ore inaintea primului termen de judecata dosarele la prim termen sunt preluate si merg la presedintele instantei care le repartizeaza pe complete; daca dosarul nu este la prim termen, ci la un termen ulterior, el este preluat pe baza de semnatura in condica de transport (registrul de termene) de catre grefierul de sedinta care indeplineste urmatoarele atributii:

intocmeste lista cauzelor, in trei exemplare, dand intaietate cauzelor urgente si celor ramase in divergenta; aceasta trebuie afisata la usa salii de sedinta cu cel putin o ora inainte de inceperea sedintei (art.125 alin.1,2; art.46 Regulamentul pentru organizarea si functionarea compartimentelor auxiliare ale instantei de judecata);

completeaza condica de sedinta in care se trec separat pe complete , aratandu-se si numele membrilor completului, toate dosarele din sedinta respectiva, in ordinea inscrisa in listele de sedinta (art.33 lit.f Regulament);

verifica daca au sosit la instanta si s-au atasat la dosare dovezile de inmanare ori de comunicare a citatiilor si a celorlalte acte procedurale, precum si relatiile si actele solicitate de presedinte sau dispuse de catre instanta de judecata;

informeaza pe presedintele instantei despre deficientele constatate pentru a se lua eventualele masuri, dupa care preda dosarele presedintelui instantei pentru pregatirea sedintei;

Cu cel putin o jumatate de ora inainte de termenul fixat pentru judecata, grefierul intra in sale de sedinta cu dosarele, asigurand posibilitatea consultarii lor de catre justitiabili sau de catre reprezentantii acestora.

Aprodul sau grefierul de sedinta anunta publicului intrarea completului de judecata.

Potrivit art.128: " ."(detaliaza)

Amanarea judecatii

Potrivit art.126:" partile pot cere instantei , la inceputul sedintei, amanarea pricinilor care nu sunt in stare de judecata, daca aceste cereri nu provoaca dezbateri. Aceasta amanare se poate face si de catre un singur judecator". Prin Regulament,(art.49alin.1)se precizeaza ca amanarea cauzelor care nu comporta discutii se face tot in ordinea listei, daca toate partile legal citate sunt prezente si cer amanarea. Asa cum reiese din text, conditia este indeplinita numai daca motivul amanarii nu provoaca discutii in contradictoriu.. Conditia este indeplinita atunci cand se invoca lipsa sau viciul procedurii de citare cu una din parti; necitarea martorului sau experului, lipsa raportului de expertiza, pentru lipsa de aparare invocata de catre una din parti (art.156-dezvolta; art.118 -dezvolta), pentru implinirea lipsurilor referitoare la capacitatea de exercitiu -art.161; pentru completarea timbrajului cand acesta nu a fost anterior pus in vedere partii.

Amanarea judecatii poate fi dispusa si la cererea ambelor parti. Amanarea in aceste conditii se poate incuviinta numai o singura data in cursul judecatii (art.155 alin1). Aceasta cerere nu trebuie motivata, in practica folosindu-se cel mai des in vederea incercarii unei impacari.

Partile pot solicita amanarea cauzelor si pentru diferite alte motive. Instanta este insa obligata sa verifice daca o atare amanare este justificata si daca ea nu urmareste sa eludeze dispozitiile art.155 alin.1." Poate fi socotita astfel cererea la care cealalta parte s-ar putea impotrivi"(art.155 alin.3).

De asemenea, potrivit art.157 amanarea cauzelor in pricinile in care procedura este indeplinita si sunt in stare de judecata poate fi dispusa, la cererea uneia din parti si " din lipsa de timp"(detaliaza - lipsa de timp, cerera unei parti); aceste pricini vor fi amanate la un termen scurt, pentru cand partile nu se vor mai cita (detaliaza - celeritate, termen rezonabil).

In jurisprudenta se cunoaste si practica "lasarii cauzelor mai la urma"(explica).

Dupa ce au fost luate cauzele care se amana fara discutii, procesele se dezbat in ordinea de pe lista.

Dezbaterea fiecarei cauze incepe cu apelul partilor(referatul cauzei). Apelul se face de catre grefier, la ordinul judecatorului, care se va referi pe scurt si la obiectul pricinii, stadiul judecatii si modul in care a fost indeplinita procedura de citare.

Una dintre cele mai importante obligatii procesuale in aceasta etapa pentru presedintele de complet este aceea de a verifica personal indeplinirea procedurii de citare cu toate partile.Daca partea care lipseste nu a fost citata cu respectarea cerintelor legale, presedintele va dispune amanarea judecatii si repetarea procedurii de citare fata de partile lipsa (de ce - art.107).

La inceputul dezbaterilor presedintele este obligat sa verifice si cerintele privitoare la plata taxelor judiciare de timbru; in cazul in care se constata neplata lor sau plata lor doar partiala, presedintele va ordona masurile corespunzatoare (dupa caz - amana si pune in vedere timbrajul, anuleaza; discutii asupra suspendarii - nu; se poate face o cerere de esalonare a platii sau de scutire - art.74 - instanta amana sau solutioneaza de indata daca sunt probe - explica pe larg).

Impacarea partilor

Un moment important in judecata in fata instantelor de fond este acela in care judecatorii incearca sa concilieze partile. Astfel, potrivit art.131:".".Procedura este destinata sa evite dificultatile unei judecati si sa puna capat litigiului pe cale amiabila. Pentru atingerea acestui scop judecatorii vor da partilor sfaturi de impacare, de pe pozitia de impartialitate caracteristica magistratului.

Majoritatea autorilor consacrati observa ca institutia impacarii are un caracter liberal, gasindu-si consacrarea in multe legislatii . Subliniind faptul ca, intr-adevar, scopul inserarii in Cod al insitutiei este unul profund liberal, ne permitem sa observam ca in aplicarea ei practica impacarea partilor imbraca un caracter mai mult formal, neavand o semnificativa eficienta. Astfel, incercarea de impacare desi este obligatorie pentru judecator, omisiunea procedurii putand conduce, in caz de invocare, chiar la desfiintarea hotararii (daca se dovedeste o vatamare), acesta nu are la indemana mijloace si cunostinte specializate pentru a ajuta partile sa rezolve litigiul pe cale amiabila; poate de aceea, in aplicarea sa, judecatorii se rezuma la cateva observatii destul de superficiale:" ati incercat sa va impacati; sa gasiti o solutie etc." Pentru parti, impacarea este o facultate, aplicatie concreta a principiului disponibilitatii, in final, daca este pusa in practica, un veritabil act de dispozitie, asemanator tranzactiei judiciare, forma solutiei fiind chiar aceea a hotararii de expedient- art.273)..

Diferente fata de tranzactie:

este facilitata de judecator;

poate interveni numai ca urmare a initiativei instantei, in aceasta etapa procesuala - prima zi de infatisare

conditiile impacarii nu presupun, ca in cazul tranzactiei, in mod necesar, concesii reciproce;

impacarea poate astfel imbraca si forma unei renuntari din partea reclamantului sau a unei achiesari a paratului, diferind insa de acestea prin necesitatea acordului de vointa, a provocarii actului de catre instanta si a momentului in care poate interveni (explica).

Prima zi de infatisare

Notiune

Unul dintre cele mai importante momente in desfasurarea procesului civil este considerat prima zi de infatisare. Aceasta, potrivit art.134 reprezinta acel termen de judecata la care partile, legal citate, pot pune concluzii.

Prin urmare, doua observatii se impun:

Prima zi de infatisare si primul termen de judecata sunt notiuni distincte (ele nu trebuie confundate; primul termen de judecata este intotdeauna termenul fixat de catre judecatorul de serviciu sau presedintele instantei, acela in care cauza se afla pentru prima oara in sedinta publica, in fata completului de judecata; primul termen de judecata poate constitui prima zi de infatisare numai daca, la acest termen sunt indeplinite conditiile prevazute de art.134 - explica);

Pentru ca un termen sa fie considerat prima zi de infatisare, trebuie ca cele doua conditii prevazute in textul de lege: partile sa fie legal citate si partile sa poata pune concluzii sa fie indeplinite cumulativ; din chiar denumirea data notiunii este de la sine inteles ca prima zi de infatisare este doar primul termen la care cele doua conditii sunt indeplinite cumulativ.

Interpretarea notiunii:

Prima zi de infatisare presupune citarea legala a tuturor partilor: aceasta are loc, fie atunci cand dovezile de indeplinire a procedurilor de citare cu toate partile se afla la dosar, la chiar termenul prevazut pentru judecata si nici una dintre ele nu este viciata prin lipsa ori gresita inserare a unei mentiuni esentiale (care atrage nulitatea -vezi explicatiile date in cursul anterior); fie atunci cand partile au termen in cunostinta (art.153); ori cand unele dintre parti au termen in cunostinta, celelalte fiind citate legal. Este suficient ca una dintre parti sa nu fie citata legal pentru a nu ne afla la prima zi de infatisare. Legala citare se refera intotdeauna la partile din proces si nu la reprezentantii conventionali; cu toate acestea atunci cand este vorba de o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa la proces trebuie citati si reprezentantii legali, precum si autoritatea tutelara ( institutia autorizarii); in aceasta situatie, conditia de mai sus se refera si la ei.

Prima zi de infatisare presupune ca partile sa poata puna concluzii. in interpretarea acestui text, notiunea de concluzii este inteleasa in sensul sau cel mai larg:

Orice sustinere, cerere, apreciere, care obliga instanta sa dispuna asupra ei prin admitere sau respingere de natura sa conduca la declansarea, continuarea sau finalizarea judecatii prin initierea unor acte procedurale valabile;(explica pe larg ).

Cu alte cuvinte, pentru a fi indeplinita aceasta conditie pricina trebuie sa se afle in stare de judecata. Aceasta cerinta nu este indeplinita atunci cand pricina se amana din lipsa de timp la solicitarea instantei (art.157), atunci cand pricina se amana la cererea partii pentru lipsa de aparare temeinic motivata(art.156 alin.1), atunci cand pricina se amana in temeiul invoielii partilor(art.155 alin.1), atunci cand cererea de chemare in judecata nu a fost comunicata paratului si acesta, prin urmare, nu-si poate face apararile; atunci cand completul nu este legal constituit; atunci cand intervin, deci, impedimente in calea demararii legale a judecatii (explica:in situatia prevazuta la art.118 alin.3 suntem la prima zi de infatisare, amanarea judecatii fiind doar un beneficiu acordat de lege paratului neasistat, nu si celorlalte parti din proces, asupra carora se produc efectele specifice acestei institutii; de asemenea, acordarea termenului potrivit art.132 reclamantului, nu conduce la prorogarea primei zile de infatisare, ci este doar un beneficiu legal).

Cerinta legala vizeaza existenta posibilitatii de a pune concluzii, nu si efectiva punere de concluzii; asadar, daca partile nu se prezinta pentru a face acte procesuale care sa conduca la demararea judecatii (invocarea de exceptii, propunerea de probe etc.),acest lucru nu atrage prorogarea primei zile de infatisare, prezenta lor la judecata nefiind obligatorie; este suficient ca ele sa fi avut posibilitatea sa puna concluzii(spete, exemple)

Intrunirea celor doua conditii trebuie indeplinita cumulativ.

Importanta notiunii:

- consta in aceea ca de ea se leaga indeplinirea valabila a unor acte procedurale de mare importanta pentru desfasurarea judecatii, acte care ulterior nu mai pot fi indeplinite din pricina intervenirii unor sanctiuni procedurale pentru efectuarea lor tardiva.

Spre exemplu, pana la prima zi de infatisare, paratul neasistat poate formula intampinare si reconventionala(instanta ii mai poate acorda si un termen ulterior - art.118 alin.3); la acel termen el isi poate formula apararile oral sau poate invoca exceptiile relative existente si cunoscute sub sanctiunea decaderii(explica);

Pana la prima zi de infatisare reclamantul poate modifica sau schimba cadrul procesual: obiect, parti, fara sa intervina vreo sanctiune.Cel mult, la acest termen, potrivit art.132 :" instanta va mai putea da reclamantului un termen pentru intregirea sau modificarea cererii precum si pentru a propune noi dovezi. In acest caz, instanta dispune amanarea pricinii si comunicarea cererii modificate paratului, in vederea facerii intampinarii". Se intelege ca acordarea termenului reclamantului dincolo de prima zi de infatisare, atrage si pentru parat acordarea unui nou termen pentru pregatirea aparitii si formularea intampinarii.

Norma inscrisa in art.132 alin.1 neavand insa un caracter imperativ, paratul poate consimti ca intregirea sau modificarea cererii sa se faca si uterior primei zile de infatisare; pe de alta parte insa, norma nu are nici pentru judecator un caracter imperativ, de aceea acesta o poate respinge motivat.

Art.132 alin.2 contine patru cazuri de exceptie, cand cererea nu se socoteste modificata, neconducand la acordarea unui nou termen:".". in consecinta, cererile la care se refera art.132 alin.2 pot fi formulate in tot cursul judecatii, pana la inchiderea dezbaterilor asupra fondului, fara consimtamantul paratului. daca insa acesta din urma nu este prezent la termenul la care s-au facut respectivele modificari, instanta nu poate continua sau incheia judecata fara sa-i comunice o copie de pe incheiere, intrucat toate cele patru situatii schimba cadrul procesual, constituind imprejurari esentiale pentru solutionarea pricinii; necunoasterea lor de catre parat ar duce la incalcarea principiilor contradictorialitatii si dreptului la aparare.

Sub aspect probatoriu, in principiu, dincolo de prima zi de infatisare partile nu mai pot propune noi dovezi, decat in situatiile expres mentionate in cod, fiind decazute din acest drept (art.132 alin.ultim, art.118 alin 3, art.138 etc).

Cererea de chemare in judecata a altor persoane(art.57 alin.2), chemarea in garantie (art.61 alin.2), atunci cand sunt facute de catre parat, precum si aratarea titularului dreptului(art.65 alin.1), de asemenea trebuie facute pana la prima zi de infatisare - in majoritatea cazurilor consecinta principala este judecarea lor separata- art.135.

Pentru a nu se ajunge la situatia tergiversarii judecatii sau la discutii contradictorii cu privire la acest moment ar fi de dorit ca instanta, la momentul constatarii indeplinirii celor doua conditii sa consemenze in incheierea de sedinta termenul care constituie prima zi de infatisare.

II.        Incheierile de sedinta

Notiune

In toate situatiile in care judecata nu se termina la un anumit termen, cauza fiind amanata la o data ulterioara, dupa inchiderea sedintei, in cel mult 24 ore, grefierul de sedinta are obligatia sa intocmeasca incheierea de sedinta. Mentionam in acest sens ca in timpul sedintei de judecata grefierul ia notite despre desfasurarea procesului, dupa dictarea presedintelui completului de judecata, in caietul de note al grefierului, aceste informatii fiind apoi transcrise in incheierea de sedinta.

Incheierea de sedinta reprezinta, asadar, actul procedural in care se consemneaza continutul dezbaterilor din cadrul unei sedinte de judecata (art.147).Ea permite sa se urmareasca evolutia procesului fiind practic dovada fidela a celor petrecute in sedinta, mijlocul prin intermediul carora instantele superioare iau cunostinta de ceea ce s-a intamplat in proces, putand face verificarile pentru care au fost sesizate. Pentru fiecare termen de judecata trebuie intocmita cate o incheiere , cu exceptia cazului in care in sedinta in care au avut loc dezbaterile se pronunta si hotararea (cand cele petrecute in sedinta se consemneaza chiar in cuprinsul hotararii) sau atunci cand pronuntarea a fost amanata la o data ulterioara (cand incheierea de sedinta se regaseste in preambulul hotararii). Lipsa acestei incheieri (de dezbateri), conduce la anularea sau casarea hotararii.

Clasificarea incheierilor

Incheierile de sedinta sunt considerate din punct de vedere teoretic, cat si practic, ele insele , hotarari; acestea au insa un scop mai limitat decat hotararea finala, la rezolvarea unor probleme proprii fazei procesuale in care se afla litigiul. In acest sens, dispozitiile art. 255 prevad:".".

Asa cum am subliniat, in general incheierile preced hotararea, ele numindu-se si incheieri premergatoare. Exista insa si situatii in care prin incheiere se stinge litigiul (renuntarea la actiune)sau exista, de asemenea, incheieri ulteriare pronuntarii hotararii(art.281 - incheierea de indreptare a greselilor materiale).

La randul lor, incheierile premergatoare sunt de doua feluri: preparatorii (cele prin care instanta de judecata ia unele masuri in vederea cercetarii si solutionarii cauzei, fara a anticipa asupra solutiei viitoare; ele nu leaga instanta de judecata, care poate reveni, motivat asupra celor statuate - exemplu: decaderea dintr-o proba admisa, inlocuirea unui martor etc) si interlocutorii (acelea prin care instanta, solutionand fondul anumitor imprejurari de fapt sau de drept ale cauzei, lasa sa se intrevada solutia finala, legand instanta care nu mai poate reveni asupra celor statuate prin incheiere; aceste incheieri prejudeca fondul bucurandu-se de trasaturile caracteristice autoritatii de lucru judecat; de exemplu - solutionarea unei exceptii de fond prin respingerea ei).

Au caracter preparatoriu incheierile de disjungere sau conexare, prin care se dispune amanarea judecatii, administrarea unei probe, repunerea cauzei pe rol etc.

Au caracter interlocutoriu, spre exemplu: incheierea de respingere a exceptiei autoritatii de lucru judecat, prescriptiei, incheierea de admitere in principiu in actiunile de partaj, incheierea de admitere in principiu in cazul interventiei voluntare, incheierea in care s-a consemnat rezultatul unei verificari de scripte etc.

In practica, distinctia intre cele doua tipuri de incheieri este clar subliniata de dispozitiile art.268:".", prin urmare, incheierile preparatorii nu leaga judecatorii, pe cand incheierile interlocutorii, obliga judecatorii la respectarea intocmai a celor dispuse in cuprinsul lor. De discutat art.148-149.

Continutul incheierilor de sedinta

Incheierea de sedinta trebuie sa cuprinda aceleasi elemente ca si hotararea judecatoreasca:

Partea introductiva in care se consemneaza: compunerea completului, numarul dosarului, obiectul pricinii, numele partilor, procedura de citare, apelul celorlalti participanti, rezumatul sustinerilor partilor;(dezvolta cu explicare pe formular)

Considerentele - motivarile asupra masurilor luate de instanta

Dispozitivul - masurile ordonate de catre instanata; dat fiind specificul lor, in finalul dispozitivului nu se trece calea de atac si termenul de exercitare(ele pot fi atacate, in general, numai odata cu atacarea hotararii in intregul ei; fac exceptie incheierile prin care s-a intrerupt sau suspendat cursul judecatii- art.282 alin2, art.244), ci urmatorul termen de judecata, ce se va face la acel termen.

In finalul incheierilor de sedinta, grefierii intocmesc intotdeauna citativul (explica, detaliaza).

Incheierile de sedinta intocmite de grefier, se verifica de catre presedintele completului si se semneaza de catre toti judecatorii care au participat la sedinta si de catre grefier. Lipsa semnaturilor atrage nulitatea incheierii de sedinta. De asemenea, nulitatea opereaza si in cazul in care s-a omis intocmirea unei incheieri, cu privire la toate actele procesuale de la termenul respectiv.

Incheierile de sedinta, ca si hotararile, pot fi rectificate, in conditiile art.281, din oficiu sau la cererea uneia din parti (dezvolta).

TEME DE VERIFICARE

SPETE

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA:

V.M.CIOBANU - Tratat teoretic si practic de procedura civila, vol.I - Teoria generala, Editura National, Bucuresti, 1999, p.;

I.LES - Tratat de drept procesual civil, Editura All Beck, 2005, p.;

FL. MAGUREANU - Drept procesual civil, Editura All Beck, editia a VII-a, p.;

I. DELEANU - Tratat de procedura civila, vol.I, Editura All Beck, Bucuresti, 2005, p.;

G.BOROI, D.RADESCU - Codul de procedura civila comentat si adnotat, Editura All, editia aII-a, Bucuresti, 1996,p.;

D.RADU, GHE.DURAC - Drept procesual civil, Editura Junimea, Iasi, 2001, p.;

G.BOROI, O.SPINEANU-MATEI - Codul de procedura civil, Editura All Beck, Bucuresti, 2005, p. ;

V.M.CIOBANU, G.BOROI - Drept procesual civil.Curs selectiv. Teste grila, Editura All Beck, Bucuresti, 2003, p..